Anunţ publicitar al Statului Român in ziarele mari ale lumii:

Cine a putut, ştiut şi vrut a plecat.

Avem nevoie de ajutor!
Plătim la nivelul pieţei.
Preferăm vorbitori de Româna!

______________________________


poante § intelart § cafeneaua
© 2005
cel mai vechi blog peromaneste

23.6.15

Si pe cine credeti ca il doare in c..ot de capitalul roamenesc?

Ghita Bizonu'

Pe Alinutza Munge$$cu nici atata – ea ia bani de la altii. Pe Pata si cetitorii sai ? Pao ei stiu una si buna la propriete c’est du vol! Pre cetitorii lu Liiceanu? Doar nu o sa vorbeasca de funie in editura privaztizata … cum?!
Ete na capitalisti romani – o adunatura de brofasi vi se va raspunde . Ca
cand au cerut „capitalism” au intels „sa vina strainii sa ne plateasca ca in Vest” si acu oo dau cu „cresterea comepetivitatii” adica salarii mici ca o cale sigura spre prosperitatea ca in Vest!
In rest pun botu’ la toate prostelile cum pune porcu ratu in toate cele …
Ia sa dau un par d’egzamplu sa zic asa didactic (daca profii ar fi in stare sa gandeasca cu capu din dotare!) . Materialu il iau din Cotidianu’ (ca sa nu va plictisiti mergeti direct la Bizonica)
Comisia Europeană spulberă mitul băieţilor deştepţi din energie
Contractele de furnizare a energiei electrice încheiate de compania de stat Hidroelectrica cu mai multe companii încadrate la categoria„băieţilor deştepţi din energie” nu au implicat acordarea de ajutoare de stat în sensul normelor UE, a decis Comisia Europeană, după o anchetă demarată în luna aprilie 2012. Bruxelles-ul susţine că preţurile percepute de Hidroelectrica pentru nouă clienţi de-ai săi – ArcelorMittal, Alro, Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, EFT, Electrica, Electromagnetica, Energy Holding, Euro-Pec – au fost în linie cu preţul de referinţă de pe piaţă. Comisia spune totuşi că preţurile percepute de la Luxten-Lighting, Electrocarbon şi Elsid au fost mai mici decât preţul de referinţă de pe piaţă, dar nu le cataloghează ca fiind ajutoare de stat.
Hidroelectrica, companie care asigură aproape o treime din curentul ţării, a intrat în 2012 pentru prima oară în insolvenţă iar unul din motive a fost acela de a se debarasa de aşa-numiţii băieţi deştepţi.
…………………………………..
…………………………………..
Problema cea mare a fost că toate contractele bilaterale semnate cu cei de mai de sus au fost garanţii pentru împrumuturile primite de Hidroelectrica de la bănci.
http://www.cotidianul.ro/comisia-europeana-spulbera-mitul-baietilor-destepti-din-energie-263110/
Deci … de sa intelega gutzanu mediu ?
1) Nu exista baieti destepti
2) Intrarea in insolaventa in 2012 a fots .. ce?!
3) Pana la urma contractele cu aia erau bune – au fost garanţii pentru împrumuturile primite de Hidroelectrica de la bănci. Ca daca nu le faceau nu primea Hidroelectrica credite!!
Consumi multă energie, eşti sprijinit de stat
Noii băieţi deştepţi din energie
Un nevinovat comunicat de presă emis de Ministerul Economiei informa că secretarul de stat Maricel Popa a înmânat 10 acorduri pentru exceptare de la plata unei părţi din numărul de certficate verzi unor companii energo-intensive, “fiind astfel ajutate să rămână competitive pe piaţă”. Aceste companii, care consumă foarte mult curent, se adaugă altor patru fericite cu câte un astfel de acord. În total, în ţară, sunt 14 firme care nu contribuie în acest moment, decât într-o măsură foarte scăzută, la subvenţionarea producerii de energie verde, aşa cum o fac toţi consumatorii de energie electrică din ţară, inclusiv populaţia. Economica.net a dezvăluit numele celor 14. Iată-le: Alro Slatina, ArcelorMittal Galaţi, ArcelorMittal Hunedoara, Carpatcement, TMK Reşiţa, TMK Slatina, Stirom Bucureşti, Messer Gaz Bucureşti, Brikston Iaşi, Silcotub Zalău, Alum Tulcea, Vimetco Extrusion, Elsid Titu şi Lafarge România.
Aceste companii sunt beneficiarele unei hotărâri de guvern, 495, emisă la finele anului trecut de către Cabinetul Ponta şi care urmăreşte diminuarea presiunii costurilor cu energie electrică pentru marii consumatori de energie electrică, astfel încât acestea să îşi păstreze sau să îşi îmbunătăţească competitivitatea pe diverse pieţe. Mai exact, aceşti energofagi aveau costuri uriaşe pentru achiziţia de certificate verzi emise pentru fiecare MWh produs în ferme eoliene, solare, geotermale sau în cele care utilizează biomasa. Avântul foarte mare luat de energia alternativă în ultimii ani, în special datorată sprijinului promovat de stat, prin schema de certificate verzi, a crescut facturile tuturor consumatorilor, populaţie, firme. Mulţi dintre marii consumatori, cu Alro şi ArcelorMittal în frunte, companii aflate pe primele două locuri în topul celor mai mari energofagi, au făcut presiuni la autorităţi pentru diminuarea poverii. Şi a apărut această HG 2004, care îi scuteşte pe beneficiarii acordurilor de achiziţia de 85% din certificatele verzi. „Practic, prin păstrarea competitivităţii se poate spune că se păstrează locuri de muncă aflate în potenţial pericol în situaţia în care întreprinderile şi-ar pierde competitivitatea”, se spune în comunicatul Ministerului Economiei. Bugetul alocat programului pe perioada de 10 ani este estimat la 750 milioane de euro. Aceşti sume nu vin de la stat, ci vor fi suportate de restul consumatorilor.
Criteriile de eligibilitate pentru exceptarea de la plata certficatelor verzi sunt: punerea în aplicare, pe baza auditurilor energetice, a unor măsuri de creştere a eficienţei energetice; menţinerea locurilor de muncă pe durata schemei precum şi nedisponibilizarea pe respectiva perioadă a mai mult de 25% din numărul angajaţilor; încheierea de parteneriate cu instituţiile de învăţământ pentru creşterea pregătirii profesionale şi atragerea de personal calificat.
Cine sunt cele 14 companii? În principal observăm combinate metalurgice şi siderurgice, producători de ciment. Pe listă sunt câteva societăţi care la o vreme erau încadrate la aşa-numiţii băieţi deştepţi din energie, precum Alro, ArcelorMittal Galaţi şi Elsid Titu. Alro a beneficiat ani de zile de energie electrică de la Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de curent din ţară, la preţuri sub media pieţei. De asemenea, ArcelorMittal Galaţi a cumpărat de pe bursa de energie curent de la aceeaşi Hidroelectrica. A fost o mişcare pusă la cale de mediul politic pentru susţinerea celui mai mare combinat siderurgic în condiţiile în care criza economică a prăbuşit piaţa internă a oţelului. De asemenea, Elsid Titu a beneficiat de contracte cu Hidroelectrica, la preţuri sub media pieţei.
Alro Slatina, producătorul de aluminiu, cel mai mare din sud-estul Europei, Alum Tulcea şi Vimetco sunt companii cu capital rusesc, controlate de oligarhul Vitali Matsitski. Un alt miliardar rus, Dmitriy Pumpyanskiy, controlează combinatul siderurgic TNK de la Reşiţa şi producătorul de ţevi TMK Slatina. Silcotub Zalău este un producător de ţevi din oţel aflat în proprietatea grupului italian Tenaris. Compania Stirom Bucureşti desfăşoară activităţi în industria producerii de sticlă şi are ca principal acţionar grupul elen Yioula Glassworks. Pe lista beneficiarilor de sprijin se află şi doi dintre cei trei producători interni de ciment: Carpatcement, companie deţinută de Carpatcement din Germania, şi Lafarge România, din grupul Lafarge din Franţa. Elsid Titu este o companie deţinută indirect de doi dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Câmpina, Mihai Tufan şi Stelian Anastaşescu. Obiectul de activitate al societăţii este fabricarea de electrozi, însă firma este şi producător de electricitate prin cele câteva microhidrocentrale aflate în proprietate. Messer Gaz derulează operaţiuni de furnizare de gaze naturale, fiind controlată de grupul german cu acelaşi nume. Brikston Iaşi este denumirea actuală a fostei Ceramica, producătorul de cărămizi. În spatele companiei stă fondul de investiţii ADM Capital din Hong Kong.
Cosmin Pam Matei
Publicat Joi, 18 iunie 2015
Deci asta va este capitalul national? Rusi si corupti locali?!
Si pe astia trebuie sa ii ducem in spate ?! Bugetul alocat programului pe perioada de 10 ani este estimat la 750 milioane de euro. Aceşti sume nu vin de la stat, ci vor fi suportate de restul consumatorilor. Asta intelege gutzanu mediu..”Ei de ce nu platesc certificate verzi da io platesc?! Sa plateasca si ei! ” si mai bien am inchide energifagii astia va concluziona gutzanu mediu subdezvoltat intelctual … (insa de multe pri cetitor de Dilema veche, 22 si absolvent de facultate. Persoanele de fata se includ!!!)
Bioznica Da ce nu va face gutzanu mediu subdezvoltat intelctual adica morron .. nu va verifica nationalitatea alaora de halesc certficate verzi precum porcu porumbu’!
Primu ar fi CEZ (České Energetické Závody, în română: Centralele electrice cehe) care din banii de certficate verzi romanesti ar vrea sa isi traga centrala electronucleara la Temelin!!
Care CEZ angajeaza firma de lobby (trafic de influenta) Candole Partners (Based out of Prague and Bucharest, Candole provides policy, market and transaction analysis to firms operating and investing in central and southeast Europe. samd)
Care Candole Partners o are angajata pe Ana Otilia Nutu (Ana Otilia Nutu is a senior policy analyst focused on energy and infrastructure. She has worked as a consultant for the World Bank and as a civil society advocate for policy and regulatory reform in Romania. Otilia cofounded a think-tank where she is engaged in a project monitoring the Romanian energy regulator, and often appears in the media with analysis of the energy sector. She holds an MA in Public Policy at the Central European University. Central European University e la Budapesta)
Care Ana Otilia Nutu este si este membru fondator la EFOR unde se ocupă de proiectele în domeniul energiei: organizează dezbateri la Bucureşti şi în local privind liberalizarea pieţei de energie şi corupţia din sector, monitorizează calitatea reglementărilor şi guvernanţa reglementatorilor, precum şi cea a companiilor de stat.
EFOR fiind Expert Forumu ala care „combate coruptia” si printre picaturi se ocupa si de o energie „curata” adica verde ca si certficatele alea .. fara de care energia „verde” ar fi brusc neeconomic de scumpa …
Pe 20 iunie de la 13.00 la 18.30 suntem la UrbanFest – Festival de dezvoltare urbană. Ne găsiți la cortul EFOR langa Biblioteca Națională (Bulevardul Unirii 22) pentru dezbateri în format inedit pe tema dezvoltării urbane în jurul râului Dâmbovița, dar și cu discuții despre sectorul energiei. Atât sâmbătă, cât și duminică. Mai multe detalii si pe pagina oficiala a evenimentului.
17.00 – 18.30: Dâmbovița Smart River
Dezbatere In interiorul BN, sala Mehedinti. Va fi prezentat proiectul Smart River – Bucharest 2020, adica o mare viziune pentru Bucuresti ca pol de crestere, centrat in jurul reabilitarii eco-development a traseului Dambovitei prin oras (momentan, unul de toata jena) de la Lacul Morii la Vacaresti.
EFOR se ocupa de CET Grozavesti, care trebuie retehnologizat pentru eficienta, scaderea emisiilor si eliberarea a 60-70% din cele 7ha de teren pe care le ocupa degeaba in buricul targului. Spatiul liber si noul CET cu tehnologie de sec XXI trebuie invadat de Gradina Botanica, de un muzeu de patrimoniu industrial si de incubatoare de industrii creative.(de la EFOR cetire)
Mda cam vaz de unde are EFOR banii de combatere a coruptiei .. 7 hectare de teren in Bucuresti sunt ceva … cate „turnuri”? 1000 euro pe mp construit – cate sute de milioane de euroi? SI cati bani ptr Candole de la CEZ?!
Oricum
În acest moment, [21 martie 2014] certificatele verzi reprezintă 12% din factura la energie. Citeste mai mult: adev.ro/n2sh2l. 12% subventii!!!!! Da ce importanta are ca cand CEZ plateste Candole si Candole pe o experta anticorputie de la EFOR!
Aplicarea HG 138/2013 privind acordarea accesului garantat la retelele electrice nationale pentru energia electrica produsa de centralele termoelectrice va determina cresterea preturilor la energia electrica, a declarat intr-un interviu pentru HotNews.ro Otilia Nutu, expert în politici de energie, in cadrul Expert Forum (EFOR). „Pentru piata, efectul este ca vor aparea variatii de pret neasteptate, iar pentru consumatorul casnic, efectul va fi cresterea preturilor (…) Cam 5-8% in factura la consumatorul casnic”, a spus Otilia Nutu. Aceasta a precizat ca Hotararea poate fi contestata in instanta, mai ales in conditiile in care nu au fost parcursi pasii necesari dezbaterii publice.
Reamintim ca Executivul a aprobat fara niciun fel de dezbatere publica inainte, o hotarare de guvern privind unele masuri pentru siguranta alimentarii cu energie electrica. Masurile constau in acordarea unui acces garantat termocentralelor de la Hunedoara si Oltenia la retelele electrice. De asemenea, Transelectrica este obligata sa asigure dispecerizarea cu prioritate a energiei electrice produse de termocentrale. Practic, prin aceasta hotarare, producatorii de energie mai putin rentabili vor avea prioritate in fata altora mai profitabili.
…………………….
………………………
Otilia Nutu: De foarte multi ani se pompeaza foarte multi bani in aceste termocentrale. Nu se poate sa le intretii in continuare. De fapt, ce inseamna acest ajutor de stat si masuri discriminatorii? Faptul ca in continuare li se permite sa se comporte cum s-au comportat pana acum. Nu exista nicio metoda prin care un astfel de ajutor temporar sa-i faca sa devina mai eficienti, sa investeasca sumele suplimentare in cresterea eficientei. Cred ca ar fi trebuit privatizate inca din 2005-2006. Pe masura ce inaintam in timp, problemele cresc, devin din ce in ce mai complicate, trebuie facute din ce in ce mai mult niste investitii, sunt tot mai neconforme cu conditiile de mediu. Avem probleme tot mai mari si de securitate energetica si de piata.
Mde .. 12% subventie risca sa te faca f rentabil …
Da iata alta aberatie
Schimbare de trend: ungurii ne inundă cu energie ieftină cumpărată chiar de la noi, plătită de noi
11 iun, 00:05 | ECONOMICA.net
Companiile din Ungaria cumpără pe termen lung energie ieftină, eoliană sau fotovoltaică, din România, apoi vin cu aceeaşi energie, la un preţ mai mare, pe PZU, unde o vând companiilor locale. Un trading profitabil cu energia produsă la noi în ţară şi subvenţionată de toţi consumatorii de curent din România.
Performanţa la export, în materie de producţie, a industriei energetice locale este atribuibilă în totalitate sectorului de producţie de energie regenerabilă şi traderilor. Fiecare MWh exportat a fost produs fie într-un parc eolian, fie într-un parc fotovoltaic din România. Explicaţia este simplă: această energie este cea mai ieftină, deci competitivă la export. Este ieftină pentru că este subvenţionată de toţi consumatorii de curent din România prin sistemul certificatelor verzi. Prin lege, fiecare MWh produs în centralele eoliene şi solare este preluat automat în sistem şi primeşte subvenţie. MWh eolian primeşte jumătate de certificat verde iar cel solar trei certificate.
Un certificat verde costă 27 de euro, deci administratorului parcului eolian îi intră din start în buzunare 13,5 euro pentru fiecare MWh produs, iar „fotovoltaicului” 81 de euro. Pe lângă aceste sume, investitorii din domeniu mai primesc bani şi la vânzarea propriu-zisă a energiei pe piaţă. Preţul mediu pe bursă este de 37 de euro, dar firmele din industria regenerabilă vând mult mai ieftin MWh, pentru că îşi permit, la 25, 20, chiar şi 15 euro.
Dar ce fac altii?!
”Trebuie sa ne asiguram va industria energofaga din Germania va ramane neatinsa de legea energiei regenerabile. Orice alta solutie ar duce la dezindustrializarea Germaniei. Nu este o exagerare. Europa nu poate avea niciun interes in dezindustrializarea Germaniei”Sigmar Gabriel, lider social-democrat, vicepremierul si noul ministru al Economiei din Germania
Dar al Romaniei? intreb io ca Bizonu’.

Niciun comentariu:

Google
 

Postări populare