Anunţ publicitar al Statului Român in ziarele mari ale lumii:

Cine a putut, ştiut şi vrut a plecat.

Avem nevoie de ajutor!
Plătim la nivelul pieţei.
Preferăm vorbitori de Româna!

______________________________


poante § intelart § cafeneaua
© 2005
cel mai vechi blog peromaneste

30.7.14

Statele Unite au declasificat o scrisoare a lui Mugur Isărescu către Banca Federală

Publicat la: 11.07.2012 11:08 | de: ZIUA NEWS


mugur-isarescuZIUAnews vă prezintă o scrisoare primită de la guvernatorul BNR, de Banca Federală • În documentul declasificat de americani, datat, cel mai probabil, la începutul anilor ‘90, Mugur Isărescu își expune intențiile pe termen lung cu privire la România • În planul lui Isărescu, este schițată privatizarea economiei românești • Șeful BNR vorbește despre intențiile sale privind "reformarea sistemului economic și bancar" din România și Europa de Est

O scrisoare adresată de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, către conducerea Trezoreriei SUA (Federal Reserve - FED), filiala Kansas, a fost, recent, declasificată. Tonul folosit de guvernatorul BNR în document trădează curtoazia acestuia. Isărescu prezintă starea naţiunii şi a economiei româneşti în perioada post-decembristă, subliniind şi angajamentele pe care guvernatorul BNR și le-a asumat în fața celor de la FED. În document se vorbeşte despre privatizări, despre asistenţa acordată României de FMI şi BM, dar şi despre politicile monetare care vor fi aplicate monedei naţionale. Citind documentul, nu am putut să tragem decât o singură concluzie: această scrisoare este primul înscris care atestă începutul vânzării României către puterile occidentale sau, dacă nu vânzarea, măcar punerea la dispoziţia marilor puteri a economiei româneşti, a politicilor fiscale şi, implicit, a celor sociale. Interesant este faptul că scrisoarea a apărut pe site-ul FED New York, zilele acestea, motivul desecretizării regăsindu-se, credem noi, în prevederile legislaţiei americane.


Iată traducerea integrală a scrisorii:

"În primul rând, permiteți-mi mie și domnului Urdea (n.r. - predecesorul lui Mugur Isărescu la conducerea BNR) să mulțumim Federal Reserve Bank of Kansas City pentru această imensă oportunitate. Participarea, de anul trecut, la o conferință internațională în care s-a discutat despre reformele radicale din sistemul economic și bancar din România a fost nu numai peste posibilitățile noastre, ci și peste visurile noastre.
Subiectul despre care discutăm acum este foarte complex și eu nu pot pretinde să îl tratez în mod comprehensiv. Prefer, în loc, să vă prezint câteva idei personale despre conceptul nostru de convertibilitate. În același timp, o să încerc să încep prin reformarea sistemului economic și bancar, nu numai în România, ci, de asemenea, și în statele din Europa de Est. Împărtășim opinia potrivit căreia diferențele economice și situațiile politice din țările din Europa Centrală și de Est necesită abordări diferite. În ceea ce privește situația României, credem că singurul mod efectiv în care s-ar putea face, în mod real, o tranziție de la o economie centralizată la o economie de piață, ar trebui să fie axat pe trei planuri. În primul rând, trebuie să dezmembrăm instituțiile centrale de planificare și controlul lor rigid asupra prețurilor, salariilor, precum și asupra altor variabile economice și să punem în locul lor instituțiile de piață potrivite. În acest sens, în opinia noastră, este esențială reforma radicală a sistemului bancar. În al doilea rând, trebuie să convertim proprietatea (bunurile) și să promovăm sectorul privat. Aici, în opinia noastră, esențial în acest proces este transformarea companiilor de stat. În al treilea rând, trebuie să construim plasa de siguranță în sistemul de asigurări sociale, potrivită pentru mecanismele unei economii de piață. Pentru România, acesta este un punct cu atât mai important, pentru că populația României a suferit prea mult, mai ales în ultima decadă - decada nebuniei - și suntem foarte siguri că orice tranziție de succes către o economie de piață depinde de evitarea producerii de noi suferințe populației din România. În ceea ce privește convertibilitatea, suntem întru totul de acord cu conceptul prezentat de domnul Bergsten și de domnul Williamson, cu privire la modalitatea actuală de convertire și importanța convertirii valutei (circulație monetară) pentru economiile de piață emergente din Europa de Est. Un aspect bun, subliniat de autori, este că planificarea centralizată a fost caracterizată nu doar prin imposibilitatea de a converti moneda, dar și de imposibilitatea de a converti bunurile. Ar trebui să adaug că inconvertibilitatea în România a atins un adevărat vârf în ultimii ani ai regimului anterior. Biletele de bancă au devenit din ce în ce mai mult bilete de loterie. Cu noroc și multă răbdare, se presupunea că vor cumpăra ceva bunuri, de multe ori nu chiar pe cele dorite. Abordarea noastră legată de convertibilitate este corelată cu secvențele generale din reformele economică și bancară din România. Prefer abordarea secvențială, în locul celei de "bing bang" sau a celei graduale. Pentru aceasta, trebuie să ținem cont de prioritățile României. România a fost, cu excepția Albaniei, cea din urmă țară din Europa de Est care a mers spre democrație și spre o economie de piață. Am început, în decembrie 1989, cu cel mai centralizat și mai rigid sistem economic și cu o adevărată dictatură. Apoi, am avut o revoluție însângerată, care, din nefericire, a fost urmată de șase luni de vid politic și neliniști sociale. Dacă e să privesc partea pozitivă a revoluției din România, am descoperit că dispariția Partidului Comunist, în cea mai fierbinte zi din decembrie, a eliminat toate obstacolele ideologice împotriva cărora am luptat. Există un consens național pentru democrație și pentru o economie de piață. Guvernul nou ales este puternic determinat să acționeze rapid în această direcție.

Ce am făcut, deja, până în acest moment? Actul de Conversie a întreprinderilor de stat a fost dezbătut și a trecut acum câteva luni prin noul Parlament al României. În concordanță cu acesta, trei sferturi din întreprinderile de stat au devenit companii comerciale, a căror privatizare este dorită în totalitate, de-a lungul unei perioade mai lungi de timp, începând, cel mai probabil, din această toamnă. Ultimul sfert din întreprinderile de stat, dintre care, cele mai multe asigură utilități publice, au devenit companii autonome, deținute de stat. Mai devreme, în martie acest an, alte două legi majore au fost trecute prin Guvernul provizoriu. Una a permis și a promovat înființarea unor companii noi, private, iar cealaltă a relaxat, în mod semnificativ, regulile cu privire la investițiile străine în România. Ce ne așteaptă în viitorul apropiat? Construim legi privind reformarea radicală a sistemului bancar românesc - avem asistență de la Banca Mondială și FMI în acest capitol. Sperăm că legea privind reforma sistemului bancar va trece nu mai târziu de sfârșitul acestui an. De asemenea, pregătim proiectul de lege cu privire la plasa de siguranță în sistemul de asigurări. Obținerea convertibilității monezii României este văzută în acest context, al reformei economice interne și al reformei sistemului bancar. Instituțiile specifice și cadrul general legal pentru convertibilitate vor fi create, în principal, prin reforme bancare. În plus, împărtășim opinia domnului Bergsten și pe aceea a domnului Williamson cu privire la faptul că introducerea, deopotrivă, a convertibilității bunurilor și a convertibilității monedei, în mod conexat, este o idee bună. De aceea, eu consider că legea Conversiei întreprinderilor de stat este critică. Abordarea noastră cu privire la convertibilitate, gradualism rapid, este bazată pe licitație de monedă și retenție de conturi. Cadrul legal pentru stabilirea retenției conturilor a fost deja fixat prin Actul de Conversie și prin Actul Antreprenorilor Privați. Potrivit acestor legi, companiile românești au voie să rețină 30 la sută din profiturile schimbului internațional iar, din februarie anul viitor, 50 la sută. Probabil că mai avem nevoie de niște calificări tehnice, în acest moment. Ne pregătim pentru cadrul legal pentru schimburile internaționale prin licitație, pe care plănuim să le ținem de două ori pe lună, începând cu luna octombrie a acestui an. Companiile românești care au nevoie de valută vor cumpăra de la cei care o au. Rata de schimb la licitație, în opinia noastră, nu va afecta (și vom încerca să nu afecteze) rata oficială de schimb sau alte tranzacții comerciale. Permiteți-mi să detaliez puțin această chestiune, care a fost mult dezbătută de economiștii români și a beneficiat de sfatul FMI. În opinia noastră, ambele instrumente au potențial, dacă sunt utilizate corect și temporar, pentru că introduc o marjă mare de liberalizare a schimbului și a sistemului de schimb valutar, pavând drumul spre convertibilitate. Consider că următoarele condiții sunt necesare pentru îndeplinirea acestui scop:

Pentru conturile curente:

Să asigurăm un nivel de menținere substanțial, cel puțin 30 la sută sau poate 50 la sută (acesta a fost un punct dezbătut)
Să fie nediscriminatoriu, să se aplice în mod egal în mai multe domenii ale economiei și
Să exceptăm de la regulile de licențiere acele importuri care sunt finanțate de retragerile din aceste conturi

Pentru licitațiile de schimburi străine:

Să fie considerat un corelativ necesar al conturilor obișnuite, pentru a asigura o alocare mai rațională a schimburilor străine rare
Să evităm barierele administrative la cerere (de exemplu, prin limitarea persoanelor care pot licita sau sumele care pot fi limitate), evitând, astfel, corupția
Să limităm diferența dintre rata de schimb oficială și cea de la licitații și
Să extindăm licitațiile cât de repede se poate, cu misiunea de a le utiliza ca o sursă cheie de informații pentru stabilirea unei rate de schimb unice.

Desigur, pentru a obține convertibilitatea pentru moneda națională a României, trebuie să continuăm ceea ce deja am început, de la începutul acestui an - aceasta este corectarea supraevaluării substanțiale a monedei naționale. Am fost devalorizați semnificativ o dată și poate vom mai fi în această situație în această toamnă. În același timp, trebuie să stabilim un regim al ratei de schimb valutar potrivit. În opinia mea personală - dezbătută până acum în România - aceasta poate fi făcută prin aranjarea (stabilirea) unui coș de monede, dar vreau să spun, o aranjare (stabilire) foarte flexibilă".

Ce este Federal Reserve

Constituţia americană de la 1787 interzice explicit înfiinţarea unei Bănci Naţionale a Statelor Unite. Dar, la începutul secolului trecut, s-a forţat crearea unei Bănci Centrale numite Federal Reserve (FED), invocându-se stabilitatea economică. Astfel, FED a apărut în urma unei false crize financiare, declanşate de bancherul J. P. Morgan. În 1907, acesta a început să răspândească zvonul că băncile au difficultăţi şi nu vor mai putea face rambursări. S-a creat panică, toată lumea s-a înghesuit să îşi retragă depozitele din bănci, lucru ce a dus la falimente în lanţ (aproape 5.400 de bănci au dispărut atunci). Apoi, Congresul american a demarat o anchetă, pentru a stabili care este cauza acestui dezastru şi cum poate fi el evitat. Comisia însărcinată cu această misiune era condusă de senatorul Nelson Aldrich. Acesta era liderul partidei republicane din Senat, dar şi omul celor mai puternici bancheri americani. Aldrich a propus, ca soluţie "salvatoare", crearea unei Bănci Centrale care să apere SUA de dezastru. În 1910, Federal Reserve Act a fost semnat iniţial, nu de legislatorii americani, aşa cum era firesc, ci de bancheri, în cadrul unei întâlniri secrete, organizate în casa lui J.P. Morgan din Jekyll Island. Apoi, documentul i-a fost dat lui Aldrich, care l-a prezentat Congresului. La început, nu a avut sorţi de izbândă, dar, în 1913, când Woodrow Wilson a devenit preşedinte al SUA, a fost aprobat. În schimbul susţinerii financiare şi politice în alegeri, Wilson le promisese bancherilor că, odată ajuns preşedinte, va aproba, fără să clipească, constituirea Federal Reserve. Cu două zile înainte de Crăciun, când o mare parte din membrii Congresului american nu erau prezenţi, Federal Reserve Act a fost transformat în lege, fiind aprobat de Congres şi de preşedintele SUA. Senatorul Louis McFadden spunea, în 1932, în Congresul american: "Prin constituirea Federal Reserve a fost construit un sistem bancar mondial. Un superstat controlat de bancherii internaţionali, care acţionează împreună, pentru a transforma lumea în sclavul lor. Federal Reserve a uzurpat Guvernul".



Petru Luhan si Guvernatorul Bancii Nationale Mugur Isarescu
Da click aici ca sa vezi totul!

26.7.14

Înapoi în viitor: Bugetul Moldovei de la 1770 şi relevanţa lui azi




Autor:  Vasile Ernu





Priviţi acest buget. Credeţi că s-a schimbat ceva semnificativ? Întrebare de baraj: cine sînt turcii, cine este domnul ţării şi cine sînt boierii de azi? De cei 11,60 % ştim…
Cum era distribuit bugetul: Turcii: 33,55% / Domnul ţării: 45,75% / Boierii: 9,10% / În interesul ţării: 11,60% / Total: 100%
E un buget mai degrabă din viitor. După ce privatizăm sănătatea, educaţia etc. şi radem „asistaţii“ cu sprijinul FMI, ajungem în viitor în 1770…
Am încercat împreună cu Iulia Popovici (în pauza dintre avioane) să repovestim bugetul de la 1770 pe înţelesul celor de azi. De ce? Pentru că, din păcate, modul în care gîndim şi acţionăm social, economic şi politic astăzi, şi asta e valabil nu doar în România, ne arată că structura bugetui de la 1770 devine tot mai actuală. Secolele al XVIII-lea – al XIX-lea par a fi viitorul spre care ne îndreptăm cu toată viteza. Înapoi…
Cu toate că structura bugetului aparent s-a modificat şi diversificat, la o privire mai atentă, observăm o asemănare izbitoare cu cel de azi. Tributul a rămas tribut, chiar dacă se numeşte altfel, iar natura cheltuielilor este asemănătoare. Lucru care sare în ochi este modul în care este consumat bugetul: grosul merge la rubricile Tribut, Domnitor & Boieri. Cel mai puţin se cheltuie: „în interesul ţerii“. O singură observaţie: cred că cele două rubrici de consum „Domnitorul“ & „Boierii“ astăzi au devenit un tot întreg. În rest, cum zice prietena Iulia Popovici, „Morala: singurul lucru care a evoluat e vocabularul“. Vă lăsăm pe dumneavoastră să mai completaţi, comentaţi şi ajustaţi. Şi aşteptăm de la economişti o variantă care să ne contrazică cu cifrele la vedre….

Moldova 1770Natura cheltuielilorRomânia actualăNatura cheltuielilor
Totalul banilor luaţi de Turci / 33,55 %1.TributulCine sînt acutalii turci?Contribuţia României la Bugetul UE
2. Dar de BairamCreditul FMI
3. Dar reşedintelui Hanului TătarilorÎnlesniri fiscal marilor corporaţii & investitorilor
4. Dar Marelui VizirÎnlesniri fiscale pentru companiile americane, în urma consultărilor cu ambasadorii SUA
5. Dar Hanului Tătarilor şi paşilor veciniÎnlesniri fiscale pentru investitori strategici, ajutoare de stat mascate pentru fabricile Renault și Ford etc.
6. Dar paşilor cari trec prin MoldovaÎnlesniri fiscale pentru companiile cu un lobby puternic la diverse ambasade
7. Ofiţerilor turci care trec prin MoldovaSuperexperţii UE & NATO & FMI & Banca Mondială
8. Turcilor din Iaşi la Ramazan şi BairamOrganizarea de summituri, capitale ale tineretului etc.
9. Întreţinerea caselor TurcilorReşedinţe şi cheltuieli de protocol pentru ambasadorii şi experţii străini.
10. Proviziuni date fortărei de la HotinScutul antirachetă de la Deveselu
11. Turcilor care sînt în serviciul DomnuluiExperţi UE & NATO & FMI.
12. Cheltuieli pentru secretaria turceascăCheltuielile cu ambasadele şi organizaţiile străine din RO
13. Cheltuieli pentru trupa străină (Levantini)Trupele SUA de la Mihail Kogălniceanu
14. Muzicei turceContribuția pentru capitalele culturale europene
Totalul banilor luaţi de Domn /45,75 %15. Cheltueli secrete făcute de Domn la ConstantinopolActualii Domni? Servicii secrete, spionaj, contraspionaj.
16. Dobînda banilor luaţi cu împrumut de DomnÎmprumuturi externe din zona capitalului privat
17. Amicilor Domnului la ConstantinopolContribuția României la parteneriatele public-privat pentru autostrăzi, scutiri de taxe pentru companii internaționale etc.
18. Domnul la sosire şi la plecareBani pentru campaniile electorale
19. Întreţinerea Palatului şi serv. DomnuluiVilele de protocol
20. Bucătăria DomnuluiRA-APPS. Vezi lista protocol a lui MRU
21. Cheltuelile grajdului DomnuluiGarajul auto al Parlamenului şi Preşedenţiei
22.Cheltuelile pivniţei DomnuluiRA-APPS & alocaţie de întreţinere a demnitarilor publici, chirie subvenţionată etc.
23. Leafa preoţilor palatului şi întreţinerea capelelorDepartament rămas intact. Plăţile salariilor preoţilor şi bani pentru lăcaşuri de cult.
24. Daruri la botez şi nunţiAngajarea copiilor şi rudelor în funcţii publice sau private pe baza unor servicii directe
25. Cheltuelile Doamnei Campanii electorale și funcții pentru copii, soții, socri, cumnați, fini și cumetri de demnitari
Totalul banilor cheltuiţi în interesul boierilor / 9,10 %
26. Gratificaţiuni la diferiţi particular

Actualii boieri?
Contractele preferenţiale ale firmelor private cu statul
27. Mile la văduve şi orfaniCheltuieli de asistență socială
28. Gratificaţiuni la Paşte şi la CrăciunPrime și bonusuri.
29. Caftanuri date la boieriPlăți compensatorii pentru directori de instituții și companii de stat
30. Întreţinerea unei persoane nobile la curteConsilierii Preşedintelui & Guvernului
Total cheltueli făcute în interesul ţerii / 11,60 % 
31. Cheltuelile trupei naţionale
Pentru ţară
Ministerul Apărării
32. Uniformele a 200 de oameni și 140 ofițeri ai comandei haitmanului .Participarea României în teatrele de operațiuni din Afganistan, Kosovo etc.
33. Cheltuelile poştei şi trimişilor extraordinariParlamentarii români la UE
34. Gazete și alte foi publice din Viena și PoloniaICR şi departamentul Românii de Pretutindeni din cadrul MAE
35. Hîrtie și lumînări pentru cancelaria DomnuluiMinisterul Culturii
TOTAL: 100%


Da click aici ca sa vezi totul!

25.7.14

PONTA, O DEZAMAGIRE NATIONALA


PONTA, O DEZAMAGIRE NATIONALA – Jurnalista Oana Stancu l-a mustruluit pe premier pentru refuzul sau de implicare, prin Ministerul Justitiei, in cel mai mare scandal de coruptie judiciara din Ministerul Public: "Ce face ministrul justitiei Cazanciuc, numit de mine molusca... Ati avut curiozitatea sa-l intrebati: I-ai chemat pe procurori, pe procurorul general, sa-l intrebi? O intreaba pe Kovesi ceva?... Un procuror de la Slatina, are curajul pe care nu-l aveti nici dumneavoastra, nici Cazanciuc"

Scris de Elena DUMITRACHE 

Scandalul de coruptie judiciara care il are in prim plan pe Mircea Basescu se rasfrange asupra premierului Victor Ponta si a ministrului Justitiei, Robert Cazanciuc, criticati pentru lipsa lor de reactie dupa dezvaluirile uluitoare din cazul Bercea Mondial-Mircea Basescu, legate de modul in care s-a desfasurat ancheta si incercarile de musamalizare a dosarului fratelui presedintelui Traian Basescu. Mai exact, celor doi li se reproseaza ca au asistat impasibili la practicile procurorilor DNA, care intr-un timp extrem de scurt au trimis in instanta dosarul lui Mircea Basescu, fara a efectua perchezitii, investigari amanuntite sau audieri de martori. Cea care a avut curajul sa-l certe in direct pe premierul Victor Ponta pentru neimplicarea in acest scandal a ministrului Justitiei, Robert Cazanciuc, dar si pentru ca Ponta nu i-a cerut personal socoteala acestuia fata de actiunile DNA, a fost jurnalista Antena3, Oana Stancu (foto 2)Prezenta in studioul emisiunii Sinteza Zilei, realizata de Mihai Gadea, jurnalista Oana Stancu a profitat de ocazia ca premierul Victor Ponta a intrat in direct prin telefon si i-a cerut sa raspunda daca Robert Cazanciuc isi desfasoara activitatea conform Constitutiei, care prevede ca procurorii sunt subordonati ierarhic si isi desfasoara activitatea sub controlul ministrului Justitiei. In acest context, Oana Stancu l-a intrebat pe primul ministru daca a avut curiozitatea de a-l intreba pe ministrul Justitiei daca i-a chemat pe Procurorul General, pe sefa DNA, pe procurori, pe sefa ICCJ, judecatoarea Livia Doina Stanciu, sau pe oricare alt membru al sistemului judiciar care a avut legatura intr-un fel sau altul cu dosarul de coruptie judiciara in care este implicat fratele presedintelui Traian Basescu, Mircea Basescu.
Intrebarea Oanei Stancu este pusa in conditiile in care Ministerul Justitiei are propria sa inspectia judiciara care poate face anchete in parchete si instante, iar apoi poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii pentru abateri disciplinare si infractiuni savarsite de magistrati.
De-a lungul celor circa 20 de minute, cat a durat interventia telefonica a lui Victor Ponta la Antena3, jurnalista Oana Stancu a enuntat mai multe nereguli existente in dosarul lui Mircea Basescu ajuns in instanta,intrebandu-l retoric pe premier daca Romania are ministru al Justitiei, in conditiile in care Robert Cazanciuc nu a avut nicio reactie fata de neregulile comise in acest caz, comparandu-l pe aceasta cu o "molusca". Jurnalista i-a cerut lui Victor Ponta sa raspunda de ce Robert Cazanciuc nu i-a cerut explicatii Procurorului General al Romaniei, Tiberiu Nitu, in acest caz, cu atat mai mult cu cat Nitu, "in a saptea zi dupa Scripturi" dispune controlale la "procurorii marunti de la Slatina, si nu"cercetarea Laurei Codruta Kovesi".
Victor Ponta a replicat ca nici el, dar nici Robert Cazanciuc, nu pot interveni intr-o ancheta a procurorilor, explicand ca in calitatea sa de ministru al Justitiei, Cazanciuc poate face doua lucruri: "propune Parlamentului modificarile legislative care privesc sistemul de Justitie si, in al doilea rand, asigura functionarea administrativa in asa fel incat orice om din aceasta tara sa aiba o judecatorie, un tribunal, un parchet la care sa se adreseze". Altfel, Ponta a explicat ca un procuror obisnuit raspunde in fata procurorului sef de sectie din parchetul din care face parte.
In opinia Oanei Stancu, procurorul Eugen Iacobescu, "un procuror simplu de la Slatina", care a instrumentat pana la un moment dat dosarul lui Mircea Basescu-Bercea Mondial, a avut mai mult curaj decat Victor Ponta, Robert Cazanciuc sau "o gramada de parlamentari".
Oana Stancu l-a intrebat pe Ponta si daca regreta numirea Codruta Kovesi in fruntea Directiei Nationale Anticoruptie, tinand cont de cum se comporta Parchetul DNA sub conducerea lui Kovesi in cazul lui Mircea Basescu. Intrebarea Oanei Stancu a ramas insa fara raspuns: "Nu stiu la ce va referiti sau la ce se comporta".
Prezentam in continuare dialogul dintre jurnalista Oana Stancu, realizatorul emisiunii Sinteza Zilei, Mihai Gadea, si premierul Victor Ponta:
Mihai Gadea: Credeti ca este suficient ce au anuntat astazi procurorul general, ce a anuntat astazi vicepresedintele CSM, ca vor merge in investigarea acestor cauze si a modului in care ele au fost acoperite, sau ar trebui sa existe si un raspuns politic? Pentru ca daca oamenii din aceasta tara, dupa ce ca alegerile din 2009 au fost si pierdute in Romania - Traian Basescu a pierdut alegerile in Romania si le-a castigat cu Baconschi la Paris; daca le-a castigat - si mai aflam ca sunt si fonduri de la clanurile romilor, atunci unde suntem, de fapt? In ce situatie ne aflam? Repet intrebarea. E nevoie si de un raspuns politic, sau e suficient ce au anuntat procurorul general, prin comunicatul pe care l-am citat mai devreme, si CSM?
Victor Ponta: Domnule Gadea, eu nu stiu daca e suficient sau nu, dar e un inceput. Evident ca e important ca de acum incolo, din ce in ce mai mult, sa aflam adevarul despre situatii in care si Traian Basescu, si Elena Udrea, si alti apropiati ai sai au fost implicati si de care, ma rog, se mai stia mai mult sau mai putin, dar niciodata nu se intampla nimic. Eu cred ca incet-incet nu doar ca veti afla dumneavoastra, mass-media, ci incet-incet vor incepe sanctiunile si efectele juridice. Nu am voie sa comentez un dosar, ca va dati seama, de abia asteapta propaganda basista sa spun ca Ponta influenteaza justitia. Nu vorbesc despre un dosar anume. Eu vorbesc doar de faptul ca un regim politic bazat pe coruptie, pe bani, pe afaceri ilegale, iata, se termina, sper sa se termine, pentru ca batalia tocmai aceasta este: sa se termine cu adevarat, sa nu ramana propagat intr-o forma sau alta. Eu sunt convins ca inceputul sfarsitului a fost deja, dar sigur ca mai sunt foarte multe lucruri de aflat si foarte multi oameni care trebuie sa plateasca pentru acesti 10 ani.
Oana Stancu: Dar dincolo de sperante si convingeri, domnule prim-ministru, de parghiile pe care puterea politica le are, aveti de gand sa dispuneti? Bunaoara, Constitutia Romaniei prevede foarte clar ca procurorii sa-si desfasoare activitatea "si ierarhic, si sub controlul ministrului justitiei". Avem ministru al Justitiei, domnule prim-ministru? Pentru ca nu l-am vazut si nu l-am auzit deloc pe domnul Cazanciuc, subordonatul doamnei Kovesi nu demult, facand ceva in aceasta perioada in care dumneavoastra, vad ca foarte generos, folositi timpul trecut atunci cand vorbiti despre felul in care au fost instrumentate aceste dosare. Or, eu constat ca in zilele noastre, nu in trecut, acest dosar "Mircea Basescu" a fost trimis foarte rapid in judecata, fara perchezitii, fara investigari profunde, fara audierea martorilor. A fost cautat, domnule prim-ministru, de exemplu, din informatiile publice ale dumneavoastra - ati urmarit presa, vad, sunteti foarte la curent cu ce facem noi aici, dar ati avut curiozitatea sa intrebati pe ministrul justitiei: I-ai chemat pe procurori, pe procurorul general, sa-l intrebi? O intreaba pe Kovesi ceva? Ca este singurul care poate face asta. L-a cautat cineva pe soferul doamnei Kovesi, ca poate e nevinovata doamna Kovesi, dar soferul o fi luat bani in numele dumneaei? Poate pe doamna Stanciu sa o fi compromis-o cineva sa fi luat bani in numele domniei sale? Domnule prim-ministru, in zilele noastre, credeti ca avem stat de drept, ca se intampla ceva onorabil in Parchetul Romaniei, in afara de controalele pe care domnul Nitu, a saptea zi dupa Scripturi, le dispune pentru procurorii marunti de la Slatina, nu pentru ce este direct in mana domniei sale, respectiv cercetarea Laurei Codruta Kovesi?
Victor Ponta: Doamna Stancu, trebuie sa ne hotaram. Noi atatia ani, dumneavoastra in mod special, dar si altii, ne-am luptat pentru ca justitia sa nu mai fie sub controlul politic al lui Traian Basescu si al Monicai Macovei si al celorlalti. Eu nu cred ca acest control politic, care a existat cu siguranta, trebuie inlocuit cu un alt control politic din partea altcuiva, a domnului Cazanciuc. (...)
Oana Stancu: Va cer sa aplicati Constitutia Romaniei, domnule prim-ministru.
Victor Ponta: Numai asta fac, tot timpul. Numai asta fac!
Oana Stancu: O respectati? E aberanta? Spuneti ca este aberanta si atunci schimbati acel articol. Dar cata vreme Constitutia Romaniei prevede ca procurorii nu sunt judecatori, procurorii sunt subordonati ierarhic, isi desfasoara activitatea sub controlul ministrului Justitiei, nu va cer sa faceti nimic ilegal. Va intreb daca ministrul justitiei isi desfasoara activitatea la care este obligat de Constitutia Romaniei. Isi desfasoara? Daca este molusca - iertati-mi termenul, domnule prim-ministru, dar cata vreme nu il vad, nu il aud, nu misca, este nevertebrat -, atunci aduceti pe unul care sa aiba curajul lui Iacobescu. Nu se poate sa ii lasati, dupa ce am trecut prin cazul ALRO, cu Angela Ciurea mazilita, cu Nastasiu mazilit si compromis, acum, iata, Iacobescu are curaj; un domn in varsta, un procuror simplu de la Slatina, are curajul pe care nu-l aveti nici dumneavoastra, nici Cazanciuc, nici o gramada de parlamentari care au fost trimisi acolo de romani pentru a avea curaj, nu pentru a fi moluste, domnule prim-ministru.
Victor Ponta: Inteleg, suntem cum ziceti dumneavoastra, dar, spre deosebire de altii, in afara de curaj trebuie sa am si responsabilitate. Si responsabilitatea, din punctul meu de vedere, este de a face ca in aceasta tara, dupa zece ani de zile, fiecare institutie sa isi faca treaba, sa nu vina un "tatuc" care sa o controleze - ca asta a facut Traian Basescu, si nu a fost bine. Deci, din punctul meu de vedere, faptul ca procurorul general, CSM, celelalte institutii, se sesizeaza - nu stiu cum o sa isi faca treaba sau nu, ca nu pot sa anticipez si in niciun caz nu pot eu sa controlez acest lucru. Ei, acesta este genul de stat pe care mi-l doresc, in care fiecare institutie sa isi faca treaba. Ideea ca il schimbam pe Traian Basescu cu altceva...
Oana Stancu: Nu, va rog, iertati-ma ca va intrerup: spuneti-mi foarte clar, ca sa ma opresc aici: deci, din punctul dumneavoastra de vedere, in momentul acesta institutiile si-au facut treaba in Romania prin trimiterea in judecata in cel mai scurt timp posibil a lui Mircea Basescu, fara perchezitii, fara cercetari serioase, fara chemarea acelui martor, doamna de la banca, care a fost cand s-au numarat banii si a verificat daca sunt falsi sau nu? Sunteti serios, domnule Ponta, cand afirmati, ca fost procuror, ca acum in Romania institutiile si-au facut treaba?
Victor Ponta: Sunt foarte serios spunandu-va ca vreau sa traiesc intr-o tara in care seful guvernului nu se uita si nu vorbeste daca un dosar este facut bine sau nu. Eu nu stiu; eu, spre deosebire de dumneavoastra, nu citesc dosarele penale, ca sa pot sa va spun. Si chiar daca le-as citi, atata timp cat sunt prim-ministru nu am eu voie sa spun, pentru ca la un moment dat s-ar putea sa nu imi placa un dosar penal, cum nu i-a placut lui Traian Basescu, si sa spun: "Ia, pe-asta duceti-l deoparte" sau "nu-l faceti". Astea sunt lucrurile care trebuie sa functioneze. In rest, incercam fiecare sa cat putem de mult din ceea ce avem voie sa facem si trebuie sa facem in functiile pe care le ocupam.
Oana Stancu: Domnule Ponta, o ultima intrebare, va rog: regretati astazi, dupa ce vedeti cum se comporta Parchetul DNA sub conducerea doamnei Kovesi, regretati numirea pe care ati facut-o, propunerea pe care ati facut-o pentru ca Traian Basescu sa o numeasca pe doamna Kovesi?
Victor Ponta: Doamna Stancu, nu stiu la ce va referiti sau la ce se comporta. Eu nu am voie sa fac analize, ca prim-ministru, ale modului in care functioneaza Justitia. Ca, daca fac eu, atunci inseamna ca trec in subordinea guvernului Justitia, ceea ce categoric ar fi neconstitutional. (...)
Oana Stancu: Mihai, numai o clipa - imi cer iertare. Nu pentru domnul Ponta - am convingerea ca dumnealui cunoaste Constitutia foarte bine -, ci pentru telespectatori, Articolul 132 din Constitutie: "Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei". Ce inseamna control ierarhic, daca nu sa il cheme Cazanciuc pe procurorul general si sa-l intrebe...? (...)
Mihai Gadea: Domnule prim-ministru, mai aveti sa adaugati ceva?
Victor Ponta: Nu, decat ca toate deciziile Curtii Constitutionale si ale instantelor de judecata sunt in sensul celor spuse de domnul Ciuvica, in sensul in care controlul ierarhic il face procurorul sef. De aceea, Procurorul General, domnul Nitu, a declansat azi nu stiu ce verificari. Nu are voie sa faca un membru politic al guvernului acest control ierarhic. Autoritatea, este vorba de autoritatea statului, asa cum stiti foarte bine, si investirea cu formule executorii ale unor hotarari judecatoresti se face sub autoritatea presedintelui.
Mihai Gadea: La ce e buna autoritatea ministrului justitiei? Explicati-ne! Daca spuneti ca exista decizii ale Curtii Constitutionale in acest sens - eu nu le cunosc; o sa incerc sa studiez, sa vad despre ce e vorba -, spuneti dumneavoastra in aceasta seara la ce e buna autoritatea ministrului justitiei. Ce poate face cu ea?
Victor Ponta: Il rog pe domnul Cazanciuc sa vin la dumneavoastra la emisiune sa va prezinte toate deciziile si...
Mihai Gadea: Sunteti fost procuror si primul ministru al Romaniei, domnule prim-ministru; nu incercati sa pasati. Pentru telespectatori, nu pentru mine, spuneti ce poate sa faca ministrul justitiei...
Victor Ponta: Doamna Stancu, eu cred ca cei mai multi dintre telespectatori au inteles. Eu am incercat sa va explic pe intelesul unui nejurist. Pai controlul ierarhic este vorba de procurorul sef de sectie.
Mihai Gadea: Si autoritatea ministrului Justitiei, insist, la ce e buna? Ce poate face?
Victor Ponta: Autoritatea statului, in sensul in care...
Mihai Gadea: Nu, Constitutia zice "sub autoritatea ministrului justitiei".
Victor Ponta: Doamna Stancu, iertati-ma, dar zau ca incerc sa va spun ca sa fie foarte clar. E vorba de autoritatea publica, pentru ca procurorii nu sunt o entitate juridica de drept privat; si se face sub o autoritate. Dar nu inseamna ca sub autoritate te duci si le dai ordin - si aici in discutia pe care o vom avea, si pe 29 si dupa aceea, despre cum vedem viitorul Justitiei, eu nu vreau...
Oana Stancu: Bine, domnule prim-ministru, am inteles, nu poate sa faca asta; dar ce poate sa faca cu ea? Definiti-ne, foarte scurt, un exemplu dati-mi, ce face domnul ministru al justitiei Cazanciuc, numit de mine "molusca" - imi cer iertare, dar eu asa il vad, ca unul care nu misca, nu face nimic -, ce face cu autoritatea asta? Ce poate sa faca?
Victor Ponta: Doua lucruri face ministrul Justitiei, si guvernul dupa aceea: propune parlamentului modificarile legislative care privesc sistemul de Justitie si, in al doilea rand, asigura functionarea administrativa in asa fel incat orice om din aceasta tara sa aiba o judecatorie, un tribunal, un parchet la care sa se adreseze.
Oana Stancu: Aia inseamna ca procurorii isi desfasoara potrivit principiului "asa, asa, si sub autoritatea..."? Multumesc, domnule prim-ministru. De data asta chiar ma opresc.
Victor Ponta: Si eu va multumesc ca, chiar daca nu sunteti de acord, macar sunteti deschisa sa intelegeti cum functioneaza niste institutii publice. Multumesc mult de tot.


$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$


Episodul de miercuri seară din studioul Antenei 3, în care Oana Stancu i-a adus mai multe reproșuri premierului Victor Ponta nu a rămas fără urmări. Scandalul s-a mutat pe frontul Oana Stancu vs. Ciuvică.
Cei doi protagoniști și-au aruncat replici grele în emisiunea Danei Grecu, din care n-au lipsit acuzațiile de „partizanat politic”, „manipulare” și „intoxicare” (lansate de Oana Stancu), dar nici replicile lui Ciuvică de genul „Manifestați un partizanat propriu absolut penibil”, „Ați fi bună de politician” sau „Să nu fim chiar atât de patetici”
Oana Stancu a intervenit telefonic și a invocat o Hotărâre CEDO din anul 1998 care, în opinia ei, ar demonstra că procurorii sunt subordonați ministrului Justiției (idee pe care o susținuse și în fața lui Victor Ponta, căruia îi reproșa faptul că ministrul Cazanciuc – pe care l-a numit „moluscă” – nu o aduce la ordine pe Laura Codruța Kovesi).
Iată dialogul care a urmat apoi cu Ciuvică:

Oana Stancu: Nu vreau să-i dau o replică domnului Ciuvică, văd că recurge la jigniri, văd că recurge la bruiaj, astfel încât nici măcar texte din CEDO să nu fie citite. Este treaba domniei sale dacă vrea să manifeste un partizanat politic atât de evident. Eu vreau însă să le spun telespectatorilor că…
Mugur Ciuvică: Doamna Stancu, cred că manifestați dvs un partizanat propriu în cazul ăsta absolut penibil. Nu văd ce partizanat politic manifest eu când vă spun și dvs și oricui pe lumea asta că un ministru al Justiției în România nu are treabă să influențeze dosarele penale. Nu are treabă! Și aceeași discuție, mi-am adus aminte astăzi, aceeași discuție am avut-o cu dl Ponta când dl Ponta era în opoziție și a declarat „Venim la putere în 2012 și îi arestăm pe toți ăștia”…
Dana Grecu: Domnu’ Ciuvică, opriți-vă.
Mugur Ciuvică: Și am fost într-o emisiune cu dl Ponta și i-am spus că așa ceva nu poate să afirme un politician care vrea să ajungă la putere, că vine și îi arestează el pe ceilalţi.
Dana Grecu: Știm asta. O să ajungă preşedinte.
Mugur Ciuvică: Şi de data asta văd că a fost corect dl Ponta.
Dana Grecu: L-aţi iertat de data asta. Vă rog să vă opriţi ca să se înţeleagă ce spune Oana. Indiferent ce spune Oana, aveţi o replică după ce spune Oana.
Mugur Ciuvică: Ştiţi, în general am replici când simt eu nevoia că trebuie să dau o replică. Regulile ar fi trebuit să mi le daţi înainte de emisiune, nu în timpul emisiunii.
Oana Stancu: Eu cred că sunt regulile bunului simţ şi regulile dialogului. Ca atare, încerc să spun fără să fiu întreruptă următoarele lucruri: cel puţin premierul Ponta în momentul în care i-am trimis textul din hotărârea CEDO din cazul Vasilescu vs. România, cel puţin domnia sa a procedat la următorul lucru: „Mulţumesc, am primit, voi consulta consilierii şi voi emite un punct de vedere”. Dl Ciuvică n-are nevoie nici de CEDO, nici de nimic. Eu am trimis textul CEDO premierului, l-am postat şi pe Facebook, pentru că acolo spune foarte clar că procurorul este subordonat mai întâi procurorului general, mai apoi ministrului Justiţiei. Eu nu am cerut ministrului Justiţiei să intervină în anchetă, eu am cerut ministrului Justiţiei să asigure o Justiţie corectă, să oprească abuzurile. Ceea ce se întâmplă în cazul Mircea Băsescu este incorect şi este un abuz, pentru că dosarul a fost trimis la instanţă foarte repede astfel încât să nu se ajungă la „Bătrânul” de la Bucureşti, că poate cine ştie ce se află. Or potrivit chiar legii privind organizarea judiciară la care face trimitere dl Ciuvică, articolul 66 punctul 3 spune că ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general informări asupra activităţii Parchetelor, dar poate să dea şi îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii.
Mugur Ciuvică: Despre combaterea criminalităţii la modul general, nu să-i spună „Umfl-o pe Kovesi!”. Asta nu poate să-i spună. Asta trebuie să facă Niţu, nu Cazanciuc
Oana Stancu: Aici sunteţi incorect domnule Ciuvică, pentru că lucrurile pe care mi le atribuiţi mie că le-aş fi spus aseară, eu nu le-am spus.
Mugur Ciuvică: Ei, nu!
Oana Stancu: Sunt martori toţi telespectatorii care urmăresc plus colegii care au fost în platou. Eu am spus altceva: când vezi că singurul care poate s-o cerceteze pe doamna Kovesi e dl Niţu şi nimeni n-o cercetează, tu ca ministru al Justiţiei, nu ai voie? Nu ai voie să faci nimic? (…) Pe ministrul Justiţiei mi-am permis să-l numesc „moluscă” din pricina lipsei lui de activitate, a lipsei de exprimare, de mişcare, de orice în aceste săptămâni în care România trece prin acest cutremur cu adevărat.Ministrul Justiţiei poate lua măsuri legislative importante. Nu s-a întâmplat în România din 2012 nici o schimbare importantă din acest punct de vedere. Ministrul Justiţiei n-a simţit nevoia nici măcar să îndrepte mizeriile făcute de Monica Macovei. De exemplu, faptul că la ÎCCJ sunt doar două complete de recurs, mari şi late şi nu mai sunt dosarele repartizate aleatoriu. Este o modificare legislativă impusă în ultimii ani de regimul Băsescu. N-a simţit nevoia dl Cazanciuc să revină la forma iniţială a legii. Sunt foarte multe modificări făcute în ultimii ani care n-au fost îndreptate din 2012, de doi ani încoace, de regimul Ponta. Despre asta vorbeam aseară şi este o precizare pentru telespectatori, nu pentru dl Ciuvică. Iar în ce priveşte decizia CEDO, ea este clară şi jurisprudenţa CEDO este obligatorie pentru România şi primează în faţa legislaţiei noastre (…)
Dana Grecu: Şi în ce fel influenţează această hotărâre?
Oana Stancu: De fiecare dată dl Ponta şi partenerii săi ne invocă frica de Occident. În momentul în care ar vrea să ia o măsură de genul celor invocate de mine mai devreme, inclusiv legislativ, ei n-au schimbat nimic tot sub acest argument „Nu ne lasă Uniunea Europeană” (…) În momentul în care decidem că procurorii nu sunt magistraţi şi modificăm legea, atunci avem curajul să spunem Uniunii Europene şi Ambasadei SUA: „Prietenii noştri, păi uitaţi Hotărârea CEDO ce zice, că procurorii sunt subordonați ministrului”. „Subordonat” nu este un termen folosit de mine. Scrie foarte clar şi de asemenea şi în Constituție scrie clar. Şi din punctul meu de vedere, umil nespecialist în drept, cred că şi legea de organizare judiciară e foarte clară, aşa nespecialist cum sunt. Dar trebuie să spun că de aseară încoace am primit foarte multe reacții din partea oamenilor de drept, care au spus că această chestiune este într-adevăr așa, dar nimeni nu are curaj să și-o asume pentru că trăim într-un stat controlat de procurori.
Mugur Ciuvică: Să schimbe legea şi cred că oamenii de drept v-au spus că atâta timp cât legislația din România nu a fost schimbată în baza deciziei CEDO cu nu ştiu ce Vasilescu ăsta, care era unul cu Ţigareta, vai de capul lui… Cred că oamenii de drept cred că v-au explicat că până se schimbă legislația după CEDO din ’98, se aplică legea din România. Şi legea fundamentală trebuie schimbată (…) Până la schimbarea Constituţiei, vreau să o felicit pe doamna Stancu, nu știu ce partizanate are, dar ar fi foarte bună de politică pentru că eu vorbeam de mere doamna Stancu şi dvs vorbiţi de fructe în general. Eu vorbeam de mere. Eu vorbeam de un pasaj din ce vorbeaţi dvs cu Victor Ponta aseară (…) în care ați spus cu subiect și predicat că Robert Cazanciuc trebuia să-l cheme pe Nițu să-l întrebe de ce nu anchetează cutare lucru și cutare lucru. Şi eu atunci am intervenit şi v-am spus că, lăsând la o parte Constituția care spune de autoritate și de control ierarhic în interiorul Procuraturii, nu cred că poate cineva vreodată, vreun ministru, să cheme vreun procuror și să-i spună să ancheteze sau să nu ancheteze ceva. În rest, ce aţi spus dvs aici, este valabil, că n-au schimbat, că n-au făcut, că n-au dres. Erau 30 de secunde din ce aţi vorbit dvs un sfert de oră cu Ponta (…)
Oana Stancu: Nu vreau să continui la infinit acest dialog cu dl Ciuvică. Dumnealui văd că știe ce mi-au zis specialiștii în drept. Nu, nu mi-au spus că trebuie modificată legea, mi-au spus că trebuie aplicată. De asemenea, trebuie să fac un act de dreptate pentru cauza CEDO pe care Mugur Ciuvică a încercat să o defăimeze prin atribuirea unui individ din „Țigareta”. Nu, este vorba despre doamna Elisabeta Vasilescu care avea un dosar de retrocedare. Deci să nu spurcăm și cauza pentru că nu ne place.
Mugur Ciuvică: Ei, hai, acum să nu fim chiar atât de patetici, doamna Stancu!Lăsați-o încolo de treabă! Că nu-i Vasilescu din Ţigareta, că-i Vasilescu din retrocedări… Iar legile – peste tot în lume – pentru a le aplica trebuie să existe. Că nu poţi să aplici ceva ce nu există.
Oana Stancu: Ceea ce faceți în acest moment este manipulare! Opriți-vă! Este manipulare prin bruiajul zgomotos al dialogului cu celălalt, prin intoxicare, prin manipulare! Opriţi-vă! Ne cunoaștem de foarte mulți ani, știu ce puteți. De asemenea, telespectatorii cred că știu că atunci când Oana Stancu deschide gura, deschide gura având în față niște texte și o documentare. Ca atare, lăsați-mă să îmi spun punctul de vedere. Aveți avantajul că sunteți în studioul emisiunii, iar eu prin telefon. După ce închid telefonul nu aveți decât să mă porcăiți, sunt obişnuită. Probabil că s-a oprit Victor Ponta și continuați dumneavoastră.
Mugur Ciuvică: Cu ce sunteți obișnuită, doamna Stancu?
Oana Stancu: Cu astfel de manevre.
Mugur Ciuvică: Cu ce manevre?
Oana Stancu: Pe care le fac politicienii. Nu mă așteptam să le faceți și dumneavoastră.
Mugur Ciuvică: Eu v-aş sfătui să vă controlați un pic. Că nu știu cu ce manevre sunteți obișnuită, dar nu cred că sunteţi obişnuită cu manevrele mele. Vorbiţi de manevrele dvs şi de intoxicările dvs!
Oana Stancu: M-ați făcut penibilă, m-ați făcut patetică, m-ați făcut în toate felurile.
Mugur Ciuvică: Eu v-am vorbit de o speță clară – interferența ministrului de Justiție într-un dosar penal aflat pe rol. În rest, în vrăjelile dumneavoastră și ce-aveți de împărțit cu Ponta, să fiţi sănătoasă, să împărţiţi! Nu mă băgați pe mine în bălăcărelile dumneavoastră cu Ponta. Eu v-am răspuns ceva strict. Ce aveţi dvs cu Ponta, să împărţiţi cu el.
Oana Stancu: V-ați băgat singur domnule Ciuvică într-un dialog la care, culmea, premierul a răspuns civilizat. Singurul care simte nevoia unui astfel de termen de tip bălăcăreală sunteţi dvs.

Da click aici ca sa vezi totul!
Google
 

Postări populare