De la începutul războiului din Ucraina, nici o altă dezvăluire n-a suscitat un atât de mare interes precum postarea de pe blogul celebrului jurnalist Seymour Hersh, laureat al Premiului Pulitzer, cunoscut pentru dezvăluirile sale din anii trecuți din zone mai puțin accesibile pentru presă.
În postarea sa, Seymour Hersh l-a acuzat direct pe Joe Biden, președintele SUA, că a pus la cale exploziile care au distrus conductele de gaz Nord Stream 1 și 2. Imediat, au venit reacțiile de negare atît din partea CIA, cât și a Casei Albe, lucru foarte rar întâlnit. Numai că opinia publică din întreaga lume l-a crezut pe Seymour Hersh!
Pe 14 februarie, adică acum două zile, ziarul german „Berliner Zeitung" a publicat un interviu cu Seymour Hersh, realizat de jurnalistul Fabian Scheidler. Sunt aici noi dezvăluiri, noi amănunte care merită toată atenția.
Vă prezentăm mai jos traducerea acestui adevărat eveniment de presă, fiind convinși că interviul va fi arhivat de toți jurnaliștii de investigație, căci se vor face, în timp, numeroase referințe la el.
Jurnalistul de investigație Seymour Hersh a publicat o investigație conform căreia atacurile asupra conductelor Nord Stream au fost aranjate de guvernul SUA cu sprijinul Norvegiei. Guvernul SUA și CIA, la cererea lui Hersh, au refuzat orice răspuns. Multe instituții media l-au acuzat pe Hersh că nu și-a dezvăluit sursa anonimă, considerând că afirmațiile sale sunt neverificabile. De asemenea, a fost criticat că cercetarea a fost inconsecventă. Publicistul berlinez Fabian Scheidler a vorbit cu Seymour Hersh pentru Berliner Zeitung.
Fabian Scheidler: Domnule Hersh, vă rugăm să detaliați constatările dvs. Conform sursei dvs., ce sa întâmplat exact, cine a fost implicat în atacul Nord Stream și care au fost motivele?
Seymour Hersh: A fost o poveste care trebuia să fie spusă. La sfârșitul lui septembrie 2022, opt bombe urmau să fie detonate lângă insula Bornholm din Marea Baltică, dintre care șase au explodat într-o zonă destul de plată. Au distrus trei dintre cele patru mari conducte Nord Stream 1 și 2. Conducta Nord Stream 1 a furnizat Germaniei și altor părți ale Europei gaze naturale foarte ieftine de mulți ani. Și apoi a fost aruncat în aer, la fel ca și Nord Stream 2, iar întrebarea a fost cine a făcut-o și de ce. Pe 7 februarie 2022, cu puțin mai mult de două săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, președintele american Joe Biden a declarat, la o conferință de presă la Casa Albă pe care a susținut-o cu cancelarul german Olaf Scholz, că SUA vor opri Nord Stream.
Biden a spus literal: „Dacă Rusia invadează, nu va mai exista Nord Stream 2, vom pune capăt proiectului." Și când un reporter a întrebat cum anume plănuia să facă asta, deoarece proiectul era în primul rând sub control german, Biden a spus: „Promit că vom putea face asta".
Secretarul său adjunct de stat, Victoria Nuland, care a fost profund implicată în evenimentele revoluției de la Maidan din 2014, făcuse o declarație similară cu câteva săptămâni mai devreme.
Fabian Scheidler: Ei spun că decizia de a închide conducta a fost luată chiar mai devreme de președintele Biden. Scrieți în raportul dvs. că în decembrie 2021, consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a convocat o reuniune a grupului operativ nou format al șefilor de stat major, CIA, Departamentul de Stat și Departamentul de Trezorerie. Ei scriu: „Sullivan a vrut ca grupul să vină cu un plan pentru distrugerea celor două conducte Nord Stream".
Seymour Hersh: Acest grup a fost convocat inițial pentru a studia problema. S-au întâlnit într-un birou foarte secret. Chiar lângă Casa Albă se află o clădire de birouri, Executive Office Building, care este conectată la Casa Albă printr-un tunel subteran. Și în partea de sus este un birou pentru un grup secret de consilieri externi, numit Consiliul Consultativ de Informații al Președintelui. Am adus asta în discuție pentru a le semnala oamenilor de la Casa Albă că am informații. Așa că ședința a fost convocată pentru a examina ce am face dacă Rusia ar intra în război.
Asta a fost cu trei luni înainte de război, înainte de Crăciunul 2021. Era un grup de nivel înalt care probabil avea un alt nume, l-am numit doar Interagency Group, nu știu numele oficial, dacă are unul. Erau CIA și Agenția Națională de Securitate, care monitorizează și interceptează comunicațiile, Departamentul de Stat și Departamentul de Trezorerie, care furnizează bani. Și probabil alte câteva organizații care au fost implicate. Au fost reprezentați și șefii de stat major comun. Ideea a fost de a face recomandări cu privire la modul de oprire a Rusiei, fie cu măsuri reversibile, cum ar fi sancțiuni suplimentare și presiuni economice, fie cu măsuri ireversibile, „cinetice", de ex. B. Explozii.
Nu vreau să intru în detalii aici sau să vorbesc despre o anumită întâlnire pentru că trebuie să îmi protejez sursa. Nu știu câți oameni au participat, știi ce vreau să spun?
Fabian Scheidler: În articolul dvs., ați scris că, la începutul lui 2022, grupul de lucru CIA a raportat „Grupului interagenții" al lui Sullivan și a spus, citați: „Avem o modalitate de a arunca în aer conductele".
Seymour Hersh: Au avut. Erau oameni acolo care știau ceea ce noi în America numim „războiul minelor". În Marina Statelor Unite există unități care se ocupă de submarine, există și un comandament de inginerie nucleară. Și există o echipă de mine. Zona minelor subacvatice este foarte importantă și avem specialiști pregătiți în ea. O locație centrală pentru educația lor este un mic oraș de vacanță numit Panama City, în mijlocul Floridei. Antrenăm oameni foarte buni acolo și îi angajăm. Minerii subacvatici sunt de mare importanță, de exemplu pentru a curăța intrările blocate în porturi și pentru a arunca în aer lucrurile care stau în cale. De asemenea, putem arunca în aer conductele de petrol subacvatice ale unei anumite țări. Nu întotdeauna sunt lucruri bune pe care le fac, dar lucrează absolut în secret.
Pentru grupul de la Casa Albă era clar că ar putea arunca în aer conductele. Există un exploziv numit C4 care este incredibil de puternic, mai ales la nivelul pe care îl folosesc. Îl puteți controla de la distanță cu dispozitive sonar subacvatice. Aceste sonare emit semnale la frecvențe joase. Deci a fost posibil și asta a fost comunicat Casei Albe la începutul lunii ianuarie, pentru că două-trei săptămâni mai târziu, subsecretarul de stat Victoria Nuland a spus că o putem face. Cred că a fost 20 ianuarie. Și apoi președintele, când a susținut conferința de presă împreună cu cancelarul german, pe 7 februarie 2022, a spus și el că putem face asta.
Cancelarul german nu a spus nimic concret la momentul respectiv, a fost foarte vag. Întrebare pe care aș dori să o pun lui Scholz dacă aș prezida o audiere parlamentară ar fi următoarea: „Ți-a spus Joe Biden despre asta? Ți-a spus atunci de ce era atât de încrezător că poate distruge conducta?" Ca americani, nu aveam un plan în vigoare atunci, dar știam că avem capacitatea de a-l face.
Fabian Scheidler: Scrii că Norvegia a jucat un rol. În ce măsură a fost țara implicată – și de ce ar trebui norvegienii să facă așa ceva?
Seymour Hersh: Norvegia este o mare națiune de navigatori și are surse profunde de energie. De asemenea, sunt foarte dornici să-și crească aprovizionarea cu gaze naturale către Europa de Vest și Germania. Și asta au făcut, și-au crescut exporturile. Așadar, de ce să nu-ți unești forțele cu SUA din motive economice? În plus, în Norvegia există ostilitate marcată față de Rusia.
Fabian Scheidler: În articolul tău scrii că au fost implicate serviciile secrete norvegiene și Marina. Ei mai spun că Suedia și Danemarca au fost informate într-o oarecare măsură, dar nu știau totul.
Seymour Hersh: Mi s-a spus: Ei au făcut ce au făcut și au știut ce fac și au înțeles ce se întâmplă, dar nimeni nu a spus vreodată da. Am lucrat mult pe acest subiect cu oamenii cu care am vorbit. Oricum, pentru ca această misiune să meargă înainte, norvegienii au trebuit să găsească locul potrivit. Scafandrii, care au fost antrenați în Panama City, se puteau scufunda până la 100 de metri adâncime fără echipament greu. Norvegienii ne-au găsit un loc în largul insulei Bornholm din Marea Baltică, care avea doar 260 de metri adâncime pentru a opera acolo.
Scafandrii au trebuit să se întoarcă, era o cameră de decompresie și am folosit un vânător de submarine norvegian. Doar doi scafandri au fost folosiți pentru cele patru conducte. Una dintre probleme a fost cum să tratăm cu oamenii care monitorizează Marea Baltică. Marea Baltică este monitorizată foarte îndeaproape, există o mulțime de date disponibile gratuit, așa că ne-am ocupat de ea, erau trei sau patru persoane diferite pe ea. Și ceea ce s-a făcut atunci este foarte simplu. De 21 de ani, Flota noastră a șasea, care controlează Marea Mediterană și, de asemenea, Marea Baltică, desfășoară în fiecare vară un exercițiu pentru marinele NATO în Marea Baltică (BALTOPS, nota editorului). Trimitem un portavion și alte nave mari la aceste exerciții. Și pentru prima dată în istorie, operațiunea NATO din Țările Baltice a avut un nou program. Urma să se desfășoare un exercițiu de 12 zile de aruncare a minelor și de detectare a minelor. Un număr de națiuni au trimis echipe de mine, un grup a aruncat o mină, iar un alt grup de mine a mers în căutare și a aruncat-o în aer.
Așa că a fost o perioadă în care lucrurile au explodat și atunci scafandrii de adâncime care au pus minele pe conducte au putut să opereze. Cele două conducte se află la aproximativ o milă una de cealaltă, sunt puțin sub nămolul din fundul mării, dar nu e greu de ajuns la ele și scafandrii mai făcuseră așa ceva. A durat doar câteva ore pentru a plasa bombele.
Fabian Scheidler: Deci asta a fost în iunie 2022?
Seymour Hersh: Da, au făcut-o spre sfârșitul exercițiului. Dar în ultimul moment, Casa Albă a devenit nervoasă. Președintele a spus că îi este frică să o facă. El s-a răzgândit și a emis noi ordine, dând posibilitatea de a detona de la distanță bombele în orice moment. Faceți asta cu un sonar obișnuit, un produs Raytheon, apropo, zburați deasupra locului și aruncați un cilindru. Trimite un semnal de joasă frecvență, îl puteți descrie ca un sunet de flaut, puteți seta diferite frecvențe.
Totuși, teama era că bombele nu ar funcționa dacă stau prea mult timp în apă, ceea ce de fapt ar trebui să fie cazul cu două bombe. Așa că a existat îngrijorarea în cadrul grupului de a găsi remediul potrivit și, de fapt, a trebuit să luăm legătura cu alte agenții de informații, despre care nu am scris intenționat.
Fabian Scheidler: Și apoi ce s-a întâmplat? Explozivii erau la locul lor și s-a găsit o modalitate de a le controla de la distanță.
Seymour Hersh: Joe Biden a decis să nu le arunce în aer în iunie, au trecut cinci luni de război. Dar în septembrie a ordonat să se facă. Personalul operațional, oamenii care fac lucruri „cinetice" pentru Statele Unite, fac ceea ce spune Președintele și la început s-au gândit că este o armă utilă pe care o poate folosi în negocieri. Dar cândva, după ce rușii au invadat, și apoi când operațiunea a fost finalizată, totul a devenit din ce în ce mai respingător pentru oamenii care o conduceau. Sunt oameni care lucrează în funcții de vârf în serviciile secrete și sunt bine pregătiți. S-au opus proiectului, au crezut că este o nebunie.
La scurt timp după atac, după ce au făcut ceea ce li s-a spus, a existat multă furie față de operație și respingere din partea celor implicați. Acesta este unul dintre motivele pentru care am învățat atât de multe. Și vă mai spun un lucru. Oamenii din America și Europa care construiesc conducte știu ce s-a întâmplat. Îți spun ceva important. Oamenii care dețin companii care construiesc conducte știu povestea. Nu am auzit povestea de la ei, dar am aflat repede că ei știau.
Fabian Scheidler: Să revenim la această situație în iunie anul trecut. Președintele Joe Biden a decis să nu o facă direct și a amânat-o.
Seymour Hersh: Ministrul de externe Antony Blinken a declarat, într-o conferință de presă, la câteva zile după aruncarea în aer a conductelor, că o parte importantă din putere i-a fost luată lui Putin. El a spus că distrugerea conductelor este o oportunitate extraordinară – o oportunitate de a priva Rusia de capacitatea de a folosi conductele ca armă. Ideea era că Rusia nu mai putea face presiuni asupra Europei de Vest pentru a pune capăt sprijinului SUA în războiul din Ucraina. Teama era că Europa de Vest nu va mai participa.
Cred că motivul acestei decizii a fost că războiul nu mergea bine pentru vest și le era frică de iarna care se apropia. Nord Stream 2 a fost suspendat de Germania însăși, nu de sancțiuni internaționale, iar SUA se temea că Germania nu va ridica sancțiunile din cauza unei ierni reci.
Fabian Scheidler: Care credeți că au fost motivele atacului? Guvernul SUA a fost împotriva conductei din mai multe motive. Unii spun că a vrut să slăbească Rusia sau să slăbească relațiile dintre Rusia și Europa de Vest, în special Germania. Dar poate și pentru a slăbi economia germană, care este un concurent al economiei americane. Prețurile mari ale gazelor au determinat companiile să se mute în SUA. Ce părere aveți despre motivele guvernului SUA?
Seymour Hersh: Nu cred că s-au gândit la asta. Știu că sună ciudat. Nu cred că secretarul de stat Blinken și alții din guvern sunt gânditori profunzi. Cu siguranță există oameni în afacerile americane cărora le place ideea că devenim mai competitivi. Vindem gaz natural lichefiat (GNL) la profituri extrem de mari, facem foarte mulți bani din asta.
Sunt sigur că au fost unii oameni care s-au gândit: băieți, asta va da economiei americane un impuls pe termen lung. Dar la Casa Albă cred că au fost întotdeauna obsedați de realegere și au vrut să câștige războiul, au vrut să obțină o victorie, au vrut ca Ucraina să câștige într-un fel magic. S-ar putea să fie unii oameni care cred că poate este mai bine pentru economia noastră dacă economia germană este slabă, dar asta e o nebunie. Cred că am fost prinși în ceva care nu va funcționa, războiul nu se va termina bine pentru acest guvern.
Fabian Scheidler: Cum crezi că s-ar putea termina acest război?
Seymour Hersh: Nu contează ce cred eu. Ceea ce știu este că nu există nicio posibilitate ca acest război să se termine așa cum dorim noi și nu știu ce vom face în timp ce privim mai departe în viitor. Mă sperie că președintele a fost dispus să facă așa ceva. Iar oamenii care conduceau acea misiune credeau că președintele era conștient de ceea ce le făcea poporului german, că îi pedepsește pentru un război care nu mergea bine. Și pe termen lung, acest lucru nu numai că îi va deteriora reputația de președinte, ci va fi și foarte dăunător din punct de vedere politic. Va fi un stigmat pentru SUA.
Casa Albă era îngrijorată că ar putea pierde, că Germania și Europa de Vest vor înceta să furnizeze armele pe care le doreau și că cancelarul german ar putea pune conducta din nou în funcțiune – aceasta a fost o mare îngrijorare la Washington. I-aș pune o mulțime de întrebări cancelarului Scholz. L-aș întreba ce a învățat în februarie când era cu președintele? Operațiunea a fost extrem de secretă și președintele nu trebuia să spună nimănui despre abilitățile noastre, dar îi place să discute, uneori spune lucruri pe care nu ar trebui să le spună.
Fabian Scheidler: Povestea dumneavoastră a fost comentată în mass-media germană într-o manieră destul de prudentă și critică. Unii ți-au atacat reputația sau au spus că ai o singură sursă anonimă și că nu este de încredere.
Seymour Hersh: Cum aș putea vorbi despre sursa mea? Am scris multe povești bazate pe surse necreditate. Dacă numim pe cineva, ar fi concediat sau, mai rău, închis. Legea este foarte strictă. Nu am demascat niciodată pe nimeni și bineînțeles când scriu spun, așa cum am făcut în acest articol, că este o sursă, punct. De-a lungul anilor, poveștile pe care le-am scris au fost întotdeauna acceptate.
Fabian Scheidler: Cum ți-ai verificat faptele?
Seymour Hersh: Am lucrat cu aceiași verificatori de fapte experimentați pe care i-am avut la New Yorker pentru povestea curentă. Desigur, există multe modalități de a verifica informațiile obscure distribuite de mine. Atacurile personale asupra mea ratează, de asemenea, ținta. Ideea este că Biden a decis să-i lase pe germani să înghețe iarna aceasta. Președintele Statelor Unite ar prefera să vadă Germania înghețând decât să nu mai susțină Ucraina, iar asta, după mine, e un lucru devastator pentru Casa Albă.
Fabian Scheidler: Ideea este, de asemenea, că acest lucru poate fi perceput ca un act de război nu numai împotriva Rusiei, ci și împotriva aliaților occidentali, în special a Germaniei.
Seymour Hersh: Aș spune mai simplu. Oamenii implicați în operațiune au văzut că președintele dorea să „înghețe" Germania pentru obiectivele sale politice pe termen scurt, iar asta i-a îngrozit. Vorbesc despre americani care sunt foarte loiali Statelor Unite. CIA, așa cum am spus în articolul meu, lucrează pentru putere, nu pentru constituție.
Avantajul politic al CIA este că un președinte care nu își poate obține planurile prin Congres îl poate plimba pe directorul CIA în Grădina de Trandafiri a Casei Albe pentru a planifica ceva secret care este peste Atlantic – sau oriunde în lume – poate cunoaște multi oameni. Aceasta a fost întotdeauna propunerea unică de vânzare a CIA – cu care am problemele mele. Dar chiar și acea comunitate este îngrozită că Biden a decis să expună Europa la frig pentru a sprijini un război pe care nu îl va câștiga. Acest lucru este nefast din punctul meu de vedere.
Fabian Scheidler: Ai spus în articolul tău că planificarea atacului nu a fost raportată Congresului, așa cum este necesar în cazul unor operațiuni secrete.
Seymour Hersh: De asemenea, chestiunea nu a fost raportată multora din cadrul armatei. Au fost oameni în altă parte care ar fi trebuit să fie informați, dar nu au fost informați. Operația a fost foarte secretă.
Fabian Scheidler: Ce rol are curajul pentru tine în meseria ta?
Seymour Hersh: Ce e curajos în a spune adevărul? Nu este treaba noastră să ne fie frică. Și uneori devine urât. Au fost momente în viața mea când… – dar, știi, nu vreau să vorbesc despre asta. Dar amenințările nu sunt îndreptate asupra oamenilor ca mine, ci asupra copiilor oamenilor ca mine. Au fost lucruri groaznice. Dar nu-ți face griji pentru asta. Trebuie doar să faci ceea ce faci.
Interviu realizat de Fabian Scheidler
