crăciun în maramureş/christmas in maramures, a set by băseşteanu on Flickr.
25.12.13
17.12.13
Se pregăteşte ceva
Mănăstire, Guşă, Rareş Bogdan - cameleonii de la Realitatea TV
În ultima perioadă, la postul Realitatea TV, asistând la diverse emisiuni, talk show-uri sau rubrici, nu putem să nu constatăm că toate au doi numitori comuni: o apropiere vizibilă faţă de USL şi o oarecare încrâncenare împotriva PDL, precum şi un grup de 3 feţe mereu prezente: Cozmin Guşă, Rareş Bogdan şi Silviu Mănăstire. Cine sunt însă aceşti corifei ai Realitatea TV şi de unde au apărut ei brusc pe sticlă? Au fost mereu de partea USL? Au făcut afaceri cu statul? Au fost pe statele de plată ale diverselor ministere sau Servicii? Sunt ombilical legaţi de PDL, Elena Udrea şi, mai mult sau mai puţin direct, de Cotroceni? Se pregăteşte oare trăgaciul pentru dezbinarea USL? Băsescu anunţa zilele trecute că are glonţul pregătit...
Găsiţi dumneavoastră răspunsurile adecvate...
Cozmin Guşă, Divide et Impera, cu grade pe umeri
Cozmin Horea Guşă are o bună vocaţie de a combina prost şi a destrăma temeinic. Despre Cozmin Guşă se pot spune multe lucruri, dar de bine nu prea. Traiectoria sa meteorică prin viaţa publică, de la gazetarul de provincie la şefia unui trust de presă (pe care era aproape să-l falimenteze), la cea de figură de notorietate postsovietică a turbulenţelor vieţii politice şi de afaceri dâmboviţene, a fost permanent suspectată de legături intrinseci cu partea tenebroasă a lumii serviciilor secrete. De aici, de la noi, dar mai ales de aiurea. Bine relaţionat cu ex-kaghebiştii care au luat caimacul mai multor mari privatizări şi au dat în România tunuri de succes internaţional, a fost repede remarcat şi livrat, cu kitul de funcţionare cu tot, lui Adrian Năstase, un redutabil colecţionar nu numai de artă, dar şi de talente negative din galeria "gulerelor albe". Menţionăm, în treacăt şi printre alţii, pe Sorin Tesu, Remus Truică, Ristea Priboi, Gabriel Oprea, cuplul Elena Udrea – Dorin Cocoş, Dan Andronic şi Cozmin Guşă. Numitorul lor comun este acela că toţi au cochetat cu ideea că nu este bine să se pună de-a curmezişul valului criminalităţii transnaţionale de sorginte postsovietică, pe ale cărei resurse continuă a se afirma viaţa politică a Europei Centrale şi de Est.
În anii 2001-2003, Cozmin Guşă, în calitate de secretar general, a ţinut bine apăsate frânele Partidului Social Democrat, gripându-i motoarele. Dupa rejectarea din PSD, fondează pentru o scurtă perioadă propria mişcare, "Iniţiativa 2003", şi propriul partid la purtător, PIN. Înainte de alegerile din 2004 se înregimentează în Partidul Democrat şi duce cu el, de la PSD, suportul informaţional secret cu care va susţine prima campanie prezidenţială a lui Traian Băsescu împotriva lui Adrian Năstase.
În decembrie 2004, marile ambiţii ale micului om politic au fost frânte cu brutalitate de Traian Băsescu. Acesta l-a exclus din aria rezervată a Palatului Cotroceni şi apoi nu l-a numit director nici la SRI şi nici la SIE. Probabil a întrebat pe la servicii.
Cu coatele echimozate de atâta dat cu ele, când în dreapta, când în stânga, personajul îşi consumă anost cariera de deputat [2004-2008] obosindu-se să vorbească în Cameră exact 11 minute şi 59 de secunde, în nouă intervenţii din sumarul a şase şedinţe, dar numai când a fost silit de împrejurări. Cu numeroase absente de la şedinţele Camerei, dar nelipsit din platourile televiziunilor şi din paginile presei de senzaţional, Cozmin Guşă aproape că i-a luat locul de prezicător al lui Silviu Brucan. Apoi, gafeurul prin vocaţie Mircea Geoană îl reşapează şi, în marea lui prostie, i-a angajat serviciile de consultanţă pentru campania prezidenţială împotriva lui... Traian Băsescu! Mercenar la mercenar trage. În pofida dezicerii lui Traian Băsescu de Cozmin Guşă, surse demne de încredere spun că acesta din urmă s-a aflat în staff-ul prezidenţiabilului social-democrat cu ordinul de misiune primit din partea şefului unei structuri speciale, inexistente oficial, dar invocată ori de câte ori ni se întâmplă să trăim experienţe inexplicabile. Oricum, Cozmin Horea Guşă a fost consilier pentru milionarul basarabean Vlad Plahotniuc, Adrian Năstase (PSD) Traian Băsescu (PDL), Mircea Geoană (PSD), Marian Vanghelie (PSD), Sorin Ovidiu Vântu [martie 2010].
Cei care mai ştiu câte ceva despre referinţele serviciilor secrete asupra voiajelor, când în est şi când în vest, ori viceversa, ale micului guru pot să-i înţeleagă şi mandatul mai recent de legatar al unor părţi ale din afacerile controversate ale lui Sorin Ovidiu Vântu. Acum un an, PSV Company, fosta Petromservice, a fost cumpărată de o firmă care este deţinută 50% de Cozmin Guşă. Tranzacţia a avut loc cu doar câteva ore înainte ca Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vîntu şi directorii companiei să fie reţinuţi de procurorii Parchetului General pentru devalizarea societăţii.
Potrivit lui Guşă, PSV, deţinut în proporţie de aproape 55% de societatea sa şi a lui Maricel Păcuraru, s-a constituit la vremea respectivă parte în dosarul în care s-a cerut arestarea ,,lotului Vîntu", pentru recuperarea prejudiciului, estimat de anchetatori la peste 83 de milioane de euro.
De asemenea, Guşă a negat orice speculaţii cu privire la vreo tranzacţie în favoarea lui Vântu.
Interesantă e şi apariţia lui Guşă în contextul declaraţiilor fostului şef al FPS de pe vremea Convenţiei Democrate, Radu Sârbu, care afirma că patronul Mechel este personajul care a condus o serie de operaţiuni ale serviciului de informaţii al armatei URSS/Rusia, GRU, în decembrie 1989, pe teritoriul României. Grupul Mechel este patronat de miliardarul rus Igor Zyuzin, iar interesele oligarhului rus pe meleagurile românesti sunt reprezentate de Boris Golovin, un fost ofiter Spetsnaz, falanga externă a GRU.
Iar Golovin face parte din Centrul de Afaceri Romano-Rus (CARR), un club select de afaceristi rusi proveniti din serviciile sovietice de spionaj militar care au infiintat in Romania un organism hibrid, cu rol de ONG, dar si de societatate comerciala. CARR a atras in randurile sale ofiteri de informatii controversati, precum si personaje care au avut probleme cu legea. În rândurile acestora îl întâlnim şi pe Mircea Popa, care, în vremea lui Ceauşescu, a fost cercetat de Securitate, fiind bănuit că este agent KGB. Acum, Popa conduce Agenţia de Presă Rusia La Zi, controlată de un off-shore din Insulele Virgine Britanice, reprezentat la noi de un cetăţean moldovean, Vitalie Dobanda, conectat la afacerile lui Sorin Ovidiu Vintu. Acum Popa a fondat “Arabia la zi”, care bate catre Irak, cu precadere. ”Rusia la Zi„ era sponsorizata de Mechel iar in perioada PSD, Mircea Popa a fost consilierul politic al lui Cozmin Gusa, care s-a remarcat in peisajul public, prin discursurile sale proruse. Gusa are vila la Cornu pe aceeasi proprietate cu Horia Bejan, omul lui Boris Golovin.
Rareş Bogdan, cordon ombilical portocaliu
Propunerea ca jurnalistul clujean Rareş Bogdan să candideze din partea PNL într-un Colegiu de deputaţi din Cluj a fost o surpriză pentru toată lumea. Să nu fi avut PNL oameni destul de potenţi, financiar şi politic şi cu un capital de încredere la Cluj? Oricum, până la urmă a fost praf în ochi. Prin propunerea Rareş Bogdan şi apoi refuzul acestuia, PNL nu a făcut altceva decât să mai piardă un Colegiu, după Colegiul 10 care atrecut la PC, de data aceasta în favoarea PSD, a Aureliei Cristea mai precis.
Dar cuzma ajuns Rareş Bogdan un potenţial candidat PNL la Parlament?! Mister, având în vedere că editorialistul Rareş Bogdan a avut de-a lungul timpului o atitudine cel puţin moale vizavi de primarul şi apoi premierul Emil Boc. Iar apoi, cotidianul unde Rareş Bogdan este director, Ziua De Cluj, a fost extrem de îngăduitor cu primarul Apsotu, atât în perioada în care acesta se afla pe Moţilor (sediul primăriei) cât şi în perioada în care Apostu era la Gherla, în arest preventiv. Mai mult, publicaţia a trăit bine de pe urma contractelor de publicitate cu administraţia locală şi judeţeană portocalie. Or, de unde această afinitate pentru PDL???
Ei bine, Caracatiţa Portocalie din Cluj nu stăpânea doar zona imobiliară reprezentată de afacerea Tower, care avea ca parte integrantă proiectul Silver Tower, o clădire de birouri din centrul Clujului evaluată la cinci milioane de euro şi ridicată intr-un târziu, după o serie de inginerii financiare şi schimbări de asociaţi ce au dus la spălarea unor alte milioane de euroşi îmbogăţirea deputatul PDL Daniel Buda, după vânzarea către societatea Silver Development a unor apartamente şi terenuri. Tentaculele caracatiţei portocalii au pătruns şi în presă. Pe traseul bani de la stat, inginerii financiare, imobiliare şi achiziţii de trusturi de presă, se scoteau castanele din foc cu mâna unor interpuşi. Iar numita Diţă Ramona Valerica acoperă în acte adevăraţii magnaţi ai presei şi ai afacerilor imobiliare din Cluj. Anul trecut cotidianul.ro a pornit să afle cine era magnata Clujului, deţinătoarea în acte a complexului Silver Business Center, a ziarului "Ziua de Cluj" şi a Televiziunii Realitatea Tv Cluj. La adresa din Râmnicu Vâlcea, la uşa unui apartament modest, deţinut de o familie deloc bogată, s-a aflat că aceasta este plecată de trei ani din localitate, că firma la care este angajată acum i-a pus la dispoziţie un apartament în Bucureşti, în care locuieşte împreună cu prietenul ei, şi că, pentru datorii majore, Diţă Ramona apărea şi pe lista executărilor silite ale Primăriei Râmnicu Vâlcea! În Bucureşti are un salariu îndestulător, astfel încât să poată să-şi ajute din când în când şi părinţii pensionari, retraşi la ţară în Vâlcea. Iar în Bucureşti, magnata Clujul a fost găsită la la sediul Casei de Insolvenţă Transilvania, departamentul de ofertare. Casa de Insolvenţă Transilvania este cea care s-a ocupat de o parte din firmele falimentare ale reţelei Tower, cum ar fi chiar constructorul clădirii, Mox Construction. De asemenea, a preluat cu scandal de presă falimentul de la Rulmentul Braşov şi cel al televiziunii DTH, avându-i drept creditori pe UniCredit Ţiriac sau Discovery Channel. Casa de Insolvenţă Transilvania are ca avocaţi pe Casa de avocatură "Cionca Bidiga Godinca", aceeaşi avocaţi care au pierdut procesele primăriei clujene cu Impact în Megascandalul Lomb, o gaură de 56 mil. Euro la bugetul local, tun năşit de Boc şi continuat de Apostu.
Aşadar, cea mai puternică femeie de afaceri din Cluj era doar o angajată ţinută sub protecţia Casei de Insolvenţă Transilvania.
Ramona Diţă era asociată la Presa Zece SRL (deţinătoarea RealitateaTv Cluj şi "Ziua de Cluj") cu Marius Baica, un tânăr abia trecut de douăzeci de ani, care la rându-i deţine societatea Nova Cominvest. Această firmă are acţiuni la Remarul 16 Februarie Cluj, societate controlată de omul de afaceri Călin Mitică, unul dintre apropiaţii lui Vasile Blaga. Agathe Rudeanu, fiica lui Blaga, lucrase pe un post de consilier la Remarul. Călin Mitică, cunoscut ca un amic al Elenei Udrea, fusese cercetat pentru vânzarea către CFR Călători a şase automotoare second-hand cumpărate din Germania, la un preţ de 16 ori mai mare decât cel real. Printr-o altă firmă, Transferoviarul, unde Călin Mitică este acţionar, s-au câştigat până în 2010 contracte cu CFR Călători în valoare de peste 200 de milioane de euro. Firma din Cluj a mai semnat un contract în valoare de 27 de miliarde de lei cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, pentru reparaţii de locomotive. În doar un an de zile, firma abonată la contracte cu statul român a mai încasat cam un milion de euro de la Complexul Energetic Turceni şi de la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Mai mult, potrivit unor surse, firmele deţinute de Mitică nu sunt străine nici lucrările aferente megalomanului proiect al lui Sorin Apsotu de reabilitare completă a căii de rulare tramvai din Cluj şi schimbare completă a parcului de tramvaie. Un mizilic de 24 milioane euro, fără a include aici tramvaiele poloneze, bani din fonduri europene.
Altfel spus, Rareş Bogdan era director la o publicaţie deţinută de o persoană no name, care era angajată la o Casa de Insolvenţă Transilvania care descurcase iţele afecerii Tower a deputatului PDL Buda şi care era reprezentată de aceeaşi avocaţi care pierduseră o serie de procese ale administraţiei clujene. Mai mult, patroana lui Rareş Bogdan, din postura de asociată, făcea afaceri imense cu statul pe filiera PDL Blaga-Udrea. Să nu fi ştiut Rareş Bogdan nimic şi el să fi fost dintotdeauna un liberal convins? Oare cum să nu fi ştiut când anul trecut chiar Rareş Bogdan declara că, prin Presa Zece SRL se intenţioneaza preluarea a 29 de staţii locale tv din Transilvania, până la finele lui 2012. Să fi fost întâmplătoare atacurile editorialistice ale lui Rareş Bogdan la adresa lui Băsescu şi în care îl propunea pe… Vasile Blaga pentru postul de preşedinte al României?! Exclus, mai ales că, cireaşa de pe tort, Bogdan Rareş a fost asociat al actualului şef al Casa de Insolvenţă Transilvania (unde lucrează Ramona Diţă), Andrei Cionca. Acelaşi Cionca care, acum, se interesează aprig de un potenţial cumpărător pentru Ziua de Cluj. Şi atunci de unde trecerea subită de la Buda-Udrea-Boc-PDL, la PNL?! E simplu, robinetul portocaliu de bani a dispărut. Macazul trebuia schimbat! Iar unii tare speră că n-o muritu’ numa ţâr s-o hodinitu’! Divide et impera! Divide USL, Impera banul public şi afacerile cu statul!
Mănăstire, abonatul la banul public, e un teolog jurnalist, responsabil cu imaginea în Guvernul MRU şi propunerea ministerului în CA Transelectrica
Un alt corifeu al postului TV este Silviu Mănăstire. În rubrica “Dosar de candidat” el ia la puricat dosarele candidaţilor la alegerile de luna viitoare, înfierând, pe un ton aproape stalinist, mai ales facaerile cu statul ale candidaţilor. Silviu uită însă că ani de zile tocmai el a fost pe statul de plată al statului!
După ce a terminat Liceul Teologic, Mănăstire a schimbat macazul şi a lăsat sutana pentru pix. A trecut de la preoţie la jurnalistică. Şi nu de orice fel, ci de investigaţii, la Gazeta de Cluj. De unde a plecat cu coada între picioare. A urmat Money Channel, televiziunea de business lansată de Sorin Ovidiu Vântu, după care Mănăstire a renăscut apoi şi a schimbat din nou macazul. A trecut de la editorial la administraţie: devine administrator provizoriu la o companie cu afaceri anuale de 2,9 mld. lei (680 mil. euro), director la agenţia de presă NewsIn, şef pe editia de Transilvania a publicatiei Gardianul si fost actionar la Ziua de Cluj. În toamna anului 2007, Silviu Manastire a reusit sa obtina contul de publicitate al clubului Bamboo, când a avut loc deschiderea oficiala la Cluj, prin intermediul Silver Media. Apoi a contractat servicii de publicitate de la mai multe firme clujene pentru promovare Câteva sute de milioane de lei vechi, sume pentru care s-au emis facturi si s-au platit taxe si impozite la stat in avans. Din nefericire pentru ei, prestatorii nu au încasaseră nimic din aceste sume si au trecut la capitolul pierderi in propriile bilanturi. Păgubiţii fluierau a paguba si erau angajati in procese lungi, costisitoare si inutile, cu atit mai mult cu cit Manastire nici nu le mai raspundea la telefon fostilor parteneri din presa clujeana. Mănăstire declara nonşalant acum câteva luni legat de acest aspect că “Informaţiile legate de activitatea mea în presa clujeană şi mai ales aspectele privind creanţele către diferite instituţii mass media sunt răuvoitoare şi denaturate. Mii de firme au intrat în incapacitate de plată, nefiind vorba de vreo acţiune premeditată a mea sau a firmelor mele. Informaţiile sunt preluate de pe un site anonim, nimeni neasumându-şi responsabilitatea pentru ele”. Adică, nu că cele prezentate nu corespund realităţii, ci, ghinion, firma a intrat în incapacitate de plată. Ce s-a întâmplat cu banii, mister. Urmează câţiva ani de pelerinaje total ecumenice prin Bucureşti şi apoi, Phoenix renaşte din nou, de data aceasta pe câmpii portocalii, cu pete SIE: Boc-Vass-Bote-Ungureanu. Mănăstire apare în ipostaza de consilier în Ministerul Economiei, mâna dreaptă a Andreei Paul Vass. Pardon, doctor Andreea Paul Vass, care la 33 de ani are deja o carieră la care alţi economişti de top mondial doar visează: Vass este deja doctor, lector universitar, cercetător la Institutul de Economie Națională al Academiei Române, consilier pe probleme economice al prim-ministrului Emil Boc (noiembrie 2010 - aprilie 2012), consilier personal al prim-ministrului (2009 - noiembrie 2010), consilier în cadrul Departamentului de Politici Economice și Sociale al Administrației Prezidențiale, și consilier în cadrul Parlamentului European. Einstein era mic copil pe lângă Vass! A, să nu uităm, fosta şefă a lui Mănăstire candidează pentru un mandat de deputat în Colegiul 1 Oaș, din partea ARD/PDL. Şi aceeaşi Vass a fost la un pas de a fi ministrul economiei în Guvernul Junior Unguent, pardon, Ungureanu! Revenind la Mănăstire, acesta şi-a demonstrat abilităţile manageriale şi economice deja la Cluj, când, din postura de director al „Gardianul de Transilvania” lăsase datorii de peste 1,2 miliarde de lei către firmele care editează ziare şi către televiziuni. Se pare însă că aceste abilităţi manageriale şi economice sunt apreciate de PDL, pentru că, în Guvernul Ungureanu, Mănăstire devine responsabil cu imaginea (purtător de cuvânt) al ministrului Economiei, Lucian Bote. După cum vedeţi o sumedenie de firme private, nici un ban de la stat! Şi, cireaşa de pe tort: în primăvara acestui an, Silviu Mănăstire e propus ca membru în consiliul de administraţie al Transelectrica, companie la care statul deţinea la momentul respectiv 73,7% din acţiuni. Atunci, ministrul Lucian Bode a solicitat companiei să-i numească în consiliul de administraţie pe Gabriel-Adrian Margin, directorul său de cabinet de la Ministerul Economiei, şi pe Silviu Mănăstire, consilierul său personal. Consiliul de Administraţie al Transelectrica risca să devină un Turn Babel, plin de specialişti unul şi unul: un jurnalist, un antrenor de fotbal, un specialist în ştiinţe militare şi pe Gheorghe Seculici, socrul lui Gheorghe Falcă, primarul de la Arad, cunoscut mai ales ca finul preşedintelui Traian Băsescu. Cum episodul venea la mai puţin de două luni după ce fostul premier Emil Boc a scurcircuitat Transelectrica, numindu-l ca preşedinte al companiei pe consilierul său personal Victor Vevera, un alt specialist absolut în domeniu (studii juridice şi tehnice, doctor în ştiinţe militare şi informaţii, consilier pentru securitate naţională în Camera Deputaţilor, consilier în MAI, coordonator al grupul de lucru interdepartamental pe probleme de securitate energetică naţională şi membru în Consiliul de Administraţie al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică din subordinea Ministerului Comunicaţiilor). Numai că Vevera s-a retras din fruntea Transelectrica, rămânând simplu membru al CA. La fel, sub presiunea mass media, propunerile lui Bode, nu au fost acceptate de Transelectrica. De notat faptul că Transelectrica este definită ca fiind o companie strategică pentru economia naţională, responsabilă pentru operarea reţelei naţionale de transport al energiei electrice, iar potrivit Ordonanţei de Urgenţă 109 / 30.11. 2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice (Secţiunea 1, articolul 5) Consiliul de administratie este constituit din: a) un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice, licentiat in stiinte economice si cu experienta in domeniul economic, contabilitate, de audit sau financiar de cel putin 5 ani de la data obtinerii diplomei de studii superioare; b) un reprezentant al autoritatii tutelare, cu experienta de cel putin 5 ani in domeniul de activitate al regiei autonome si/sau in activitatea de administrare de societati comerciale ori regii autonome; c) 3-5 persoane cu experienta in administrarea/ managementul unor regii autonome sau societati comerciale profitabile din domeniul de activitate al regiei autonome, inclusiv societati comerciale din sectorul privat. Aceste persoane nu pot fi selectate din randul functionarilor publici sau al altor categorii de personal din cadrul autoritatii publice tutelare sau al altor institutii publice.
Iată aşadar cine ridică piatra pentru a da în afacerile cu statul ale candidaţilor de la Parlamentare, iara cine intreaba nonsalant pe seful CNADNR, “Cine v-a propus in functie”, uitand sa intrebe Dar pe mine cine m-a propus la Transelectrica sau la Ministerul Economiei: Silviu Mănăstire, jurnalistul teolog, directorul de instituţie media care a lăsat pârjol pe unde a trecut, consilierul ministrului Bode, mâna dreaptă a Andreei Vass, propunerea ministerului pentru CA al Transelectrica…
(B.D.)
16.12.13
GRABA STRICĂ TREABA!
Marea majoritate a românilor
nu au fost informaţi de către liderii partidelor politice care fac cu schimbul
la guvernarea României, în ultimii 24 de ani, nici de către parlamentari,
despre acţiunile diabolice ale asasinilor economici şi asasinilor politici
străini, susţinute de cozi de topor autohtone, vizând jefuirea uriaşelor
bogăţii naturale ale Poporului Român şi exproprierea românilor de către
titularii licenţelor de exploatare a substanţelor minerale utile.
În 27 octombrie 2009,
Senatul României a votat (fără niciun vot împotrivă) propunerea legislativă a
senatorilor Toni Greblă (P.S.D.) şi Ion Ruşeţ (P.D.L.) privind modificarea şi
completarea Legii minelor, Legea nr.85/2003, care stabileşte că terenurile
necesare valorificării resurselor miniere sunt dobândite de titularii
licenţelor de explorare, exploatare – dezvoltare prin exproprierea tuturor
persoanelor fizice şi juridice de pe acele suprafeţe. De peste patru ani se
aşteaptă perioada oportună pentru adoptarea acestei propuneri legislative în
Camera Deputaţilor. Din momentul adoptării legii, marea majoritate a românilor îşi pierd dreptul de proprietate în
favoarea titularilor de licenţe de explorare şi exploatare a bogăţiilor
naturale. Cei mai mulţi dintre titularii de licenţe sunt străini.
În paralel cu acest demers
legislativ al P.S.D. şi P.D.L., Guvernul Ponta II a iniţiat un proiect de lege
pentru modificarea şi completarea Legii minelor nr.85/2003, în data de 26 iunie
2013. Proiectul de lege nu ţine seama de prevederile Constituţiei României şi
nu vizează exploatarea şi valorificarea bogăţiilor naturale în Interes
Naţional. Guvernul refuză să propună Parlamentului să legifereze că în
contractele de concesionare şi în licenţele de exploatare a bogăţiilor naturale
trebuie precizat că 80% din producţia fizică obţinută aparţine Poporului şi
Statului Român.
În Norvegia sunt obligate
firmele care exploatează ţiţei şi gaze naturale să dea 93% din producţie
proprietarului, poporul norvegian, care astfel a ajuns bogat şi cu un nivel de
trai ridicat.
Senatul României, în şedinţa
din 2 decembrie 2013, a respins proiectul de lege al Guvernului Ponta II, în
calitate de primă Cameră sesizată.
În ziua de 9 decembrie a.c.,
Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis să trimită proiectul de lege de
modificare şi completare a Legii minelor nr.85/2003 la Comisia pentru industrii
şi servicii. Termenul de depunere a amendamentelor de către deputaţi a fost 9 decembrie 2013, iar
termenul de depunere a Raportului de către Comisia pentru industrii şi servicii
a fost tot în ziua de 9 decembie 2013. Dintre cele trei comisii care trebuiau
să analizeze proiectul de lege şi să dea avize, respectiv Comisia pentru
politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru administraţie
publică şi Comisia juridică, numai prima a reuşit să dea un aviz favorabil, cu
majoritate de voturi. Celelalte două Comisii nu au avut timp fizic să se
întrunească. Comisia pentru industrii şi servicii, cu încălcarea Regulamentului
Camerei Deputaţilor şi a propriului Regulament, fără să respecte termenul legal
pentru depunerea amendamentelor şi fără avizele de la cele două Comisii, a
reuşit performanţa să dezbată pe articole proiectul de lege (47 pagini) şi să
redacteze un Raport de circa 80 de pagini, în timp de câteva ore. Fără ca acest
raport să ajungă la toţi deputaţii, fără ca aceştia să fi fost anunţaţi din
timp, conform Regulamenului Camerei Deputaţilor, în ziua de 10 decembrie 2013 a
fost înscris acest proiect de lege pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, a
fost dezbătut şi votat. Au fost prezenţi
în sală şi au votat electronic 299 deputaţi, din care 160 pentru, 105
împotrivă, au fost 22 abţineri şi 12 deputaţi nu au votat. Fiind o lege
organică şi obţinând doar 160 voturi pentru a încetat procedura legislativă prin
respingerea definitivă de către Camera Deputaţilor a proiectului de lege.
În legătură cu acest proiect
de lege de modificare şi completare a Legii minelor nr.85/2003 s-a înregistrat la
Camera Deputaţilor cea mai mare viteză de lucru din istoria tuturor
Parlamentelor din toate ţările lumii. În cel mult 24 de ore, proiectul de lege
al Guvernului Ponta II a parcurs traseul: Biroul Permanent, Comisii de
specialitate, amendamentele deputaţilor, avize, Raport, dezbateri în plen şi
vot final. Ca urmare a acestei viteze de „lucru” ameţitoare s-a ajuns ca la Comisiile de specialitate: să
nu fie invitat şi să nu participe niciun reprezentant din partea ministerelor;
să nu fie înregistrate şi dezbătute amendamente; să nu se întrunească două
dintre Comisiile stabilite de Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor.
Spre deosebire de acest
parcurs legislativ, la Senatul României s-a respectat Regulamentul acestuia, au
avut loc dezbateri în Comisii în legătură cu amendamentele formulate de
senatori, s-au dat avizele legale, iar Comisia economică, industrii şi servicii
a întocmit un Raport şi chiar un Raport suplimentar asupra proiectului de lege
de modificare şi completare a Legii minelor nr.85/2003, la care au fost anexate
amendamentele admise şi amendamentele respinse.
Graba a stricat socotelile
asasinilor economici şi asasinilor politici care au urmărit, cu concursul
Guvernului Ponta II, să fie legiferate proceduri simplificate de acordare a
licenţelor de exploatare, de obţinere a autorizaţiilor, acordurilor şi avizelor
prevăzute de lege cu scopul de a jefui uriaşele bogăţii naturale ale Poporului
Român şi de a plăti la Bugetul de Stat cele mai mici redevenţe din lume.
Cadrul legal propus de Guvernul Ponta II prevede, în esenţă, că
bogăţiile naturale exploatate din România aparţin în totalitate firmelor care
au licenţa de exploatare, iar Poporul Român are drept de preemţiune la
cumpărarea unor cantităţi din cele extrase din ţara noastră. Dar, pentru
aceasta este necesar ca Statul Român să ceară firmelor străine care au licenţe
de exploatare în România să binevoiască să-i vândă anumite cantităţi din unele
bogăţii şi la preţul pieţei mondiale.
Se ştie că, începând cu anul
1998, în timpul Regimului Constantinescu-Ciorbea şi în cele care i-au urmat,
prin 11 Hotărâri de Guvern au fost închise 556 de mine. Închiderea minelor s-a
făcut sub diverse pretexte, iar acum se încearcă redeschiderea lor cu dedicaţie
pentru anumite firme străine care să devină proprietare exclusive asupra
resurselor naturale ale Poporului Român. Prin proiectul de lege, Guvernul Ponta
II a precizat că „exploatarea resurselor minerale utile din mina cu activitate
minieră încetată poate fi concesionată la solicitarea persoanelor juridice
interesate.” Acelaşi Guvern Ponta II a
aprobat proiectul de lege de modificare a Legii minelor şi a precizat că:
„Prevederile licenţelor în vigoare rămân valabile pe întreaga lor durată, în
condiţiile în care au fost încheiate.” Ca urmare, angajamentele U.S.L. cu
privire la mărirea redevenţelor şi uşoara creştere a veniturilor la Bugetul de
Stat pe această cale se pot clasa la
capitolul „Gogoşi pentru proşti”.
Spre deosebire de textul din
Legea nr.85/2003, art.6, alin.1, lit.a care stipulează că „vânzarea-cumpărarea
terenurilor şi, după caz, a construcţiilor situate pe acestea, la preţul
convenit între părţi”, Guvernul Ponta II a propus ca această operaţiune să se
facă în condiţiile legii, adică la suma stabilită de titularul de licenţă.
Guvernul Ponta II a propus
modificarea art.17, alin.1 din Legea nr.85/2003, care să aibă următorul cuprins
„Titularul licenţei de explorare , are dreptul să obţină direct licenţa de
exploatare pentru oricare dintre resursele minerale explorate.” La art.21, Guvernul Ponta II a propus un nou
aliniat cu următorul text: „Prevederile licenţelor în vigoare rămân valabile pe
întrega lor durată, în condiţiile în care au fost încheiate.” De asemenea, a
fost propus spre a fi modificat art.25 din Legea nr.85/2003, astfel: „În
limitele unui perimetru de explorare sau exploatare, autoritatea competentă poate
acorda, în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul
licenţei, dreptul de explorare sau exploatare pentru alte resurse minerale, cu
acordul titularului.” Acelaşi Guvern Ponta II a completat prevederile art.39
din aceiaşi lege stabilind că titularul licenţei are următoarele obligaţii:
-lit. f, să păstreze
confidenţialitatea asupra datelor şi informaţiilor cu privire la activitatea
proprie şi să le difuzeze numai în condiţiile prevăzute în licenţă.
-lit. m, să transmită
autorităţii competente datele şi informaţiile necesare pentru calcularea
redevenţei miniere.
-lit. n, să transporte, să
folosească, să manipuleze şi să depoziteze în perimetrul de
explorare/exploatare, deşeuri şi substanţe periculoase şi /sau toxice,
radiocative sau orice alte substanţe poluante.
Sfidând atribuţiile
Consiliilor judeţene, Consiliilor locale şi Prefecturilor în raza cărora se
află perimetrele concesionate, Guvernul a stabilit că A.N.R.M. le informează în
scris , în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a licenţelor de
exploatare, numai despre existenţa acestora, urmând ca în maximum 30 de zile de
la solicitarea titularului de licenţă Consiliile judeţene şi Consiliile locale
să modifice Planurile Urbanistice Generale şi cele Zonale şi să elibereze
autorizaţiile de construire.
Având în vedere uriaşele
bogăţii naturale pe care le-a lăsat Bunul Dumnezeu Poporului Român în ţara
noastră şi pentru a respecta prevederile Constituţiei vizând valorificarea
acestor bogăţii în Interes Naţional, Partidul
România Mare propune şi solicită partidelor politice parlamentare şi
neparlamentare să acţioneze pentru înfiinţarea unui Minister al Resurselor
Naturale şi pentru obligativitatea înscrierii în toate contractele de concesionare
şi licenţele de exploatare a intrării în proprietatea Statului Român a 80% din resursele minerale exploatate.
Apropiindu-se Sărbătorile
Crăciunului şi Anului Nou, în contextul respingerii în Camera Deputaţilor a proiectului de lege
de modificare şi completarea Legii minelor nr.85/2003, merită să fie felicitaţi
de către cetăţenii români toţi cei 105 deputaţi care au votat împotriva
proiectului, precum şi cei 34 de deputaţi care s-au abţinut de la vot sau au
refuzat să voteze. Datorită lor, românii au parte de o bucurie la sfârşitul
acestui an.
Dr.Gheorghe Funar
Preşedintele Partidului
România Mare
Cluj-Napoca,
12 decembrie 2013
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Destinatii
Postări populare
-
Republican presidential front-runner Donald Trump visited the editorial board of The Washington Post on Mar. 21. Here is audio of the ful...
-
Autor: D.I.A.. Toti oamenii de casa ai lui Adrian Nastase s-au adunat sa sarbatoreasca botezul fiicei multimiliardarului Adrian Petrache Pen...
-
La batranete neimplinita pe masura aspiratiilor incercam cumva sa recuperam timpul nefructificat? Punem pe piata ideilor teorii foarte specu...
-
Zbor deasupra unui cuib de cuci”. Atentate, vizite şi simboluri criptice de Ion Maldarescu Inceput de an împroşcat cu sânge. ...
-
În timpul documentării serialului „Prin cenuşa industriei", dedicat distrugerii unor fabrici de renume ale României comuniste, am au...
-
Victor a avut amabilitatea de a ne trimite spre publicare urmatorul text: Ani de zile m-am tot întrebat care este în folclorul nostru locul ...
-
Dmitry Orlov este un rus care traieste de cateva zeci de ani in SUA. Mai nou, el scrie despre experienta sa americana, mai ales din perspec...
-
Stereotipurile negative despre romani nu au aparut o data cu mass-media de sfarsit de secol XX. Sunt mult mai vechi. Un prim caz este cel al...
-
Data fiind istoria plina de "semnalizez la stanga si o iau la dreapta" a romanilor de la formarea statului te poti intreba care va...
-
Penitenciarul din Aiud. O sală mai degrabă austeră. O masă lungă, cîteva scaune şi fotolii. Este introdus Nicu Ceauşescu. Pare nesigur. I s-...