failure Create Service err 1072, originally uploaded by DrJohnBullas.
A căzut ca un trăsnet săptămâna trecută vestea că diriguitorii noştri – preşedintele, premierul şi guvernatorul BNR – au decis să ia din nou bani de la “Troica” păstorită de Fondul Monetar Internaţional.
După ce, cu numai câteva luni în urmă, părea că ne pregăteşte pentru vremuri mai bune cu declaraţii contrare unui nou acord cu FMI, guvernatorul BNR s-a sucit fără nicio explicaţie şi ne pune în faţa ochilor o oglindă îngrozitoare: România nu poate supravieţui financiar pe cont propriu şi nu se poate autoguverna fiscal, cel puţin deocamdată!
Anunţul intempestiv, bulversant al necesităţii unui nou acord cu FMI confirmă însă şi eşecul definitiv al politicilor publice de traversare a crizei, aşa cum au fost aplicate ele în ultimii patru ani de câteva guverne, de BNR şi, în egală măsură, de Preşedinţie. După patru ani de criză aproape fără echivalent ca amploare în Europa, după escaladarea nebunească a datoriei publice – care ne-a transformat peste noapte în cel mai mare client debitor al FMI din regiune -, după tăieri sălbatice de salarii şi majorări nemaiauzite de impozite, economia României abia se târăşte la limita recesiunii de la un trimestru la altul, perspectivele inflaţiei provoacă fiori, investitorii străini se retrag pe capete dintr-o piaţă în care nu mai cred, iar fondurile europene s-au transformat din fata morgana într-o gogoaşă cu glazură infracţională.
Patru ani de lipsă de viziune macroeconomică şi geopolitică, de captivitate mentală în politici monetare călduţe, dar ineficiente, de voluntarism păgubos şi, în ultimă instanţă, de lipsa de voinţă politică pentru schimbare ne-au readus la punctul zero al statelor eşuate: suntem din nou cu căciula în mână la uşa Troicii mondiale, ca şi acum patru ani, dar de data aceasta mai săraci, mai îndatoraţi şi mai lipsiţi de speranţă.
Desigur, judecând lucrurile la rece, ca un finanţist, un nou acord cu FMI este probabil singura opţiune realistă în condiţiile în care timp de patru ani nu am restructurat mai nimic în economie, aparatul de stat e la fel de obez, corupt şi clientelar ca la începutul crizei, iar Europa este împinsă de politicieni bruxellezi fără vlagă în prăpastia dezintegrării. Cred că un nou acord ar fi, de asemenea, şi varianta preferată de FMI pentru a se asigura că ne vom onora prompt obligaţiile enorme scadente anii viitori în contul vechilor împrumuturi.
Dincolo însă de analiza lucidă, trebuie pusă frontal chestiunea responsabilităţii directe a celor pe care i-am ales tocmai pentru a NU ne duce acolo unde ne-au dus. Uciderea speranţei că vom putea ieşi cândva din cercul vicios al îndatorării perpetue trebuie să poarte un nume. Sau două, sau trei. Frazeologia searbădă gen “facem ce e mai bine pentru ţară” nu mai ţine câtă vreme pentru confortul şi bunăstarea unei cleptocraţii de astăzi se sacrifică şansele la prosperitate ale copiilor noştri. Dând la o parte retorica cinică a “necesităţii imperioase” a unui nou acord cu FMI ca (din nou?) “centură de siguranţă”, dezamăgirea şi revolta cetăţeanului contribuabil, a părintelui îngrijorat de ziua de mâine într-o ţară care prin îndatorare se autocondamnă la sărăcie trebuie exprimate clar şi răspicat. Deşi dinamica datoriei publice a devenit principala ameninţare pentru stabilitatea macroeconomică a României, BNR tace mâlc şi abordează contemplativ problema.
Valuri succesive de politicieni atoatecunoscători şi de bancheri centrali în defazaj flagrant cu economia reală şi cu dinamica socială ne amanetează viitorul, angajând România la obligaţii financiare pe care, în ritmul acesta şi cu reformele structurale puse la naftalină, în curând nu le va mai putea onora.
Toate acestea se fac în absenţa unui mandat popular recent şi explicit, fără dezbatere publică şi fără asumarea prealabilă a eşecului politicilor promovate până acum. Este de neînţeles cum un guvern care mai are cel mult o lună de trăit, cum un preşedinte împotriva căruia s-a votat masiv la referendum şi o bancă centrală surdă la gemetele mediului de afaceri consideră că deţin legitimitatea democratică de a agrea astăzi, în prag de alegeri, un nou acord cu FMI! Şi, într-o dovadă supremă de inconsecvenţă, executivul amână bugetul naţional pe 2013, considerându-l prea important pentru a nu fi construit de viitorul Parlament, dar se hazardează să angajeze România într-un contract financiar internaţional care transcende cu mult chestiunea bugetului. Mai înţelege ceva dacă poţi!?
_________________________
peromaneste
Nu exista alternativa dela viitorul spre care cadem de ani buni, ne vom imputina intre furtul nostru si exploatarea lor, la intrecere. Păstorul guvernului de dupa alegerile din 9 decembrie va fi inteles sa se inteleaga cu Basescu si lucrurile vor continua de acolo de unde le-a lasat MRU--asa cum anticipam pe 26 iulie 2012 aici imperative si categorice.
Frectia cu 'Jos Basescu' e doar asa de picior de plai pe o gura de lemn. La nevoie, am putea sa ne trezim cu un guvern cu elemente din USL si ARD, majoritatea parlamentara la noi fiind un fel de argint viu.
Oamenii se vor lua cu treaba in si pe langa viitoarele exploatari si vor uita de unde am plecat si/sau unde trebuia sa ajungem. Cum patriotii dăştepţi s-au e-vaporat, n-o sa fie prea multe voci sa spuna ca se face mai mult/bine din turism si agricultura bio decat din putinele procente ce le incaseaza statul dupa ce profitul investitorilor si furaciunile noastre sunt scazute din exploatarea mineralelor.
 |
| Caderea libera in viitor, scapa cine poate |
2 comentarii:
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la începutul întrevederii cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi s-a decis încheierea unui nou acord cu FMI pentru "încă un an sau doi", potrivit Mediafax. Basescu a spus ca este necesara o strategie pe termen mediu cu privire la creşterea economică, atragind atentia ca reactia Bruxelles-ului fata de programele de atragerea fondurilor europene pentru perioada 2014-2020 a fost "destul de neplacuta". In contextul acestor intilniri, Traian Băsescu și Victor Ponta au dat semne că vor să îngroape securea războiului.
Presedintele a declarat că în viitor este nevoie de asistenţa FMI pentru a oferi soluţii specializate în vederea aplicării unei strategii pe termen mediu a României, care să asigure creşterea economică.
"Cred că acesta este momentul potrivit să analizăm acordul existent şi să privim şi la câteva elemente ale viitorului acord. Aşa cum am discutat cu premierul şi cu guvernatorul BNR, am decis să avem un nou acord cu FMI pentru încă un an sau doi", a declarat preşedintele Băsescu, la începutul întrevederii cu delegaţia organismelor internaţionale, aflată de marţi la Bucureşti în a şasea misiune de evaluare în cadrul acordului stand-by încheiat anul trecut.
Cheia cresterii economice, inca nedescoperita
Preşedintele a remarcat că Guvernul a trimis Comisiei Europene un punct de vedere asupra programelor pentru absorbţia fondurilor europene în perioada 2014-2020, iar reacţia Bruxelles-ului a fost "destul de neplăcută". El a arătat că trebuie stabilită împreună cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială o strategie pe termen mediu cu privire la creşterea economică a României.
"De exemplu, noi am trimis, Guvernul a trimis, un punct de vedere asupra dezvoltării viitoare a programelor României până în 2020, iar reacţia Comisiei Europene a fost destul de neplăcută. Cred foarte mult că împreună cu FMI, cu UE şi BM putem prefigura o strategie pe termen mediu cu privire la creşterea economică, cum să asigurăm, cum să garantăm creşterea economică din România privind şi la situaţia bună pe care o avem în prezent", a spus şeful statului.
El a arătat că, deşi România are o stabilitate în prezent datorită nivelului redus al datoriei publice şi al reducerii deficitului bugetar sub 3% din PIB, încă nu a "descoperit cheia garantării creşterii economice".
"Suntem o ţară cu un nivel acceptabil şi redus al datoriei publice, suntem o ţară care în ultimii doi ani a făcut eforturi uriaşe pentru reducerea sub 3% a deficitului bugetar, dar nu am descoperit încă cheia cum să garantăm creşterea. Nu trebuie să plătim ca alte multe ţări din zona euro sume imense de bani pentru datoria publică, nu mai avem o problemă acum să finanţăm România de pe pieţele externe", a mai afirmat Băsescu, potrivit Mediafax.
Avem resurse de aur, cupru- sa le exploatam
Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat că România nu poate privi spre o creştere economică bazată doar pe fondurile europene, având în vedere că avem resurse naturale care ar putea fi exploatate.
"Pe de-o parte, avem această situaţie despre care am discutat, referitoare la fondurile europene, pe de altă parte, avem multe posibilităţi pe plan intern. Sunt multe investiţii care au fost blocate din cauza demagogiei politice. Nu putem să ne uităm la o creştere economică bazată doar pe fonduri europene - pe care trebuie să el absorbim, pe de-o parte -, dar pe de altă parte avem resurse de cupru, aur, a căror exploatare a fost stopată acum zece ani, din cauza costurilor ridicate comparativ cu preţurile de pe piaţă a acestor resurse. Dar acum situaţia s-a schimbat total", a spus Băsescu, potrivit Mediafax.
Privatizarea companiilor de stat, pregătită mai bine
Șeful statului a ținut să facă o remarcă cu privire la reformele structurale. "Sunt de acord că nu am avut succes cu Petrom, cu Cuprumin şi Oltchim. În afară de responsabilitatea de partea noastră, o altă parte importantă a nereuşitei a fost determinată şi de realităţile de pe piaţă", a apreciat preşedintele Traian Băsescu
El a arătat că problema este că "rezerva" reprezentată de fondurile UE nu este folosită adecvat pentru a ajuta la o rată ridicată a creşterii economice.
"Trebuie să avem un parteneriat cu dumneavoastră, cu asistenţa dumneavoastră, pentru un program pe termen mediu privind creşterea economică", a apreciat Băsescu, adăugând că în această strategie ar trebui incluse şi obiectivele privind energia, educaţia şi cercetarea fixate şi asumate de România în cadrul UE prin Agenda UE 2020.
Trimiteți un comentariu