Anunţ publicitar al Statului Român in ziarele mari ale lumii:

Cine a putut, ştiut şi vrut a plecat.

Avem nevoie de ajutor!
Plătim la nivelul pieţei.
Preferăm vorbitori de Româna!

______________________________


poante § intelart § cafeneaua
© 2005
cel mai vechi blog peromaneste

27.8.12

lupta intre globalizarea neo-liberala si alternativele ei




Stiam de cativa ani de europarlamentarul britanic Nigel Farage, si il consideram pe acesta un ideosincratic, daca nu un accesoriu al Perfidului Albion prin care UE era exploatata sau chiar abuzata.

Iata ca intre timp UE decide sa arunce la gunoi votul a 8,5 milioane de romani cu ajutorul uni prim-ministru si al celor 3 membri CCR cu baseni in cap si pozitia lui Farage nu mai e asa scandaloasa. Hmm, daca ne gandim cate din cele spuse de Vadim Tudor despre maghiari s-au adeverit, argumentele celor pitoresti si ideosincratici trebuiesc cantarite inainte de a le aseza comod in borcane etichetate deja.

Gasesc foarte interesanta ideea cedarii de suveranitate, pe care Basescu nici n-a discutat-o cu noi cand a cedat-o si mai mult in vizita aceea la Bruxelles, in conditiile in care niste natiuni devin din ce in ce mai egale intre egali. Cum de asemenea gasesc cam debila ideea cedarii suveranitatii Bucurestiului, doar stiti si voi ideea ca nu suntem in stare, in conditiile in care nu se specifica ce primim inapoi. Cum am mai scris aici, daca vin fonduri de coeziune, as vedea un motiv pentru a ceda ceva din suveranitate; numai ca acele fonduri nu vin nici pe masura banilor cu care contribuim, asa ca la loc comanda!

In lume, se prefigureaza o lupta intre globalizarea neo-liberala si alternativele ei. Deocamdata nu se disting alternativele, insa mondialistii nu-si vor putea insusi planeta pur si simplu nici de data asta. Suntem prea multi si prea diversi, planurile lor sunt evident de anti-ecologice.




Da click aici ca sa vezi totul! VREI SA-I INTALNESTI? cin s-aseamana s-aduna la facebook peromaneste

2 comentarii:

Fragmentarium Politic spunea...


Supranationalismul si lectia de ura

„Desigur, nu mai traim constant pe buza unei catastrofe politice si ideologice globale, ca in secolul al 20-lea. Dar schimbari deconcertante se petrec la frontierele Europei, precum ciocnirea de rau augur intre stalinism si vechiul nationalism european, in Ungaria sau Romania.” Aceasta afirmatie socanta apartine filosofului francez Andre Glucksmann si a fost facuta intr-un interviu aparut in editia online a publicatiei germane Der Spiegel. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13080661-filozoful-francez-andre-glucksmann-der-spiegel-schimbari-deconcertante-petrec-frontierele-europei-precum-ciocnirea-rau-augur-intre-stalinism-vechiul-nationalism-european-ungaria-sau-romania.htm Nu stilul profetic-apocaliptic, cunoscut celor mai multi dintre noi, este surprinzator, ci raspandirea, in noul sol european, a vechilor seminte ale „ostilitatii” impotriva Europei de Est sau Noii Europe, cum o numea cineva. A vorbi despre stalinism, in secolul al 21-lea, inseamna o rupere de realitate si o traire in trecut, o forma de negationism, de negare a uriaselor transformari revolutionare si democratice, ireversibile, din aceasta parte a Europei. Nu cred ca domnul Glucksmann n-ar sti ca stalinismul a reprezentat o forma agresiva de supranationalism, iar nationalismul, o forma de rezistenta, ci, mai degraba ca, atunci cand vorbeste despre nasterea Uniunii Europene, ca „prima alianta economica supranationala”, urmareste de fapt o schimbare de locuri intre cauza si efect. Istoric, filosoful francez ne prezinta UE drept „o reactie defensiva la oroare”, provocata de razboiul politico-militar, dar aceasta definitie a fost valabila pana la ajungerea la butoanele acesteia a PPE, care a provocat, prin razboiul politico-economic, un alt tip de oroare, cea a crizei pe care o traim. Mai mult, acelasi supranationalism ameninta cu noi ziduri ale Berlinului, unul in zona euro, dupa cum semnaleaza cu ingrijorare finlandezii, altul intre nordul si sudul Europei, potrivit unui semnal de alarma al unor oameni politici germani si baltici. Dar domnul Glucksmann vede numai pericole si amenintari din partea celor care se opun supranationalismului, de aceea declama o adevarata lectie a urii: „Europa trebuie sa invete sa gandeasca in termeni de ostilitate inca o data”!!!

Ghita Bizonu' spunea...


Fragmentarium Politic

derdebeul ala unglücklich (nefericit) are niste probleme cu identiatea sa… De fapt antinationalismul sau si a altora ca el nu este internationalism ci este urmare a faptului ca ei sunt o minoritate imperiala. A carui imperiu? A oricarui imperiu dispus sa ii foloseasca ca auxiliari in spoliera populatiilor accipiente! De 2000 de ani colaboratori ai oricarui imperilialism (e drept a fost unu care i-a refuzat… )

Si daca iei in considerare cele de mai sus se explica si “drumul” sau “filozofic” de la maoismul agresiv care ii motiva apucaturile de bataus impotriva “revizionistilor burghezi” ai PCF la “noua filozofie” esuat in neoconservatorism. Ar mai trebui sa zicem ca in 68 debedeul nu avea scuza unei tinereti chinuita de hormoni … era deja matur , 31 de ani.
Nu este vorab de o cautare a identitatii ci de o cautare a unui bine egoist corepunzator unei identitati “cosmopolite” bazate pe cine da francu’. Azi Uncle Sam … daca tanti Angela la Culona va supralicita …

Google
 

Postări populare