Domnule prim-ministru si domnilor ministri, doamnelor si domnilor membri ai Parlamentului si, daca imi permiteti, dragi prieteni,
Cu mare emotie iau cuvantul aici, in acest loc incarcat de o istorie care a fost si dureroasa, dar care sta marturie astazi a renasterii Romaniei, o Romanie democratica, o Romanie europeana. Istoria Romaniei ilustreaza in mod exemplar toate zbuciumurile prin care a trecut Europa Centrala. Ati trait de-a lungul secolului trecut toate dramele care au pustiit continentul nostru. Ati cunoscut razboaie, ati cunoscut dictatura, ati cunoscut invazia straina, ati trait toate momentele care au dus la momentul in care Romania astazi este democratica si libera. Unul din momentele dramatice a fost si cel al holocaustului. Prin toate aceste incercari poporul roman, in ciuda lor, a ramas fidel identitatii sale, radacinilor, idealurilor sale. Niciodata poporul roman nu a renuntat si in cele din urma poporul roman a triumfat, eliberandu-se el insusi prin propriile sale puteri de oprimare. Nu a fost simplu deloc, nu a fost usor deloc.
pentru textul integral, vezi sectiunea de comentarii (comments)
Da click aici ca sa vezi totul!
VREI SA-I INTALNESTI? cin s-aseamana s-aduna pe lista de discutii peromaneste
Un comentariu:
Domnule prim-ministru si domnilor ministri, doamnelor si domnilor membri ai Parlamentului si, daca imi permiteti, dragi prieteni,
Cu mare emotie iau cuvantul aici, in acest loc incarcat de o istorie care a fost si dureroasa, dar care sta marturie astazi a renasterii Romaniei, o Romanie democratica, o Romanie europeana. Istoria Romaniei ilustreaza in mod exemplar toate zbuciumurile prin care a trecut Europa Centrala. Ati trait de-a lungul secolului trecut toate dramele care au pustiit continentul nostru. Ati cunoscut razboaie, ati cunoscut dictatura, ati cunoscut invazia straina, ati trait toate momentele care au dus la momentul in care Romania astazi este democratica si libera. Unul din momentele dramatice a fost si cel al holocaustului. Prin toate aceste incercari poporul roman, in ciuda lor, a ramas fidel identitatii sale, radacinilor, idealurilor sale. Niciodata poporul roman nu a renuntat si in cele din urma poporul roman a triumfat, eliberandu-se el insusi prin propriile sale puteri de oprimare. Nu a fost simplu deloc, nu a fost usor deloc. Au existat momente de entuziasm, dar si momente de deziluzie, dar ce drum lung a fost strabatut! Astazi, Romania este membra cu drepturi depline a Uniunii Europene. Ea este membra cu drepturi depline a Aliantei Atlantice, membra cu drepturi depline a francofoniei si tara dumneavoastra a gazduit Conferinta la varf in 2006. Sa stiti ca Franta este prietena Romaniei, o prietena fidela si complet angajata, o prietena care nu va va trada niciodata. Bineinteles, aceasta prietenie este cu atat mai puternica, cu cat este de data veche si profunda. Aceasta prietenie isi regaseste radacinile in matricea noastra latina comuna, in acea straveche 'Romanie' care reunea popoarele din jurul /.../ nostru si dumneavoastra sunteti purtatorii acestui nume. Prietenia dintre Franta si Romania a continuat de-a lungul a numeroase perioade in istorie: Franta regala, Franta imperiala. Dupa aceea, Tratatul de la Paris din 1856 a marcat momentul independentei tarii dumneavoastra. În acel moment, Franta s-a aflat tot in alaturi de dumneavoastra. Prietenia s-a
consolidat in fraternitatea dintre armatele noastre, in timpul marelui razboi, al primului razboi mondial. Popoarele noastre au luptat atunci alaturi. Între tarile noastre prietenia este foarte puternica, atat de puternica, incat Bucurestiul era numit Parisul Europei Centrale, iar romanii erau francezii Rasaritului - este flatant si pentru francezi si sper ca si pentru dumneavoastra, romanii - si apoi aceasta prietenie a capatat o dimensiune noua, gratie vizitei generalului De Gaulle in urma cu 40 de ani. Cu aceasta vizita a generalului De Gaulle s-a transmis poporului roman un mesaj de speranta. El era convins, generalul De Gaulle, ca intr-o buna zi, mai aproape decat credeau oamenii, aceasta cortina de fier, cortina rusinii o sa cada. O zi care urma sa vina mai repede decat credeau oamenii, o zi in care Europa Centrala sa devina din nou libera si democratica si libertatea nu putea sa ramana numai in Occident, iar dictaturile in Rasarit. O zi care, gandea generalul, urma sa
vina mai repede si popoarele sa fie reunite intr-o Europa realmente europeana. În 1989, popoarele Europei Centrale s-au ridicat pentru a face sa bata vantul libertatii pe continent. Franta, in intregimea sa, s-a simtit profund solidara cu poporul roman. În inima francezilor, lupta dumneavoastra impotriva dictaturii era ecoul revolutiei noastre, cu doua secole mai devreme, si am in minte aceasta amintire a francezilor care isi manifestau pe strada sustinerea pentru revolutia dumneavoastra, adunand laolalta drapelele franceze si romanesti intr-un elan profund de fraternitate. Aceasta fraternitate s-a exprimat in numeroasele infratiri intre orasele noastre si intreprinderile franceze. Firmele franceze au facut multe investitii in Romania. În acest moment, Franta este al treilea partener comercial al Romaniei, iar /marca/ Logan a intreprinderii Dacia face parte dintre masinile cel mai bine vandute in Franta, intre primele zece masini. Cresterea economica prin care treceti dumne
avoastra acum este un atu pentru Franta, ca si pentru Europa. Sunt mandru, dragi prieteni romani, ca sunt primul presedinte al Republicii Franceze care vin intr-o Romanie care este membra cu drepturi depline a Uniunii Europene. Dumneavoastra ocupati acum locul care vi se cuvine in Uniunea Europeana si nu doar Romania are nevoie de Europa, ci si Europa are nevoie de o Romanie democratica moderna, inventiva, care isi foloseste intregul spatiu, intregul loc ce i se cuvine in aceasta Europa pe care vrem sa o construim cu totii. Tarile noastre nu sunt doar tari prietene, ci sunt doua natiuni care au ales liber sa-si uneasca destinele si sa-si construiasca impreuna viitorul. De acum inainte, popoarele noastre asteapta din partea noastra nu doar discursuri si declaratii de prietenie, ci asteapta de la noi acte, fapte, sa lucram impreuna, sa facem eforturi impreuna pentru a avansa concret mana in mana. În acest spirit am venit sa semnez la Bucuresti astazi un parteneriat strategic i
ntre tarile noastre. Prin acest parteneriat strategic vom intari in mod concret legaturile care ne unesc. Domeniile de colaborare sunt nenumarate si trebuie sa le privim fara tabuuri si cu multa ambitie. Ma gandesc in primul rand la energie. Europa trebuie sa diversifice si sa-si asigure caile de aprovizionare si sa promoveze energiile cu continut scazut de CO2. De aceea sprijinim proiectul gazoductului Nabucco, care sa lege Caucazul de Uniunea Europeana. De aceea tarile noastre au facut alegerea energiei nucleare. Nu putem sa ne permitem sa fim la cheremul furnizorilor, indiferent cat ar fi de puternici acestia, furnizori de gaz si de petrol. Independenta tarilor noastre trece prin independenta economica, energetica a Frantei si Romaniei - iata un subiect major de colaborare intre tarile noastre. Ma gandesc de asemenea la libera circulatie a oamenilor in sanul Uniunii Europene. Suntem profund atasati de aceasta idee. S-au creat 150 de meserii, de posibilitati ca sa se facil
iteze libera circulatie a lucratorilor. Aceasta, pentru a incuraja, bineinteles, si munca legala. Trebuie sa luptam impreuna impotriva muncii ilegale, sa incurajam emigrarea legala si trebuie sa luptam impreuna impotriva imigratiei clandestine. Noi, in Europa, trebuie sa avem aceleasi reguli pentru a putea lupta impreuna mana in mana impotriva acelor retele fara scrupule care exploateaza ilegalitatile, aspectele ilegale din domeniul emigrarii. Nu exista alta modalitate de a favoriza libera circulatie a persoanelor decat luptand impreuna impotriva imigratiei ilegale.
În vederea viitoarei participari a dvs. la spatiul Schengen vreau sa accentuez faptul ca Romania, cu 2.500 de km de granita, trebuie sa fie sprijinita de catre UE sa supravegheze aceasta lunga granita, aceasta intinsa granita, pentru ca aici sunt in joc lucruri deosebit de importante si numai astfel Romania va putea sa isi ocupe locul pe tabla de sah a UE.
Va incepe in curand dezbaterea /.../ ratificarii tratatului de la Lisabona. În acelasi timp parlamentul francez reunit /in complet/ la Versailles va adopta revizuirea Constitutiei franceze care va permite ratificarea in zilele care urmeaza a acestui tratat de catre Franta. Consider ca vizita mea la Bucuresti chiar in aceeasi zi in care parlamentul francez si parlamentul roman o sa ia o decizie istorica pentru a relansa Europa odata cu Tratatul de la Lisabona cred ca este un simbol remarcabil al apropierii intre Romania si Franta. Asa cum stiti, m-am angajat cu toate fortele ca tratatul de la Lisabona sa fie incheiat. Acest text esential este esential pentru ca este o invitatie la actiune. Nu putem continua in Europa cu atatea probleme institutionale. Gratie acestui tratat de la Lisabona, putem in final sa ne consacram proiectelor concrete. Este un lucru primordial daca vrem sa punem popoarele in miezul Europei, este singurul mijloc daca vrem sa demonstram francezilor si roman
ilor ca Europa este utila, ca poate raspunde provocarii globalizarii; atunci romanii si francezii nu vor putea altfel decat impreuna sa infrunte globalizarea. Împreuna suntem mai puternici, impreuna putem sa facem patruns modelul european pentru ca vorbesc de tratatul de la Lisabona datorita presedentiei germane si celei portugheze am ajuns aici, dar nu doar atat, ci pentru ca impreuna, si primii dintre acestia romanii, am inceput sa punem politica in seriviciul Europei. Europa este prea importanta pentru a fi doar o chestiune de tehnocratie, ea nu poate sa ramana doar pe seama birocratilor si a tehnocratilor, ea trebuie sa fie un loc unde se gandeste politica si se face politica si se afirma politica, unde se apara alegerile politice. Numai asa popoarele europene vor ajuta si vor sustine Europa.
Doamnelor si domnilor, am decis sa faurim impreuna un compromis care sa permita Europei sa iasa din impas. Cuvantul compromis nu este un cuvant atat de maret. Cand lucram 27 de state, fiecare trebuie sa-l asculte pe celalalt si trebuie sa-l si inteleaga. Trebuie sa intelegem ideea europeana pentru a o apara si fiecare trebuie sa cedeze ceva celuilalt. Aceasta vizita la Bucuresti inainte ca Franta sa preia presedintia inseamna sa ajutam si sa ascultam autoritatile romanesti pentru a ne pregati mai bine presedintia, astfel incat impreuna putem sa asociem Romania presedintiei franceze. Vreau sa ascult toti partenerii si sa incepem cu cei care ni s-au alaturat mai de curand. Eu nu cred ca pentru ca Romania a intrat recent in Uniune vocea dumneavoastra trebuie sa conteze mai putin. Eu nu cred ca o tara nou intrata in uniune trebuie sa astepte o vreme inainte de a vorbi. Daca nu ati intrat inainte nu e vina dumneavoastra ci pentru ca un numar de tari din Est s-au eliberat ele inse
le. De aceea nu trebuie sa asteptati inainte de a avea o voce distincta in UE./du/lp/
Romania inseamna Europa si Romania trebuie sa-si ocupe locul sau in Europa de astazi. Iata care este pozitia Frantei cu privire la Romania. As vrea sa va spun ca eu nu impart tarile in doua categorii, cele fondatoare si cele nou sosite, tarile fondatoare, care ar avea mai multe drepturi, si celelalte, care n-ar avea drepturi. În momentul in care ati intrat in UE ati avut acelasi drepturi ca si ceilalti. Dar sa va mai spun ceva. Am facut elogiul compromisului, fara de care nu exista constructie si unitate europeana, dar as vrea ca acest compromomis sa nu se faca la cel mai mic numitor comun. Trebuie sa avem si putem avea cultura compromisului, dar, in acelasi timp, trebuie sa avem ambitii inalte. Compromisul nu inseamna sa cazi de acord pe proiectele mici, inseamna sa ai o ambitie mareata si sa intelegi ce vrea partenerul. Trebuie sa fim mai creativi, trebuie sa inovam mai mult, trebuia ca impreuna sa descoperim noi cai de progres! Sa va dau cateva exemple: in timpul presedint
iei mele as vrea sa fac o prioritate din chestiunile energiei si ale climei. Doamnelor si domnilor, nu avem timp sa asteptam! Planeta este deja pe buza prapastiei. Europa nu trebuie sa astepte. Europa trebuie sa dea exemplu, sa fie pionier in acest domeniu. Europa trebuie sa explice popoarelor lumii ca nu putem sa continuam sa sacrificam viitorul planetei. Europa trebuie sa arate ca poate exista dezvoltare, de care aveti nevoie si dvs pentru a imbunatati nivelul de trai al romanilor, fara sa stricam echilibrul planetei. Europa trebuie sa inventeze o noua crestere economica, puternica, durabila. Sa fiti siguri ca presedintia franceza va face tot ce poate pentru a se ajunge la un acord pe baza propunerii Comisiei, in cadrul pachetului energie-clima, pe care trebuie sa-l adoptam. ªi adaug, dragi prieteni, cum putem spune chinezilor, indienilor, brazilienilor: "Atentie, puneti in pericol viitorul planetei!" daca noi insine, europenii, nu suntem capabili sa ascultam de niste regu
li pe care vrem doar sa le respecte altii? Daca vrem ca altii sa ne urmeze exemplul, trebuie noi insine sa fim exemplari.
A doua axa a presedintiei franceze: emigrarea. Este o provocare majora pentru Europa. Libera circulatie a persoanelor este un drept fondator al UE, dar spun cu intreaga convingere, in Europa de astazi nu mai este posibil sa avem 27 de politici diferite cu privire la imigrare. Uneori, de aceea trebuie sa fixam impreuna un cadru european si sa adoptam un pact european cu privire la imigrare, care sa stabileasca prioritati si principii comune, un pact care va sta la baza unei adevarate politici europene a imigrarii. Sa va dau un exemplu. Suntem 27 de state in Europa, 27 de democratii si un refugiat politic poate sa depuna 27 de dosare diferite in 27 de tari. ªi cand o tara a Europei spune Nu, as vrea ca celelalte 26 sa spuna Nu. ªi cand una spune Da, celelalte sa spuna Da. Iata de ce sa construim Europa inseamna aceleasi valori, aceleasi principii si aceeasi politica de imigrare.
A treia axa - agricultura - la fel de importanta pentru Romania ca si pentru Franta. Doresc ca pe parcursul presedintiei franceze sa sustinem marile principii care sa stea la baza politicii agricole comune de dupa 2013 - si sa ma fac bine inteles aici. Ce inseamna aceasta si la ce serveste sa aplicam reguli foarte severe in ceea ce priveste securitatea sanitara pentru fermierii europeni daca continuam sa importam in Europa produse agricole care vin din alte tari si care nu respecta nici una dintre regulile pe care noi le impunem propriilor nostri fermieri si agricultori? Eu cer preferinta comunitara, aici, in cadrul Uniunii, pentru fermieri, fie ca sunt din Franta, din Romania sau din alte tari. Numai in acest fel vom putea apara politica agricola comuna. ªi in sfarsit, ultima axa, doresc ca Europa sa consacre, sa faca mai multe eforturi in vederea propriei sale securitati.
Doamnelor, domnilor, dragi prieteni, am convingerea ca nu este posibil ca Uniunea sa fie una dintre regiunile cele mai bogate din lume si in acelasi timp sa fie incapabila sa-si asigure propria securitate. As vrea sa ridic aceasta problema a apararii europene si afirm in fata dvs. ca nu exista nici o contradictie intre apartenenta la Alianta Atlantica, prietenia cu SUA, care sunt aliatii nostri istorici, si necesitatea ca Europa sa-si asigure propria aparare complementar cu NATO. Cum ati vrea ca Europa sa fie respectata, sa se faca auzita, Europa sa existe pe scena internationala, daca ea nu da dovada ca este capabila sa-si asigure, bineinteles in acord cu aliatii sai, securitatea si apararea? Doresc ca Romania si Franta sa mearga foarte departe pe calea colaborarii in slujba securitatii si sigurantei noastre comune. As vrea sa multumesc, de altfel, Romaniei pentru angajamentul sau in serviciul Europei, inclusiv atunci cand interesele europene trebuie aparate in afara Europei.
Doamnelor si domnilor parlamentari, Europa s-a schimbat, Uniunea s-a schimbat. Largirea este un eveniment major al inceputului acestui al 21-lea secol, largirea inseamna victoria democratiei, dar largirea nu s-a incheiat inca. Înca o serie de tari, si ma gandesc in principal la zona Balcanilor si ma gandesc pe termen lung si la Moldova si, de ce si nu, si Serbia sa intre, sa devina membre ale UE. Aceasta inseamna o extindere care schimba infatisarea tarilor. Romania are granitele exterioare cele mai lungi. Trei vecini ai tarii dvs. nu sunt membre ale UE, dar aspira sa devina, deci Romania are un rol primordial de jucat in ceea ce priveste aceste reflectii privind viitorul Europei, largirea, extinderea, poltica de buna vecinatate si in zona Marii Negre. Aici, apar multe provocari, si ma gandesc in acelasi timp la Marea Mediterana. Eu as fi ultimul care sa reprosez Romaniei faptul ca isi afirma cu tarie importanta intereselor in jurul Marii Negre.
Criza din Balcanii Occidentali. Tarile din aceasta zona trec printr-o criza care nu poate fi contestata. De curand au avut loc alegeri in Serbia. Vom vedea ce se intampla cu statutul definitiv al Kosovo. Este esential ca Europa sa nu fie divizata in aceasta privinta, este esential ca in aceasta problema europeana raspunsul sa fie in primul rand un raspuns european. Franta trebuie sa colaboreze cu Romania si impreuna sa adreseze un mesaj de linistire catre Serbia, care este o tara cu vocatie europeana. Pentru prima oara in lunga istorie a Europei - trebuie sa spunem ca aceasta istorie a fost marcata si de razboaie, nu doar de momente de pace - trebuie sa spunem ca popoarele continentului nostru trebuie sa decida impreuna destinul lor si aceasta evolutie sa fie pacifica. Niciodata pe continentul nostru pana acum nu s-a facut ceea ce am facut noi impreuna in ultimii 60 de ani. Niciodata nici o regiune a lumii in istoria umanitatii in ansamblul ei, nici o regiune nu a facut ceea ce popoarele Europei au facut impreuna in ultimii 60 de ani. Oriunde ne-am duce in lume, in Asia de Sud-Est, in America Latina, toate acele popoare privesc spre noi acum spre a se inspira. Cei care ne-au precedat au avut aceasta idee a Europei Unite; au realizat-o, au facut ca Europa sa fie extinsa, sa fim si noi la inaltimea ambitiilor lor, sa facem ca generatia noastra sa fie tot atat de ambitioasa in ceea ce priveste Europa, precum generatiile anterioare care au luptat pentru pace, intorcand hotarat spatele razboiului. Europa in acest moment cade pe umerii nostri, noi trebuie sa venim cu proiecte concrete care sa schimbe viata concetatenilor nostri si, daca vrem ca UE sa fie in secolul 21, unul din marii actori ai acestei lumi multipolare care se creeaza sub ochii nostri, doamnelor si domnilor parlamentari, asa cum a scris marele dvs. diplomat Nicolae Titulescu: "Cand este vorba de Franta si de Romania, e dificil de separat inima si ratiunea, sufletul si ratiunea". Acum, mai mult ca niciodata prietenia dintre Franta si Romania este o realitate, este un atu pentru Europa Unita. Prietenia noastra arata calea catre o UE unde identitatile sunt puse in valoare de bogatia cu care venim. Dvs. sunteti mandri ca sunteti romani, noi suntem mandri ca suntem francezi, nu trebuie sa negam diferentele, dar sa ne sprijinim pe complementaritate. Europa vrem s-o construim impreuna cu toti partenerii nostri, Europa nu trebuie sa se teama de identitatile nationale, ci trebuie sa straluceasca in toata lumea. Dinamismul exceptional al Romaniei de astazi ne dovedeste faptul ca Europa visurilor noastre are inaintea sa niste zile minunate. V-ati dat seama dvs., domnilor, ca eu, fiu al unor europeni din Est, iata, iau cuvantul in fata Parlamentului Romaniei. Înseamna pentru mine un moment de emotie intensa si am o ambitie deosebita sa consolidez colaborarea si prietenia dintre popoarele noastre. Am o mare admiratie, deplang ce ati trait in ultimii /.../ de ani, pentru ca nu ati fost iertati de nici o suferinta. Permiteti-mi, doamnelor si domnilor, sa va spun ca Europa are nevoie de Romania. Romania trebuie sa aiba incredere in sine insasi si, daca imi permiteti sa spun acum: "Traiasca prietenia franco-romana!", "Traiasca Franta, traiasca Romania si traiasca Europa!".
Trimiteți un comentariu