Anunţ publicitar al Statului Român in ziarele mari ale lumii:

Cine a putut, ştiut şi vrut a plecat.

Avem nevoie de ajutor!
Plătim la nivelul pieţei.
Preferăm vorbitori de Româna!

______________________________


poante § intelart § cafeneaua
© 2005
cel mai vechi blog peromaneste

31.12.06

La multi ani!
As vrea sa fiu tanar in Romania!




Iata ca Romania si romanii mai incheie un an si cu asta o epoca ce ar putea fi numita a post-ceausismului. Ne uitam cu toti la 2007 cu asteptari pe masura intrarii noastre de drept in Europa. Ca natiune, incepem de maine o etapa pe care as asemana-o cu inceputul anului 1990 in Romania. Un timp al schimbarii pe care, in traditia chinezeasca, il pot descrie ca fiind un melanj de riscuri si oportunitati.

Ma astept, pe de o parte, ca bugetarilor Romaniei sa le fie mai bine, iar pe de alta, ca cei din sectorul privat sa fie confruntati cu momentul adevarului. Cei varstnici vor fi, cel putin la inceput, coplesiti de preturi, iar tinerii au sansa afirmarii in Romania extinsa de la Iasi pana la Dublin.

Leul se va aprecia, cel putin in raport cu dolarul american, ceea ce va creste presiunea pe exporturi si va reduce si mai mult barierele la importuri.

Politica externa, cel putin in timpul lui Basescu, sa va apropia si mai mult de americani, vezi cazul Poloniei. Asta va irita si mai mult cativa lideri europeni.

Romanii se vor intoarce din ce in ce mai mult acasa si asta ar putea sa contribuie in plus la schimbarea peisajului romanesc, inclusiv al celui politic. Multe din carierele politice sa vor face si desface undeva intre Bucuresti si Bruxelles.

Bucurestiul pe care-l cunoastem cu toti se va schimba dupa cum se vor transforma si relatiile locale cu restul lumii. De exemplu, un agent economic de la Mizil isi maximizeza potentialul economic prin relatii directe ce le va putea stabili cu investitori, furnizori si clienti europeni fara interferente neproductive ale Bucurestiului. In consecinta, influenta Bucurestiului se va transforma in masura in care vrea sa-si pastreze relevanta.

Dar sa ma intorc la tineri. Abia acum vine timpul lor si restul lumii va sa vada cat de capabili sunt(em). La multi ani si la mai bine!


Da click aici ca sa vezi totul!

21.12.06

Un moment


S-a prezentat Raportul in Parlamentul Romaniei si mai tot omul rasufla usurat ca s-a condamnat in sfarsit comunismul in Romania, incercat fiind in acelasi timp de stanjeneala fata de "circul" Basescu-Tudor-Patapievici.

Dupa aceea sunt cei care acuza Comisia Tismaneanu pentru nelegitimitate, motivele variind de la cine a fost si n-a fost numit in Comisie pana la faptul ca trecutul comunist al unor membri ai Comisiei nu le da dreptul acestora sa se exprime despre comunismul romanesc. In treacat fie spus, peromaneste s-a intrebat cum dl. Tismaneanu ar fi avut de gand sa trateze trecutul nefericit al comunismului romanesc al carui actor nefericit a fost si tatal sau. In raportul Comisiei sale, Dl. Tismaneanu pare ca l-a nominalizat pe tatal sau printre cei responsabili pentru comunismul romanesc. Spun ca pare pentru ca n-am citit raportul.

La alt nivel, unele voci, mult mai putine la numar, il crediteaza pe Basescu cu o mare lovitura de imagine, data la externe, in timp ce spun ca Raportul insusi este nelegitim.

Iata si parerea peromaneste:

Premize:

Ne aducem aminte ca Mao a raspuns ca nu trecuse destul de mult timp (peste 150 ani) pentru a se judeca Revolutia franceza. Faptul ca inca se scriu istorii ale Revolutiei franceze pare a-i da dreptate liderului chinez.

Textele de lege bune sunt foarte scurte (Constitutia americana) si in evita adjectivele.

Istoria este o disciplina de cunoastere si nu o dogma. Asta inseamna ca istoria este rescrisa continuu si in afara faptelor mai totul se schimba mai devreme sau mai tarziu.

Recomandare:

Presedintele Romaniei, dl. Basescu, ar fi putut sa condamne comunismul romanesc intr-o jumatate de pagina sau o pagina cel mult. Un document istoric de peste 600 de pagini nu poate fi oficializat sau legiferat fara riscuri imense. Asemenea riscuri de fapt s-au scurs deja in discursul din parlament al presedintelui Basescu. De exemplu, cand domnia sa a spus in punctul 10:
"Gonirea şi „vânzarea” evreilor şi germanilor."
ma intreb daca-si da seama ca multi romani ar fi vrut sa fie "goniti" si ca cei mai multi care au reusit sa plece din Romania n-au fost goniti, ci au plecat la cererea lor insile din Romania. Mai mult decat atat, sa intelegem ca presedintele Basescu, facand o asemenea declaratie, face Romania buna de plata?


Da click aici ca sa vezi totul!

10.12.06

Traian Ungureanu

AM banuiala ca nu-s singurul care-si aminteste de contributiile lui Traian Ungureanu la sectia romana a BBC-ului. Vocea sa era foarte remarcabila si asta mai ales in vacarmul mediatic post-decembrist. Dupa aceea, dintre cei care l-au cunoscut radiofonic, cine nu si-a pus problema plecarii sale de la BBC? In fond, nu erau doua imagini necompatibile: aceea a integritatii BBC-ului si aceea a plecarii jurnalistului Ungureanu?

Ovidiu Simonca, excelentul om de interviuri al Observatorului cultural, l-a condus cu grija, cam multa se pare atunci cand intervieveaza asemenea persoane, pe Traian Ungureanu printre intrebari menite a ne dezvalui o fata mai personala a omului de radio ce a fost Ungureanu. Interviul este prezent in totalitate aici.

Ca in general sunt de acord cu Ungureanu este una, ca domnia sa ia doua pozitii mai putin explicabile m-a facut sa ii dau o replica si aici; aceeasi replica este si la sectiunea de comentarii a articolului insusi.

Iata si cele trei puncte de diferenta:
1) O.S.: -De ce spui ca BBC este o fosta mare companie?
T.U.: -Dupa parerea mea este vorba de declinul unei companii care, odinioara, dadea tonul, dadea un exemplu de onestitate si de curaj, de independenta. Or, nu mai sintem in situatia asta. BBC a ajuns – o stiu din interior, o stiu din convietuirea cu acest mediu – sa fie marcat, in general, de un stingism accentuat, de antiamericanism, de o ostilitate cu totul speciala si nefireasca fata de presedintele american Bush, de proarabism.
Dupa primirea recomandarilor Comisiei Baker-Hamilton de catre presedintele Bush;
Dupa sanctionarea in principal a politicii externe a lui Bush in Iraq de catre electoratul american;
Dupa dezvaluirile si luarile de pozitie despre si fata de razboiul din Iraq facute in Marea Britanie,
Cum sa ma iau de ostilitatea (necalificata de catre dl Ungureanu) cu care BBC il trateaza pe presedintele Bush?
2) O.S.: -Rezistenta in munti n-a fost anticomunista?
T.U.: -Rezistenta in
munti e un capitol eroic si in acelasi timp tragic. De fapt, toata rezistenta
romaneasca este alcatuita dintr-o suita de gesturi eroice si tragice, in
majoritate individuale sau, daca vorbim de grupuri, izolate. in cazul
rezistentei in munti sint de vazut doua lucruri: in primul rind, grupurile fug
in munti in ideea ca acolo, in zone de mare izolare, sint singurele spatii in
care pot continua lupta. Instinctiv, ei stiu ca nu se pot impotrivi in marile
centre urbane, ca acolo nu exista o societate solidara, ca acolo nu e un mediu
propice. in al doilea rind, ajunsi in munti, acei oameni sint invariabil
condamnati, chiar inainte de arestarea lor, pentru ca sint izolati; sprijinul le vine de la familii curajoase de tarani, de la
preoti,
care sint, la rindul lor, izolati si izolabili. Rezistenta in
munti e condamnata de la bun inceput. Societatea nu-si urmeaza eroii, nici
atunci si nici mai tirziu.
Poate ma insel, insa nu s-au dus romanii in munti SI din cauza ca americanii spuneau ca o sa le vina in ajutor? Da d-le Ungureanu, americanii; dar ma intreb, ce stiti dvs. despre americani sau ce vreti dvs. sa stim noi despre americani? Si, ca sa nu coboram in trivial, hai sa spunem ca americanii sunt un amestec de naivitate, idealism si pragmatism politic anglo-saxon.

Nici nu mai intru in amanunte, considerandu-le personale d-lui Ungureanu, de genul calificativului sau: "in mult asteptatul si extrem de utilul Raport al Comisiei Tismaneanu".

Inainte de a incheia, va recomand sa cititi interviul, foare bun de altfel. Bune si interesant sunt si opiniile d-lui Ungureranu despre Mona Musca, Paleologu, presedintele Basescu si Sorin Antohi. Ce n-am inteles insa la pozitia lui Ungureanu fata de Antohi este reprosul primului facut celui din urma ca n-are doctorat. Cred ca este o neintelegere pe care as fi dorit-o explorata mai pe larg de catre Ovidiu Simonca; altfel riscam sa nu mai putem scrie un rand sau sa scoatem o vorba fara un doctorat.




Da click aici ca sa vezi totul!
Google
 

Postări populare