Game Over?

A venit momentul să luăm în propriile mâini soarta petrolului românesc! de Adrian Nastase Am descoperit, de mult, că cel mai periculos lucru în viaţă este să iei decizii. Dacă nu faci nimic, nu rişti nimic. Petrom este o lecţie dură în sensul ăsta. Sunt conştient că mulţi şi-ar fi dorit ca Petromul să rămână, în continuare, ca Oltchimul, o „vacă de muls” pentru cei care, cu o generaţie înaintea lui Cristian Boureanu făceau bani din cumpărarea ieftină şi vânzarea scumpă către Petrom a staţiilor de benzină sau din contrabanda cu petrol, inclusiv prin vânzări dintre vecinii noştri. Aşa se face că, la momentul privatizării, Petrom – companie de stat – avea datorii către stat de peste 10.000 de miliarde de lui. Este adevărat, obligaţia de privatizare a Petrom a fost asumată de Traian Băsescu, prin celebrul Memorandum cu Banca Mondială din anul 2000. Nu vreau să-mi asum acest merit. Condiţiile de privatizare, procedurile, evaluarea internaţională – prin mai multe modalităţi – etc, stabilite în perioada în care am condus guvernul, au fost examinate însă de o comisie senatorială, în 2008 (textul îl găsiţi la mine pe blog). Concluziile au fost foarte clare – condiţiile legale au fost respectate, evaluarea companiei pentru privatizare a fost corectă. În plus, contractul a fost aprobat printr-o lege în Parlament. De ce OMV? Petrolul, în România, este exploatat de peste 100 de ani. Americanii, la început, nemţii – în perioada războiului, sovieticii – după război, au exploatat rezervele cele mai accesibile. După destrămarea Uniunii Sovietice, marile companii transnaţionale s-au orientat spre noile rezerve din Rusia, Karakstan, Turkmenistan etc., unde petrolul era uşor de exploatat, terenurile fiind „virgine”. În perioada privatizării Petrom, tocmai se încheiaseră operaţiunile militare în Irak iar companiile petroliere americane – în special cele apropiate de republicani – se „conectau” la marile „puţuri” petroliere de acolo. Eram conştient de importanţa privatizării Petrom şi a stabilirii viitorului partener al acestuia. Spuneam, la momentul acela, „cine controlează Petrom, controlează economia; cine controlează economia, controlează politica din România”. În acea perioadă, Lukoil preluase, deja, una sau două rafinării. Îmi era clar că nu este bine ca tot sectorul de rafinare să fie preluat de firme dintr-o singură ţară. La fel, am gândit şi pentru sectorul siderurgic. Şi, se pare, am avut dreptate. De aceea, am mers în Marea Britanie şi am discutat cu Tony Blair o eventuală privatizare cu British Petroleum. Dan Ioan Popescu a făcut o călătorie în SUA pentru a investiga, împreună cu oficialii americani, companii posibil interesate. Pentru raţiunile prezentate mai sus, companiile respective nu au fost interesate decât în cumpărarea staţiilor de distribuţie, cu alte cuvinte în piaţa de desfacere pentru benzina şi motorina pe care aduceau ei. Aşa s-a ajuns la OMV, pe ideea unei companii integrate regional în Europa Centrală (România – Austria – Ungaria) care să poată să reziste concurenţei marilor firme transnaţionale din Occident şi din fosta URSS. Parţial, acest obietiv a fost atins. Sigur, însă, nu aveam cum să ştiu că, în perioada regimului Băsescu: 1) Cele 49% din acţiunile statului român vor fi împărţite la diferite Fonduri (spre exemplu, Fondul Proprietatea – administrat de o firmă străină), ajungând, în final. La 18% !; 2) Că nu a existat o coordonare a reprezentanţilor statului român în Consiliul de administraţie (de ce nu s-a cerut ca aceşti reprezentanţi ai statului să explice, public, cum au reprezentat interesele statului, după 2004, în companie?); 3) Că nu a fost folosită niciodată „acţiunea de aur” (dreptul de veto) al statului în primii 5 ani de funcţionare a noii societăţi; 4) Că nu au fost urmărite, cu atenţie, clauzele post-privatizare. Cu toate acestea, Petrom a realizat, din câte ştiu, investiţii de peste 1 miliard de euro şi a plătit, în aceşti ani, 45 miliarde lei la buget, fiind cel mai mare contribuabil. Să ne luăm înapoi petrolul şi gazele… Timp de 8 ani, tot felul de idioţi au afirmat că „am vândut” petrolul românesc. Mai nou, şi gazele româneşti. S-au creat şi tot felul de legende. Pe una dintre ele, am auzit-o zilele trecute la televizor, la emisiunea simpaticului Florian Bichir. Se făcea că Michael Guest venise la guvern să aucă un investitor pentru Petrom. Speriat, tot guvernul s-a ascuns prin birouri, iar eu, de teamă, aş fi plecat la Râmnicu Vâlcea. În timpul ăsta, Guest – în calitatea pe care i-o arată şi numele – se plimba pe culoare (aşa era, pe atunci, transparenţa – ambasadorii se plimbau pe unde vroiau în clădirea guvernului) şi s-a întâlnit cu un consilier, ascuns, dar care nu mai rezistase – ieşise să facă pipi. În realitate, prin contractul de privatizare, s-a concesionat exploatarea unor perimetre, nu s-a „vândut” petrolul. Concesionarea a fost acordată pentru o perioadă de 10 ani (FMI ceruse, iniţial, ca durata să fie de 30 de ani dar noi nu am fost de acord). Această perioadă se încheie la sfârşitul anului 2013. Asta înseamnă că putem să „ne luăm înapoi” petrolul şi gazele şi, poate, să reînfintăm o companie naţională – care ar putea să fie eventual condusă de Ilie Şerbănescu – cel care comentează frecvent aceste aspecte, având şi experienţa de fost ministru al Reformei într-un guvern al CDR. Sper că Traian Băsescu va susţine acest proiect şi sper că, poate, l-a discutat zilele trecute, cu ocazia primirii la Cotroceni, cu directorul general executiv al OMV, Gerhard Roiss. Cu atât mai mult cu cât, pe baza procesului intentat la Haga, la iniţiativa mea, pentru delimitarea faţă de Ucraina a zonelor maritime din Marea Neagră, avem posibilitatea să investim sume importante pentru a exploata zăcămintele de petrol şi gaze de acolo. Tot Traian Băsescu, la aceeaşi întâlnire, se felicita că „România nu a vândut, anul trecut, 10% din Petrom” fără să explice de ce, în mandatele sale, România nu mai are 49% acţiuni la Petrom ci doar 18%. Concluzie: Ca să fie clar, concesionarea (nu vânzarea) de petrol şi gaze către OMV s-a făcut pe o perioadă de 10 ani. Această perioadă se încheie la sfârşitul anului 2013. Există două variante de soluţie: a) fie, pur şi simplu, statul român nu mai concesionează petrolul şi gazele către OMV; b) fie redevenţa, pe care ar putea să o stabilească Ilie Şerbănescu, ar fi fixată la un nivel foarte înalt, astfel încât să descurajeze orice companie eventual interesată. A venit, deci, timpul să luăm în propriile mâini soarta petrolului românesc! Anul 2013 va fi, sub acest aspect, un test pentru Traian Băsescu. Să nu facem de două ori aceeaşi greşeală! Să dovedim că ceea ce spunem la televizor, putem să punem în practică.

Băsescu s-a înţeles cu Ponta si Isarescu: România va încheia un NOU ACORD cu FMI Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la începutul întrevederii cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi s-a decis încheierea unui nou acord cu FMI pentru "încă un an sau doi", potrivit Mediafax. Basescu a spus ca este necesara o strategie pe termen mediu cu privire la creşterea economică, atragind atentia ca reactia Bruxelles-ului fata de programele de atragerea fondurilor europene pentru perioada 2014-2020 a fost "destul de neplacuta". In contextul acestor intilniri, Traian Băsescu și Victor Ponta au dat semne că vor să îngroape securea războiului. Presedintele a declarat că în viitor este nevoie de asistenţa FMI pentru a oferi soluţii specializate în vederea aplicării unei strategii pe termen mediu a României, care să asigure creşterea economică. "Cred că acesta este momentul potrivit să analizăm acordul existent şi să privim şi la câteva elemente ale viitorului acord. Aşa cum am discutat cu premierul şi cu guvernatorul BNR, am decis să avem un nou acord cu FMI pentru încă un an sau doi", a declarat preşedintele Băsescu, la începutul întrevederii cu delegaţia organismelor internaţionale, aflată de marţi la Bucureşti în a şasea misiune de evaluare în cadrul acordului stand-by încheiat anul trecut. Cheia cresterii economice, inca nedescoperita Preşedintele a remarcat că Guvernul a trimis Comisiei Europene un punct de vedere asupra programelor pentru absorbţia fondurilor europene în perioada 2014-2020, iarreacţia Bruxelles-ului a fost "destul de neplăcută". El a arătat că trebuie stabilită împreună cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială o strategie pe termen mediu cu privire la creşterea economică a României. "De exemplu, noi am trimis, Guvernul a trimis, un punct de vedere asupra dezvoltării viitoare a programelor României până în 2020, iar reacţia Comisiei Europene a fost destul de neplăcută. Cred foarte mult că împreună cu FMI, cu UE şi BM putem prefigura o strategie pe termen mediu cu privire la creşterea economică, cum să asigurăm, cum să garantăm creşterea economică din România privind şi la situaţia bună pe care o avem în prezent", a spus şeful statului. El a arătat că, deşi România are o stabilitate în prezent datorită nivelului redus al datoriei publice şi al reducerii deficitului bugetar sub 3% din PIB, încă nu a "descoperit cheia garantării creşterii economice". "Suntem o ţară cu un nivel acceptabil şi redus al datoriei publice, suntem o ţară care în ultimii doi ani a făcut eforturi uriaşe pentru reducerea sub 3% a deficitului bugetar, dar nu am descoperit încă cheia cum să garantăm creşterea. Nu trebuie să plătim ca alte multe ţări din zona euro sume imense de bani pentru datoria publică, nu mai avem o problemă acum să finanţăm România de pe pieţele externe", a mai afirmat Băsescu, potrivit Mediafax. Avem resurse de aur, cupru- sa le exploatam Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat că România nu poate privi spre o creştere economică bazată doar pe fondurile europene, având în vedere că avem resurse naturale care ar putea fi exploatate. "Pe de-o parte, avem această situaţie despre care am discutat, referitoare la fondurile europene, pe de altă parte, avem multe posibilităţi pe plan intern. Sunt multe investiţii care au fost blocate din cauza demagogiei politice. Nu putem să ne uităm la o creştere economică bazată doar pe fonduri europene - pe care trebuie să el absorbim, pe de-o parte -, dar pe de altă parte avem resurse de cupru, aur, a căror exploatare a fost stopată acum zece ani, din cauza costurilor ridicate comparativ cu preţurile de pe piaţă a acestor resurse. Dar acum situaţia s-a schimbat total", a spus Băsescu, potrivit Mediafax. Privatizarea companiilor de stat, pregătită mai bine Șeful statului a ținut să facă o remarcă cu  privire la reformele structurale. "Sunt de acord că nu am avut succes cu Petrom, cu Cuprumin şi Oltchim. În afară de responsabilitatea de partea noastră, o altă parte importantă a nereuşitei a fost determinată şi de realităţile de pe piaţă", a apreciat preşedintele Traian Băsescu El a arătat că problema este că "rezerva" reprezentată de fondurile UE nu este folosită adecvat pentru a ajuta la o rată ridicată a creşterii economice. "Trebuie să avem un parteneriat cu dumneavoastră, cu asistenţa dumneavoastră, pentru un program pe termen mediu privind creşterea economică", a apreciat Băsescu, adăugând că în această strategie ar trebui incluse şi obiectivele privind energia, educaţia şi cercetarea fixate şi asumate de România în cadrul UE prin Agenda UE 2020.

dorucoarna

Mai intai sa ne intrebam ce s-ar fi intamplat daca nu s-ar fi privatizat Petrom-ul: datoria la stat devenea incomprehensibila, cativa tovarasi isi luau cateva Veyron-uri fiecare, cateva curve de lux prosperau subit, iar daca era pe undeva vreun embargou petrolier, acesta s-ar fi incalcat cu concursul tuturor, asa cum a fost atunci. Adica populatia platea toate astea.

In ceea ce priveste concesiunile, Romania nu va putea sa refuze ordinele externe, sa fim seriosi. Dl Nastase pune in dezbatere o tema imposibila, care nu poate decat decredibiliza pe oricine ar incerca s-o indeplineasca. Nici Baselu, nici Ponta, nici seco si nici intreaga clasa politica plus un eventual referendum al romanilor, nu vor putea salva bogatiile Romaniei in fata intereselor externe, a lacomiei interne si externe si a nebuniei generale a capitalismului galopant. Resursele, de orice natura, fie ele si nationale, trebuie controlate dintr-un singur punct si numai sub perspectiva globalizarii si prevenirii crizei economice. De ex., cum noi romanii suntem rupti de foame si terminati in datorii, am vinde petrolul pe nimic, asa cum am fixat redevente de tot rasul si plansul. Ori, asemenea resurse vor avea valoare tot mai mare in viitor si pe langa asta, vor deveni cu adevarat indispensabile omenirii pe masura ce resursele se imputineaza pe glob iar cererea creste. Mai mult, cu exploatatii mentinute in stand-bye, poti accesa orice credite, institutiile financiare stiu ca ai cu ce plati iar atuu-ul politic pe plan international este urias, ne-am putea spala de toate pacatele si ne-am putea reface cea mai suava imagine cu putinta… desi nu vad de ce ar fi necesar, dar s-ar putea invoca si asa ceva.

As fi deacord si chiar propun ca toate redeventele din concesiuni sa mearga automat, prin lege, catre creditorii internationali ai Romaniei pt plata datoriilor, si nu la buget de unde pleaca spre bazine de inot. Stiu ca poate parea anapoda, dar nu uitati ca in cativa ani petrolul devine istorie, se va merge pe celula cu hidrogen, s-au obtinut rezultate exceptionale iar acum este o simpla problema de reducere a costurilor prin productia de masa, si o ocazie de relansare pe orizontala a industriei, prin investitiile de infrastructura aferente, necesare (statii automate de distributie a hidrogenului, care fabrica acest hidrogen pe loc!). Se intelege ca petrolul va mai fi folosit in tarile subdezvoltate si la preturi colosale, sau mai mici in cazul celor ce-l au si produc (noi de pilda, avem cea mai ieftina benzina din UE), plus in domenii traditionale, aparare, aviatie, chimie, etc. Trecerea nu va fi brusca ci lenta, astfel ca inca vreo zece ani de concesiune, dar la redevente de minim 30%, ar fi ceea ce trebuie. Si acestea sa mearga direct la datoria externa, musai!

Imi pare deci rau, dle Nastase, dar realitatea si posibilitatile indica alt obiectiv, renegociere cu plata datoriei plus relansare pe noua tehnologie. Mai notati ca treaba asta cu hidrogenul este singura care va putea, si va trebui, sa scoata economia mondiala din criza. Singura problema o reprezinta companiile petroliere si contributiile lor, ca sa zic asa, dar foarte repede costurile de exploatare vor creste iar petrolistii vor deveni mai circumspecti si parcimoniosi… petrolul nu va mai produce progres ci probleme!

Premierul Victor Ponta a declarat joi la lansarea programului de guvernare al USL, că Uniunea are patru direcţii strategice prioritare pentru dezvoltarea României în perioada următoare – agricultura, energia, reindustrializarea, infrastructura.

Premierul a precizat că aceste patru direcţii au la bază cele patru domenii cheie: educaţia şi sănătatea, administraţia publică, mediul de afaceri şi politica socială.

Ponta a spus că cele patru direcţii prioritare menţionate pot fi dezvoltate într-un sistem constituţional care va pune bazele "României puternice", în care vor fi mai puţine conflicte, în care instituţiile să îşi ştie rolul şi locul în societate, şi care să definescă o societate predictibilă, stabilă.


România, vândută la hectar
Autor: Alexandru Boariu


Potrivit tratatului de aderare la UE, începând cu anul 2014, străinii vor putea cumpăra terenuri agricole în România.

Pământul românesc fiind de cea mai bună calitate, precum și foarte ieftin, este lesne de prevăzut că cererea va fi enormă.

Autoritățile române au renunțat să mai facă demersurile necesare pentru a amâna liberalizarea pieței funciare, așa cum au făcut cele din Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia. Deși tratatul stabilește o perioadă de tranziție de şapte ani de la aderare, permițând statelor membre să mențină restricțiile în privința achiziției de terenuri agricole și forestiere de către persoane fizice și juridice din alte ţări, în ultimii ani, mari suprafețe din terenul arabil al României au ajuns în proprietatea unor entități străine.

Potrivit legislației actuale, teoretic, niciun cetăţean străin nu poate cumpăra teren agricol în România. Practic, însă, este nevoie doar de o firmă înregistrată în România, care figurează ca persoană juridică, şi aceasta poate avea în posesie terenuri agricole. Fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat pentru Capital că cifrele vehiculate de actualii guvernanți nu sunt reale și că, de fapt, în momentul de față, nu doar 700.000 de ha, atât cât declară Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ci în jur de 800.000 de ha, adică, aproape 10% din terenul arabil al României, se află deja în proprietatea străinilor. Ca urmare, România se situează pe primul loc în Europa şi pe locul zece în lume după procentul de teren agricol deţinut de companii străine.

Printre firmele străine care dețin mari suprafețe de teren în România se numără Prio Foods, din Portugalia, care deține 25.200 ha, Agro Chirnogi și Maria Trading, din Liban (25.000 ha), DN Agrar Group din Olanda (11.000 ha), First Farms și Ingleby Company, ambele din Danemarca (9.500 ha, respectiv 8.600 ha), Germanagrar, din Germania (8.000 ha), Assigurazioni Generali, din Italia(4.600 ha) etc. Una peste alta, la un preț mediu de 2.000 de euro/ha, companiile străine dețin în România terenuri agricole în valoare de 1,6 miliarde de euro.
Constantin: „Vom pune unele condiții“

Actualul ministru al agriculturii, Daniel Constantin, a declarat de mai multe ori în ultimele zile că, potrivit tratatului de aderare la UE, nu mai putem face astfel de modificări, pentru că ar însemna ratificarea eventualelor amendamente de către toate celelalte 26 de state membre. „Nu avem garanţia că se mai poate face acest lucru până în 2014, când va intra în funcțiune Noua Politică Agricolă“- spune Constantin. El a precizat însă, pentru Capital, că MADR are în lucru un set de măsuri menite să protejeze piața funciară din România după liberalizarea acesteia și să asigure competitivitate pe această piață pentru agricultorii români, în raport cu investitorii străini. „Acest document va fi supus dezbaterii publice, în 2013, vom discuta cu asociațiile de producători și cu toți cei interesați și vom ajunge la o formulă acceptată de toată lumea“, ne-a declarat Constantin. O măsură avută în vedere de autorii documentului constă în limitarea suprafețelor vândute străinilor. „O să vedem la cât o să limităm această suprafață, la 300, la 500 sau la 700 de hectare, după cum va reieși în urma dezbaterii“, spune Constantin. O altă măsură ar fi condiționarea vânzării de experiența potențialilor cumpărători în domeniul agricol. „Vom vedea câți ani de experiență vor trebui să aibă cei care vor să cumpere teren agricol în România – trei, cinci sau șapte ani – pentru că trebuie să ne asigurăm că terenul va fi folosit pentru agricultură, și nu pentru zona imobiliară sau pentru alte scopuri“, ne-a spus ministrul agriculturii.

Ambasadorul Italiei la Bucureşti, Mario Cospito, a povestit că Îi place în România, chiar dacă e prea frig pentru el şi nu poate călători confortabil cu maşina prin ţară fiindcă şoselele româneşti “sunt într-o situaţie groaznică”. Diplomatul italian spune, pe de altă parte, că Italia nu este de acord cu ideea minsitrului român al agriculturii de a interzice vânzarea terenurilor către străini. "Nici UE nu va aceepta o asemenea discriminare", crede Mario Cospito.

Demersuri abandonate
Dar opinia fostului ministru al agriculturii, Valeriu Tabără, este că autoritățile române abordează o atitudine greșită în această chestiune atât de importantă pentru viitorul agriculturii românești: „Din păcate, nici domnul Fuia (ministru al agriculturii în guvernul Boc – n.red), nici domnul Constantin nu au continuat demersurile pe care noi le-am demarat în 2010, în scopul amânării termenului pentru liberalizarea pieței funciare. Am avut în acest sens numeroase consultări cu polonezii, cu ungurii, cu cehii și cu slovacii, am discutat și cu ministrul agriculturii din Germania și urma să semnăm un memorandum pentru amânarea acestei liberalizări până în 2020, document pe care să-l supunem apoi spre aprobare Comisiei Europene. Dar văd că toate aceste demesuri s-au oprit, și acum se merge doar pe introducerea unor restricții la vânzare. Numai că trebuie știut faptul că și astfel de condiții vor trebui negociate și aprobate de Comisia Europeană“.

În legătură cu afirmațiile oficialilor MADR că nu mai este timp pentru a obține amânarea termenului, Culiță Tărâță a declarat pentru Capital: „ E o prostie! Ungurii au cerut prelungirea până în 2014 și au obținut-o. Polonezii, cehii, slovacii, toți au cerut prelungirea termenului inițial și l-au obținut sau îl vor obține. De ce nu l-ar putea obține și România?“ Legat de prețul actual al pământului, Culiță Tărâță ne-a spus că acesta oscilează între 2.000 și 2.500 de euo/ha pentru terenurile cele mai bune și irigabile și de circa 1.000-1.500 de euro/ha pentru celelalte terenuri.

„Important este cum va fi folosit acest pamânt, cum va fi prezervată valoarea lui, pentru a fi folositor și generațiilor viitoare. Or, pentru asta, va trebui să ne luăm măsuri din timp, altfel ne batem joc de cea mai mare bogăție cu care ne-a înzestrat Dumnezeu.” Culiță Tărâță



Ovibug68@Yahoo.Com la 15 noiembrie, 17:41 a spus:
Ma chinui sa vand un teren de 1,5 ha ,agricol,la 1 km de Timisoara cu 1 euro metrul patrat,desi eu am dat acum 5 ani,3 euro pe metru,Romanii nu mai au bani si ce s-a vandut s-a vandut acum 5-6 ani pe bani luati din banca.Daca e vreun curios...aveti adresa mea de mess..desi ma indoiesc ca mai cumpara cineva terenuri agricole in ziua de azi.




GO VEST la 14 noiembrie, 23:44 a spus:
Într-o ţară aproape dependentă de alimentele din import, ce lucruri bune s-ar putea spune despre agricultură? Există totuşi multe poveşti de succes chiar şi într-un domeniu care, la scară naţională, este neperformant. RL va publica un serial despre superlativele agriculturii româneşti iar astăzi vorbim despre „aventura" unui C.A.P. din judeţul Arad care a supravieţuit comunismului, iar în 2011 a ajuns să reprezinte un model de afacere agricolă. „CAP-ul capitalist" de la Curtici are o cifră de afaceri de 10 milioane de euro pe an, plăteşte asociaţilor anual câte 1500 de kilograme de grâu la hectar (record naţional) iar tractoriştii au ajuns să câştige şi 2300 de euro pe lună în sezon.

În 1987 inginerul agronom Dimitrie Muscă a fost numit preşedinte şi inginer şef la "CAP Lumea Nouă" din localitatea arădeană Curtici. În doar doi ani, cooperativa a trecut de la 500.000 lei pierdere la 9 milioane lei profit şi le-a făcut ţăranilor brutărie în sat. Apoi a venit Revoluţia şi marea împroprietărire postdecembristă. Într-o zi, Muscă s-a trezit în curtea CAP-ului cu majoritatea proaspeţilor proprietari de terenuri. "«Noi nu vrem să se desfiinţeze CAP-ul nostru. Cu ce o să ne alegem fiecare? Cu o cărămidă din grajd pe care s-o ducem acasă? Vrem să rămânem în continuare în asociaţie, iar tu să ne conduci pe mai departe, că ai făcut treabă bună până acum»", îşi aminteşte inginerul.

Douăzeci şi unu de ani mai târziu, Dimitrie Muscă conduce practic acelaşi CAP, convertit însă într-o întreprindere agricolă capitalistă numită Combinatul Agroindustrial Curtici (CAI Curtici). Asociaţia obţine producţii record şi desfăşoară o mulţime de afaceri colaterale care, toate la un loc, generează o cifră de afaceri anuală de aproape 10 milioane de euro. Membrii asociaţiei sunt cei 2200 de ţărani din Curtici şi din satele învecinate care au acceptat să-şi lucreze mai departe pământurile la comun: "Pământul este al oamenilor ca şi tot patrimonial de aici. În 1989, lucram o suprafaţă de 2200 de hectare de pământ şi din asociaţie au ieşit vreo 240 ha. La început, lumea a fost reticentă şi ne-a acuzat că facem CAP în democraţie. Pe ăia i-am despăgubit cu exact partea care le-a revenit în funcţie de suprafaţa de pământ şi capitalul pe care-l deţineau. Pe parcurs, mulţi dintre ţăranii din zonă şi-au dat seama de utilitatea intrării în asociaţie astfel încât, Combinatul Agroindustrial Curtici lucrează astăzi 5.850 hectare de pământ", spune Muscă care pe lângă funcţia de director general este şi asociat cu un hectar de teren în CAI Curtici.

Ce dividende primeşte un asociat la CAI Curtici

În contextul în care în majoritatea satelor României cantitatea de grâne pe care un ţăran o primeşte când îşi arendează pământul nu depăşeşte 600 kg/ha, ţăranii de la asociaţia din Curtici au beneficii de 2,5 ori mai mari: "Omul primeşte în medie 1500 de kilograme de cereale pe hectarul de pământ adus în societate. Cantitatea de o tonă şi jumătate la hectar nu se dă nici în ţară, nici în Europa şi nu se dă nicăieri în lume. Cu toate că am dat atât de mult ne-a rămas şi profit substanţial în fiecare an, fiindcă noi avem nişte performanţe deosebite şi ne-a dat mâna. Doar anul trecut am făcut sub 6 tone de grâu pentru că ne-a lovit o grindină puternică pe 1260 hectare cu grâu şi pe 860 hectare de porumb. În rest, în ultimii 10 ani, noi am făcut în medie aproximativ 7000 de kilograme de grâu la hectar, porumb boabe între 11 şi 12 tone la hectar şi floarea soarelui peste 3200 kg/ha", spune Muscă.

Forma de plată e flexibilă. Pentru fiecare hectar de teren adus în asociaţie, un membru poate opta să primească fie 750 de kilograme de porumb boabe uscat şi 750 de kilograme de grâu, fie contravaloarea în bani a grânelor la preţul pieţei. De asemenea, în locul celor 750 de kilograme de grâu poate alege să primească 300 de kilograme de pâine: "Primeşte bonuri şi vine şi îşi ia de ele în fiecare zi pâinea proaspătă de la brutăriile noastre", explică inginerul.

În ciuda ratei de profit mari, între asociaţi şi directorul "CAP-ului" mai apar uneori divergenţe: "Au venit oameni şi mi-au spus: .Atunci m-am supărat şi am vrut să plec pentru că nu mai era o pretenţie normală. Dar au înţeles că e nevoie şi de bani pentru investiţii şi s-au potolit", mai spune Muscă.
Cum a crescut averea pusă "la comun"

Din profit, asociaţia agricolă de la Curtici investeşte anual în utilaje aproximativ un milion de euro: "În '90 am început cu 4 camioane şi un tractor. Acum numai în mecanizare avem băgate 8,5 milioane de euro. În parcul de utilaje avem numai supercombine Class, tractoare Fendt, maşini de semănat păioase şi prăşitoare marca Horsch din Germania. Toată tehnica este de calitate nemţească. Chiar acum am cumpărat şi 3 tiruri Scania".



Marius la 14 noiembrie, 17:02 a spus:
nu trebuie sa vindem nimic strainilor,altfel vom ajunge straini noi in propria tara.inchiriat,concesionat,dar nu vindut.intrarea romaniei in MUE,nu ne-a adus nimic bun,acum daca vindem ultima resursa care o mai avem,pamintul tarii,o sa ajungem sa murim de foame in 5.6 ani

Marinaru68 la 14 noiembrie, 21:02 a spus:
@Marius: Ia mai du-te drracu bai comunist tembel! Tu nu intelegi ca granitele sunt ceva artificial ce tin de trecut. In viitor granitele vor disparea, asa cum este normal, suntel toti locuitorii acestei planete si avem aceleasi drepturi! dar tu ai ramas la stadiul de maimuta si gandesti precum tembelii de comunisti - nationalisti! Sictir!

Ovidiu Avram la 14 noiembrie, 21:22 a spus:
Bre,cosmopolitule!Daca esti asa de darnic,propun sa incepem vanzarile cu mormantul matii!

Carcota la 15 noiembrie, 09:37 a spus:
ia da o tura prin germania si spune-le alora ca ai drepturi ca si ei si vrei sa cumperi terenuri in orice land ti se scoala zgarciul tau de maimuta capitalista idioata,sa vezi ce ti-o da merkel la mu.e

Neamtu la 14 noiembrie, 14:11 a spus:
cine vede in derbedei actuali o rezolvare a situatiei se insala amarnic vom ramane fara pamant asa cum am ramas fara petrol,fara gaz ieftin si fara alte multe utilitati.Observ in discutiile voastre ca aveti o afinitate pt una sau pt alta asa zise aliante sunt din acelasi trunchi comun numiti RUSINEA ROMANILOR si atata timp cat sunteti partinici unora sau altora inseamna ca sunteti la fel ca ei,va veni vremea cand ve-ti da socoteala nu la justitia lu base sau procuratura lu ponta ci urmasilor vostri si istoriei si ve-ti fi pusi la zidul plangaciosilor si c.c.narilor si aruncati in haznaua mocirloasa cu miros de asa zisa DEMOCRATIE.


Dinu la 14 noiembrie, 09:36 a spus:
Foarte bine ca se vand terenurile strainilor doar asa foamea ai va trezi pe romani din somn. Si eu am 5 hectare de teren agricol si astept cu nerabdare sa -l vand sa scap de el ca mare venit de pe el pana acuma nu am avut.


Un Om la 14 noiembrie, 08:31 a spus:
germania federala a pupat mana germaniei foste comuniste ptr. pamantul RAMAS EXPLOATABIL CENTRALIZAT, ...nu ca la noi, de ne vaicarim ca nu putem face agricultura de performanta intrucat pamantul este parcelat si lasat de izbeliste !



Popescu la 14 noiembrie, 08:21 a spus:
de ce nu il luam exemplu pe victor orban presedintele ungariei ? El a adoptat o lege ce interzice achizitia terenurilor de straini, lege similara cu cea din occident: Franta, Austria, etc... Sa vedeti din 2014 defrisari de paduri ! Masive...deja nemtii si austriecii au defrisat: MAramaures si Suceava...dar din 2014 Sahara o sa scrie pe noi !



peromaneste: Am mai constatat cu amaraciune ca dl. Nastase pare a fi descoperit comunicarea in timpul incarcerarii sale abuzive, desi mieii care inca zburda pe campia politicii romanesti ar trebui sa gandeasca la asta. Oamenii se zbat de colo-colo sa se capatuiasca mai intai, abia dupa aia sa si inteleaga. Cei de la putere acum, troica constituita din palate si BNR, o să faca din Romania o mare mină. Nu stiu daca s-a gandit, dar dupa ce oamenii isi vor vinde suportul subzistentei (citeste, bucatica de pamant), foame scrie pe ei. Va avea statul resurse sa-i ajute sau cui ii mai pasa de stat?

Da click aici ca sa vezi totul! VREI SA-I INTALNESTI? cin s-aseamana s-aduna la facebook peromaneste