STENOGRAMELE false şi presupus originale de la şedinţa CPEx al CC al PCR din 17 decembrie 1989. Plus: TELECONFERINŢELE lui Ceauşescu. FOTO/DOC şi AUDIO/VIDEO
Author: eXpress
La
25 de ani de la schimbarea violentă de regim din România, încă se
bâjbâie în ce priveşte cercetarea istorică a evenimentelor din decembrie
1989. Nici până în ziua de azi, de exemplu, nu există un Fond documentar al Revoluţiei Române,
la Arhivele Naţionale, unde să fie concentrate toate documentele –
multe încă nestudiate – privind revoluţia/lovitura de stat din urmă cu
25 de ani. Documente istorice – unele în stadiu avansat de degradare –
sunt rătăcite prin arhive ale instanţelor de judecată din ţară sau ale
unor alte instituţii, în timp ce diverşi comentatori îşi dau cu
presupusul, anual, asupra unor evenimente, repetăm, încă necercetate pe
de-a-ntregul, cu metode ştiinţifice, care presupun obligatoriu apelul la
documente. Mai multe astfel de lucrări, publicate de cercetători sau
chiar participanţi la evenimente, nu şi-au atins, din păcate, scopul
scontat. În continuare, an de an, presa răspândeşte mituri si falsuri,
scrise şi răspândite după dorinţa cercului de interese care îi comandă
vreunui patron de faţadă al unui ziar central sau post tv. Încă un
volum de documente, ce îşi propune să scoată la lumină o serie de fapte
nestudiate temeinic, este în curs de apariţie la Editura Mica Valahie.
În exlusivitate pentru Ziaristi Online,
prezentăm din acest volum două seturi de facsimile care reproduc, în
două moduri, faimoasă şedinţă CPEx condusă de Nicolae Ceauşescu în 17
decembrie 1989, cât şi Teleconferinţa care a urmat, cu sublinierea că
ambele au fost contestate pe motivul că reprezintă mistificări ale
realităţii.La Arhivele Naţionale ale României există Fondul CC al PCR, Secţia Cancelarie, unde se află Dosarul 338/1989. În acest Dosar, sub nota de provenienţă de pe pagina de garda – „Cabinet S. Curticeanu” – se regăsesc 43 de file de stenograme din 1989. Între acestea şi cea care face obiectul discuţiei – cea din 17 decembrie 1989. Însă aceasta este reconstituită din memorie de stenografa Maria Ionescu, la 4 ianuarie 1990, cu specificarea că stenograma originală integrală, „împreuna cu caietele martor, au fost predate, din dispoziţia lui Emil Bobu, şefului Cancelariei CC al PCR, Silviu Curticeanu, în ziua de 18 decembrie 1989, în două exemplare”. Din păcate pentru cercetătorul neiniţiat, sa spunem, în misterele revoluţiei, la Arhivele Naţionale ale României nu există şi o copie a stenogramei „originale” integrale, care numără 21 de pagini, spre deosebire de cea reprodusă din memorie, care are numai 18 pagini. Tocmai de aceea o reproducem mai jos, transcrisă dar şi în facsimul, după ce am regăsit-o în arhivele Comisiei şi ale instanţelor militare si civile, cărora le mulţumim şi pe această cale.
În depoziţia sa din faţă Comisiei senatoriale pentru Cercetarea evenimentelor din decembrie 1989, dată la 23 octombrie 1993, fostul şef al Cancelariei, Silviu Curticeanu, avea să afirme că, dupa 22 decembrie, „Biroul meu a fost spart, iar cineva, nu i-am aflat numele, a luat stenograma şi a dus-o la Ministerul Petrolului”. De aici, afirmă Curticeanu, Silviu Brucan (agent sovietic) a dus stenograma la „România Liberă” unde Petre Mihai Băcanu (fost racolat într-o reţea sovietică) a forfecat-o, eliminând pagina 19, şi a publicat-o sub titlul „Stenograma morţii”. La aceeaşi audiere, Sergiu Nicolaescu avea să susţină că el a primit o variantă a stenogramei înainte ca Băcanu să o publice pe cea de la Brucan. Din acest moment nu mai există nici o garanţie că aceasta ar fi cea originală. De altfel, fostul şef al Departamentului Securităţii Statului, general col. Iulian Vlad, avea să conteste în instanţă autenticitatea acesteia, afirmând că i-au fost atribuite fraze pe care nu le-a rostit. Curticeanu avea să recunoască în faţa Comisiei: „Aş vrea să mai fac precizarea că stenogramele nu reprezintă în întregime adevărul, pentru că stenografa poate greşi, poate spune ce nu a spus unul şi spune altul”. Deşi cam confuză exprimarea, se înţelege, desigur, că stenografa este om şi poate greşi. O înregistrarea a şedintei CPEx nu a existat, afirmă Curticeanu, pentru că Ceauşescu interzicea acest lucru în cazul Comitetului Politic Executiv al CC al PCR.
Jurnalistul clujean de la celebra revista „NU” a anilor ’90 Victor Mihai Eugen Lungu, reproduce într-un serial despre decembrie 1989, publicat pe propriul blog, marturia dată de generalului Iulian Vlad în faţa Comisiei senatoriale, despre această stenogramă „originală”, aşa cum a fost transpusă de fostul senator şi membru al Comisiei în cauză, Şerban Săndulescu, în cartea sa apărută în 1997 la Editura Omega Press a Ziarului ZIUA, „Decembrie ’89 – Lovitura de stat a confiscat Revoluţia Romană”:
„De altfel, instanţa reţine, şi, citez, «ca reale diferenţele sesizate de inculpat în sensul că unele răspunsuri ce îi sunt atribuite aparţin în realitate ministrului de interne Postelnicu T.» sau că nu au fost rostite cuvintele: «este greşeală fundamentală». La un moment dat Ceauşescu spune: «voi aţi trădat, aţi făcut… plutonul de execuţie… » iar eu am spus: «da, aveţi dreptate, tov. general»; cum era posibil să rostesc o astfel de inepţie? (…) Faptul că stenograma în discuţie este contrafăcută sau reconstituită rezultă cu toată claritatea şi din interviul dat ziarului Adevărul 7/6 1990 de procurorul general de atunci, care, referindu-se la unii martori mai importanţi în procesul C.P.Ex., spune: «o importanţă aparte, să spunem pentru istorie, au fost depoziţiile fostului activist Andrei Vela şi stenografelor Ionescu şi Stanciu, cu ajutorul cărora au fost reconstituite lacunele stenogramelor şedinţelor hotărâtoare, precum şi pagina lipsă din vestita şedinţă din 17 decembrie» (…) Întrebat cum se explică aceste lacune, dl. fost procuror general răspunde: «Poate că unele omisiuni se datorează rapidităţii succesiunii replicilor în momentele fierbinţi ale şedinţelor, dar în mod cert există şi lacune voite sau chiar provocate.» (…) Prima modificare au făcut-o Bobu şi Curticeanu şi apoi s-a făcut reconstituirea, pentru că nu se ştie ce s-a făcut cu cea originală, unde a ajuns. (…)”.
Fără ale comentarii dar cu promisiunea că vom reveni cu noi mărturii si documente, reproducem mai jos, în facsimil, cele două documente controversate împreună cu transcrierea stenogramei „originale”, cu menţiunea că acestea apar pentru prima oară în spaţiul online în această formulă completă. De asemenea, adăugăm transcrierea Teleconferinţelor din 17, 20 şi 21 decembrie cu menţiunea că, recent, am găsit şi stenograma în facsimil a ultimei şedinţe (CPEx) a lui Ceauşescu, din 22 decembrie 1989.
Victor Roncea / Ziaristi Online
STENOGRAMA
şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR
din ziua de 17 decembrie 1989
Şedinţa a fost prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român.
Au participat tovarăşii: Bobu Emil, Ceauşescu Elena, Ciobanu Lina, Constantin Nicolae, Constantin Dăscălescu, Dincă Ion, Dobrescu Miu, Fazekaş Ludovic, Mănescu Manea, Niculescu Paul, Olteanu Constantin, Oprea Gheorghe, Pană Gheorghe, Popescu Dumitru, Radu Ion, Rădulescu Gheorghe, Totu Ioan, Andrei Ştefan, Curticeanu Silviu, Gere Mihai, Giosan Nicolae, Milea Vasile, Mureşan Ana, Pacoste Cornel, Postelnicu Tudor, Stoian Ion, Szasz Iosif, Toma Ioan, Ursu Ion.
Au fost invitaţi tovarăşii Bărbulescu Vasile, Radu Constantin.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu sînt toţi tovarăşii?
Tov. Silviu Curticeanu: Lipsesc tovarăşii Coman Ion şi Ilie Matei, care sînt la Timişoara şi tovarăşa Suzana Gâdea.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Uite, tovarăşi, de ce am convocat Comitetul Politic Executiv. La Timişoara au avut loc aseară unele evenimente, care s-au reluat astăzi la prînz. Pretextul l-a format aşa zisul preot reformat, care a fost sancţionat pe linia lor, l-au mutat din Timişoara în alt judeţ şi trebuia să plece din casa pe care o ocupa. N-a vrut să elibereze casa. Episcopul s-a adresat tribunalului, care a hotărît să-l evacueze. Lucrurile s-au tărăgănat mult. Ieri s-au dus să pună în aplicare hotărîrea tribunalului. El şi-a organizat un grup. Aici este amestecul cercurilor din afară, a cercurilor străine de spionaj, începînd cu Budapesta, pentru că el a dat şi un interviu. De fapt lucrurile sînt cunoscute. De altfel este cunoscut şi faptul că că atît în răsărit cît şi în apus toţi discută că în România ar trebui să se schimbe lucrurile. Şi-au propus şi cei din răsărit şi cei din apus să schimbe şi folosesc orice.
Aseară organele noastre au reuşit să pună ordine. A fost evacuat şi trimis acolo unde a fost dat de Episcopie. Aceasta era, practic, o problemă strict a lor şi trebuia să se aplice o hotărîre judecătorească de evacuare a casei, ceea ce era ceva normal.
Astăzi, spre prînz, de altfel au fost şi ieri, dar tovarăşii n-au înţeles că vor reveni astăzi, o serie de elemente declasate s-au adunat din nou şi au provocat dezordine, au intrat în sediul Comitetului judeţean de partid. Organele noastre de interne s-au purtat slab, pentru că normal era să nu lase să intre pe nimeni în sediul Comitetului judeţean de partid. Trebuia pusă pază, pentru că asta este o regulă generală. Au avut o atitudine defetistă, capitulardă, atît organele Ministerului Apărării Naţionale cît şi ale Ministerului de Interne.
Aseară am discutat cu el şi le-am spus ca în cursul zilei de astăzi să facă demonstraţii cu unităţi de tancuri. Să fie în centrul oraşului, să facă demonstraţie. Aceasta presupune că unităţile trebuiau să se găsească în centru.
Eu am dat ordin să se facă acest lucru, iar voi aţi făcut o plimbare. Nu era posibil să se întîmple ce s-a întîmplat dacă unităţile se găseau în centru. trebuia lichidat repeded toate aceste lucruri. Le-a trebuit o oră şi jumătate pînă s-au mişcat unităţile militare. Unde a fost demonstraţia de care am vorbit, pentru care am dat ordin?
Tov. Milea Vasile: Am executat deplasarea de la est către vest.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu deplasare de la est către vest! Unităţile transportoare de tancuri trebuia să se afle în centru. Asta înseamnă ce am ordonat, nu să se ducă de la est către vest. Am menţionat bine de aseară ce trebuie să faci, demonstraţia unităţilor de bază, a tanchetelor, unităţile motorizate, toate trebuiau să fie în centrul oraşului, nu în cazarme. De aceea am spus să faceţi demonstraţie, că demonstraţia presupune că toate unităţile să fie în centru. Asta înseamnă demonstraţie! Adevărat că n-am dat toate detaliile, dar cînd spui să fie demonstraţie, trebuie să fie demonstraţie, nu să se plimbe spre Jimbolia sau Arad. Trebuia să fie în oraş, pentru că străzile sînt destul de largi. Acolo trebuiau să fie staţionate unele unităţi.
Acelaşi lucru şi cu trupele Ministerului de Interne. Impresia mea este că unităţile Ministerului de Interne n-au fost înarmate.
Tov. Elena Ceauşescu: Au fost neînarmate.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Neînarmaţi au fost.
Tov. Tudor Postelnicu: Cu excepţia celor de la grăniceri. Restul nu au fost înarmaţi.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Păi, de ce? V-am spus să fie toţi înarmaţi. De ce i-aţi trimis neînarmaţi? Cine a dat asemenea ordin? Cînd am înţeles că merg trupele de securitate, era clar că merg înarmate, pentru că au armament, au totul în dotare şi auto şi tot, nu-i trimiteţi să se bată cu pumnul? Ce fel de unităţi de interne sînteţi voi!? De unde aveţi asemenea lucruri.
Curticeanu, să vină imediat şi Vlad Iulian.
Cine a dat asemenea dispoziţie?
De ce ţinem trupe de grăniceri? Şi mi-aşi dat asigurări că aveţi 9 plutoane de securitate, ceea ce înseamnă aproape 1000 de oameni. Unde erau? I-aţi trimis neînarmaţi? Ce înseamnă sistemul acesta?!
Şi am discutat aseară, am spus: luaţi măsuri şi voi, măsuri ferme. Nu mi-aţi spus că îi trimteţi să se bată cu bastonul! Nu am nevoie de asemenea unităţi de securitate. Şi miliţia trebuia să fie înarmată. Aşa este legea.
Tov. Tudor Postelnicu: Vă raportez, tovarăşe secretar general, miliţia este înarmată.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Dacă era înarmată trebuia să tragă, nu să se lase să fie bătută şi să-i lase să intre în sediul comitetului judeţean. Două ore le-a trebuit unităţilor ca să ajungă, deşi sînt în centru, cînd trebuiau să fie acolo, pentru că au fost mobilizate să facă demonstraţie în stradă. Ele trebuiau să fie în zonă.
Am discutat cu voi şi azi noapte, am discutat de mai multe ori şi la 2 şi la 3 şi la 4 dimineaţa, ce aveţi de făcut.
Tov. Elena Ceauşescu: Trebuie să-l chemăm la telefon pe tovarăşul Coman cînd soseşte acolo.
Tov. Silviu Curticeanu: Am înţeles. Iau imediat legătură cu Timişoara.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Voi n-aţi executat ordinul dat, că am dat ordin în calitatea pe care o am de comandant suprem, ordin care este obligatoriu pentru voi, pentru toate unităţile, atît ale Ministeruliu Apărării Naţionale cît şi ale Ministerului de Interne.
Cum este posibilă o asemenea situaţie? Nişte derbedei să intre în sediul comitetului judeţean de partid, să bată pe soldaţi, pe ofiţeri şi ei să nu intervină!?
Ce au făcut ofiţerii tăi, Milea, de ce nu au intervenit imediat, de ce nu au tras? Trebuia să tragă să-i lase jos, să someze şi pe urmă să tragă la picioare.
Tov. Vasile Milea: Nu le-am dat muniţii.
Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce nu le-aţi dat? Am dat ordin să se tragă îna er,. să someze? De ce nu le-aţi dat muniţii? Dacă nu le-ai dat muniţii mai bine îi ţineai acasă!
Ce fel de ministru al apărării eşti tu? Ce fel de ministru de interne eşti tu Postelnicu? Spuneaţi că le-aţi dat muniţii de manevră! Ei au primit sarcină de luptă nu de manevră. Nu aţi spus adevărul. De abia acum spuneţi, pînă acum aţi dezinformat. Aţi spus că aţi dat ordin să tragă. De ce aţi dezinformat?!
Dacă trimiteţi unităţile de securitate să se bată cu bastonul mai bine le trimiteaţi acasă; era mai bine atunci să mobilizăm 500 de muncitori, cum am făcut pe timpuri în Bucureşti în 1945, în faţa celor care erau în piaţa aceasta, cînd au tras, eram cu Dancea, cu Pătrăşcanu şi n-am fugit.
Se poate una ca asta?! De ce atunci oamenii au ştiut ce să facă, acum stau cu băţul în mînă, deci nici nu se sinchisesc.
Tov. Elena Ceauşescu: Situaţia este foarte gravă şi neplăcută.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Este gravă şi voi sînteţi vinovaţi, pentru că aţi împins la această situaţie. De unde aţi primit ordin să nu daţi armament la trupele de securitate?
A ajuns Coman la Timişoara?
Tov. Silviu Curticeanu: Încă nu.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Ia legătura imediat şi cum ajunge la sediul Comitetului judeţean să ia legătura cu noi.
Toţi comandanţii militari să se găsească şi să fie chemaţi la teleconferinţă. În 5 minute să fie găsiţi.
Tov. Elena Ceauşescu: Nu se poate aşa, n-a acţionat cum trebuie nici ministrul apărării naţionale, nici ministrul de interne.
Tov. Nicolae Ceauşescu: O mînă de derbedei, puşi la cale de cei care vor să distrugă socialismul şi voi de fapt le faceţi jocul. Asta este realitatea. Are deplină dreptate Castro, în cele spuse în activul de partid, pentru că nu se poate una ca asta.
Aceasta este de fapt mentalitatea şi la gărzile patriotice şi în activul de partid. De ce nu au fost scoase gărzile patriotice cu armament, că au armament? În felul acesta punem oamenii să stea cu mîna în sîn, iar ceilalţi vin cu răngi, iar noi stăm şi le ţinem predici. Duşmanul nu cu predici îl potoleşti, ci trebuie să-l arzi. Socialismul nu se construieşte cu dezinformare, cu închinăciune, ci cu luptă. Cu luptă trebuie să-l construim. Acum în Europa este o situaţie de capitulare, de pactizare cu imperialismul, pentru lichidarea socialismului.
Tov. Elena Ceauşescu: Este laşitate.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Mai mult decît laşitate. Am discutat cu voi toată noaptea de cîteva ori.
Tov. Tudor Postelnicu: Aşa este, de cel puţin 15 ori.
Tov. Nicolae Ceauşescu: iar în cursul dimineţii, iar de cîteva ori. Am fost aici la sediu, după aceea am plecat să văd ce este în oraş, şi mi s-a transmis că s-au adunat din nou în centru. Şi ştiau ce trebuie să facă.
Cum putem califica acest lucru. Să discutăm în Comitetul Politic Executiv această situaţie, iar eu, în calitate de comandant suprem, consider că aţi trădat interesele ţării, interesele poporului, ale socialismului şi n-aţi acţionat cu răspundere.
Tov. Vlad Iulian: Aveţi dreptate, tovarăşe secretar general, aşa este.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Au spus că au scos trupele de securitate, dar erau neînarmate.
Tov. Vlad Iulian: Aşa este. Au fost cu bastoane de cauciuc şi cu gaze lacrimogene.
Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce nu au mers înarmaţi?
Tov. Vlad Iulian: Am crezut că nu este cazul.
Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce n-aţi raportat, să spuneţi, că am vorbit toată noaptea cu voi?
Din momentul de faţă, dacă Comitetul Politic Executiv este de acord, destituim pe ministrul apărării naţionale şi pe ministrul de interne şi pe comandantul trupelor de securitate. Din acest moment preiau comanda armatei, să-mi pregătiţi decretul. Convocaţi Consiliul de Stat, ca să facem totul legal, în seara asta. Nu mai am încredere în asemenea oameni. Nu se poate merge mai departe aşa. Toată noaptea am stat şi am discutat cu ei din 10 în 10 minute, ca apoi să-mi dau seama că ei nu fac ce le-am ordonat. De abia pe urmă mi-am dat seama că ei nu fac ce le-am spus. Trebuia să-i omoare pe huligani, nu să-i bată ei. Tu crezi că huliganii aceia n-au ştiut care este situaţia cu voi, de au intrat în sediu? Intrarea în sediul organului de partid nu este admisă!
Cine v-a dat dreptul să vă consultaţi voi şi să nu luaţi măsurile care se impun, pentru că eu am discutat cu voi şi v-am dat ordin?
Ştiţi ce ar trebui să vă fac, să vă pun în faţa plutonului de execuţie! Asta meritaţi, pentru că ceea ce aţi făcut voi se numeşte pactizare cu inamicul!
Ai făcut armata, Milea, aşa se cheamă, nu?
Tov. Vasile Milea: Da, tovarăşe secretar general.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu se poate una ca asta!
Să se convoace Consiliul de Stat, imediat!
Tov. Silviu Curticeanu: Da, am înţeles.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Deci, tovarăşi, avînd în vedere situaţia carfe s-a creat, acum de fapt, îmi dau seama, că aşa cum este, nu se poate face ordine cu ciomagul. Am convocat şi teleconferinţa. Voi da ordin ca imediat să se primească, acum, armament, toţi să fie înarmaţi şi să aplice ordinul. Cînd am dat ordin să aplicaţi starea de necesitate, cu ce o aplicaţi, cu bîta?! Cînd am spus “stare de necesitate”, ce înseamnă pentru voi “stare de necesitate”, “cu bîta”.
Tu, care conduci trupele de securitate, nu ştii ce înseamnă stare de necesitate?
Tov. Vlad Iulian: Ştiu, tovarăşe secretar general, am dat ordin.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Nici acum nu spuneţi adevărul, pentru că cei de la sediul comitetului judeţean de partid n-au avut cu ce trage. Soldaţii au luptat cu ce au avut, cu bîta, şi au reuşit să facă faţă. Unul dacă trăgea ar fi fugit ca potîrnichile. Voi nu vedeţi unde aţi adus situaţia?
Am spus să trageţi în aer, somaţi, şi dacă nu, trageţi în picioare.
Tov. Elena Ceauşescu: Să fi tras în ei, să fi căzut şi pe urmă luaţi şi băgaţi în beci. Nu vi s-a spus aşa? Unul să nu iasă.
Tov Nicolae Ceauşescu: Deci, măsuri imediate, să lichidăm repede ce este în Timişoara, să punem trupele în stare de alarmă, în stare de luptă, atît unităţile ministerului de interne, cît şi cele ale apărării naţionale, şi oriunde se încearcă vreo acţiune, lichidată radical, fără nici un fel de discuţie. Şi desigur, să atragem atenţia gărzilor patriotice, că nu se poate lupta cu ciomagul. Toată situaţia să se dezbată serios cu întregul activ de partid, cu UTC-ul. Ce fel de educaţie comunistă faceţi voi tineretului? Ce fel de UTC-işti sînt aceştia, care au fost în rîndul huliganilor? De altfel, au fost şi cîţiva membri de partid, dar mulţi UTC-işti. Ce educaţie revoluţionară faceţi voi?!
Uite tovarăşi, eu pun problema unor măsuri ferme. Dacă aveţi altă părere vă rog s-o spuneţi aici, că trebuie stabilite acţiunile şi măsurile ce trebuie luate, pentru că aici sînt acţiuni puse la cale atît din est cît şi din vest, care s-au unit pentru a distruge socialismul, că vor un “socialism uman capitalist”.
Ce părere aveţi voi?
Tov. Manea Mănescu: Sîntem de acord cu dumenavoastră şi cu toate măsurile luate.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Dacă are cineva altă părere, vă rog să spuneţi.
Tov. Elena Ceauşescu: Trebuie luate măsuri radicale, pentru că aici nu se poate merge cu îngăduinţă, pentru că asta ar însemna să capitulăm.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Vom lupta pînă la ultimul şi trebuie să supunem aprobării partidului, pentru că independenţa şi suveranitatea se cucereşte şi se apără cu luptă, pentru că dacă în 1968 nu am fi acţionat şi nu adunam aici poporul, nu înarmam gărzile patriotice, ar fi venit şi peste noi, cum au făcut în Cehoslovacia, pentru că atît sovieticii cît şi bulgarii erau la graniţă. Nu am dezarmat poporul. Am pus şi am votat în Marea Adunare Naţională, ca totul să se apere cu arma în mînă.
De ce nu apăraţi legile, socialismul, că legile socialismului sînt legile ţării.
Tov. Elena Ceauşescu: Acestea sînt legi care nu se discută.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Că acum aţi discutat voi cum să faceţi şi aţi trimis cu mîna goală, pentru că asta înseamnă ce aţi discutat voi?!
Ce facem cu ministrul apărării? Ce spui tu, Milea?
Tov. Vasile Milea: Dacă aţi ordonat aşa, aşa transmitem imediat. După aceea sînt la dispoziţia dumneavoastră.
Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce n-au ieşit unităţile cu arme, pentru că cu puşca în mînă, fără armament nu se poate apăra şi nici bate.
Tov. Elena Ceauşescu: Trebuie să spună ce este în concepţia lor, care este poziţia lor.
Tov. Vasile Milea: Vă raportez, altă poziţie nu am nici eu şi nici ceilalţi tovarăşi.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Tu să vorbeşti în numele tău.
Tov. Vasile Milea: Repet, tovarăşe secretar general, altă poziţie şi altă concepţie nu am.
Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce nu aţi luat măsuri?
Tov. Vasile Milea: Sînt vinovat. Am gîndit că nu va lua amploare.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Tu trebuia să te temi de amploare. Ştiaţi care este situaţia la Timişoara. În loc să luaţi măsuri aţi trimis neînarmată armata. Trebuia să fi luat măsuri imediat şi să fi lichidat de ieri, dar n-aţi făcut acest lucru şi aţi ajuns pînă astă seară.
Tov. Tudor Postelnicu: Mult stimate tovarăşe secretar general,
Mult stimată tovarăşe Elena Ceauşescu,
Raportez în faţa Comitetului Politic Executiv, în faţa dumneavoastră, că sînt întrutotul de acord cu măsurile care vor fi luate împotriva mea.
Vreau să vă mărturisesc în modul cel mai sincer, ca activist al partidului, trimis să-mi desfăşor activitatea în acest sector de activitate, că nu vreau să mă desculp cu nimic. Port întreaga răspundere şi, repet, nu vreau să mă desculp, că nu puteam să facem şi mai mult.
Vă raportez că sînt un ostaş cinstit şi devotat al partidului, dar vă mărturisesc, eu nu am cunoscut că unităţile trebuie să iasă cu armament, cu cartuşde de război. Indiferent ce măsuri se vor lua asupra mea,a ceasta este situaţia. Nu odată am auzit discutîndu-se, s-a discutat în consiliul de conducere, cu cadrele de cîteva ori, am asistat la asemenea discuţii şi nu am reţinut că trebuie ca unităţile să fie scoase cu armament.
Eu vreau să vă spun că am acţionat cu fermitate, pe baza orientărilor şi indicaţiilor date de dumneavoastră în noaptea care a trecut. Am făcut tot ce a fost cu putinţă.
Tov. Elena Ceauşescu: N-ai făcut nimic.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Din moment cînd te duci cu bîta la aşa ceva, înseamnă că n-ai făcut nimic.
Tov. Elena Ceauşescu: Dacă nu v-a fost clar, de ce nu aţi întrebat? Trebuia să întrebaţi dacă ies trupele înarmate sau neînarmate.
Tov. Tudor Postelnicu: Vă raportez că nici într-un act normativ nu am găsit acest lucru şi nu mi s-a comunicat că trebuie să iasă cu cartuşe de război.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Nici grănicerii nu sînt înarmaţi, că sînt pe graniţă?
Tov. Vasile Milea: Cei care sînt la paza frontierei au cartuşe de război.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Postelnicu şi Vlad n-au cunoscut acest lucru?
Tov. Tudor Postelnicu: V-am, raportat şi vă raportez că în dotarea unităţilor noastre sînt cartuşe de război.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Atunci de ce n-au ieşit cu ele?
Tov. Vlad Iulian: Gîndurile noastre au fost că este o acţiune de mică amploare şi că putem să rezolvăm fără cartuşe.
Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce n-aţi întrebat.
Tov. Vlad Iulian: Este o greşeală fundamentală a noastră.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Am spus să trageţi de avertisment, dacă nu se retrag să trageţi în picioare.
Nu m-am gîndit că trageţi cu gloanţe de manevră. Este apă de ploaie. Cei care au intrat în sediul comitetului judeţean de partid nu trebuiau să mai iasă de acolo, trebuiau să fie jos, la pămînt.
Tov. Tudor Postelnicu: Au acţionat prost generalii şi forţele trimise acolo.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Voi le-aţi dat ordinul acesta.
Tov. Vasile Milea: Aşa este, noi sîntem vinovaţi.
Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce să-i acuzăm pe ei, pentru că voi aţi dat ordinul acesta. Aşa reiese acum, foarte clar.
Să hotărască Comitetul Politic Executiv.
Tov. Tudor Postelnicu: Închei spre a vă spune că sînt de acord cu măsurile luate de dumneavoastră, cu măsurile luate de Comitetul Politic Executiv.
Eu, ca activist al partidului, ca fost activist al partidului, vă mulţumesc pentru sprijinul primit în toată această perioadă şi vă asigur că voi fi în continuare un ostaş credincios al partidului, indiferent că voi rămîne cu calitatea sau fără calitatea de membru de partid, rămîn în continuare un om, un muncitor cinstit partidului şi patriei, indiferent că voi rămîne în funcţia pe care o am sau nu.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Ce părere aveţi, tovarăşi? Trebuie să hotărîm ce facem.
Tov. Gheorghe Rădulescu: Părerea mea acum, în legătură cu minsitrul apărării naţionale şi cu ministrul de interne, consider că nu este cazul, că nu este momentul potrivit pentru acest lucru.
Tov. Tudor Postelnicu: Tovarăşe secretar general, dacă aveţi încredere în mine vă asigur că nu voi precupeţi zi şi noapte şi îmi voi face datoria, aşa cum voi putea şi cum vor dovedi faptele.
Tov. Constantin Dăscălescu: V-aş ruga, tovarăşe secretar general, să analizaţi cu multă grije. Acum s-au auzit indicaţiile şi ordinele date, dar să nu ne grăbim să luăm nişte măsuri care n-ar fi bine studiate.
Vă rog să analizaţi cu discernămîntul dumneavoastră acest lucru. Eu sînt pentru măsuri ferme, dar este bine să gîndim ceea ce facem.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Ce zici Manea?
Tov. Manea Mănescu: Tovarăşe preşedinte, zic să rezolvăm situaţia care este acum şi după aceea să luăm măsuri.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Cu cine să rezolvăm? Este o problemă care se putea rezolva de ieri de dimineaţă în două ore, dar nu s-a rezolvat. S-a imprimat acest spirit de a da înapoi, de a nu lupta, ci de a capitula. Asta este problema.
Tov. Gheorghe Oprea: Tovarăşe secretar general, cred că sarcinile sînt foarte clare. Cred că tovarăşii au înţeles bine ce au de făcut şi vă rog să le acordaţi încrederea să se ocupe în continuare. Acum le este clar ce au de făcut.
Cred că acum au înţeles, le este foarte clar. Cred încă o dată că putem să le acordăm încrederea să acţionezer aşa cum aţi ordonat dumneavoastră.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Ştiţi cum aţi procedat acum? Cum aţi trimite pe front unităţi să le nimicească duşmanul, dezarmate, să fie nimicite de duşman. Asta aţi făcut. Aţi pus unităţile militare într-o situaţie foarte proastă.
Ce garanţii există că voi toţi nu veţi proceda la fel ca pînă acum?
Tov. Tudor Postelnicu: Vă asigur, tovarăşe secretar general, că nu se va mai repeta o asemenea situaţie. Vă rog să-mi acordaţi această încredere şi să lăsăm să vorbească faptele pînă cînd dumneavoastră, conducerea superioară de partid, Comitetul Politic Executiv vor aprecia.
Tov. Vasile Milea: Garanţia pentru mine este că n-am înţeles primejdia de la început, acum îmi este clar, cînd aţi spus că este “stare excepţională”.
Tov. Vlad Iulian: Vă asigur, tovarăşe secretar general, că ascultînd sarcinile care mi le-aţi dat, voi face în aşa fel să merit încrederea dumneavoastră.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Bine. Să mai încercăm tovarăşi?
– Toţi tovarăşii sînt de acord.
Să amînăm această hotărîre, să vedem cum acţionează şi apoi să reluăm această discuţie.
– Toţi tovarăşii sînt de acord.
Vom vedea cum acţionează în rezolvarea acestei situaţii.
Tov. Vasile Milea: Am înţeles, aşa vom face.
Tov. Tudor Postelnicu: Am înţeles pe deplin cele spuse de dumneavoastră, vă asigur, tovarăşe secretar general că aşa vom proceda.
Tov. Iulian Vlad: Şi eu am înţeles, tovarăşe secretar general, sarcinile ce revin trupelor de securitate şi voi proceda întocmai. (…)”
Cercetătorul timişorean Marius Mioc preia şi transmisia audio a Teleconferinţei care a urmat Şedinţei CPEx (video mai sus), publicând, de asemenea, transcrierea acesteia, AICI.
Versiunile oficiale ale transcrierilor Teleconferinţelor din 17, 20 şi 22 decembrie, le puteţi citi mai jos, via Arhivele Naţionale:
STENOGRAMA
teleconferinţei din ziua de
17 decembrie 1989
Teleconferinţa a fost prezidată de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România.
La teleconferinţă au participat membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv, secretari ai CC al PCR.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Începem teleconferinţa, tovarăşi!
Bună seara!
Am convocat această teleconferinţă, având în vedere unele evenimente foarte grave care s-au întâmplat în ziua de ieri şi de astăzi la Timişoara.
Aparent, totul a pornit de la un proces de evacuare a unui preot care a fost mutat de cultul respectiv şi nu vroia să se evacueze, care, însă, anterior, a făcut declaraţii antiromâneşti la Budapesta şi s-a aliat cu cercurile revizioniste ostile integrităţii României.
S-au făcut greşeli pentru că normal problema trebuia rezolvată într-o oră-două, conform legilor ţării şi normelor care sunt în toată lumea, dar, în loc de aceasta, s-au dus discuţii inadmisibile şi s-a dat ocazia cu acest prilej să strângă elementele pe care le-a pregătit din timp.
Acum reiese clar că aceasta a fost un pretext, că a fost pregătit din timp de agenţii din străinătate şi de cercurile antisocialiste şi din Est şi din Vest.
Repet cu toată seriozitatea, încă la Timişoara nu s-a pus ordine pentru că s-au făcut unele greşeli inadmisibile în aplicarea măsurilor stabilite şi primul lucru care a fost, a fost acela că unităţile care au fost destinate să aplice unele măsuri, de fapt au fost puse în imposibilitate să acţioneze – au fost trimise dezarmate.
La Timişoara sunt acum toţi comandanţii. Am spus ca la teleconferinţă să fie prezenţi şi marii comandanţi militari de acolo.
Am transmis cu câteva minute înainte tovarăşului Ion Coman, care a sosit acum cu alţi generali la Timişoara, ordinul – toate trupele primesc imediat muniţie de război, de front şi somează pe oricine nu se supune. Se socoteşte stare de necesitate şi se aplică legea!
În Timişoara a fost atacat şi sediul comitetului judeţean de partid şi nu s-a reacţionat cum trebuie, s-a întors şi obrazul celălalt, parcă ar fi fost Isus Hristos!
Începând de astăzi, toate unităţile Ministerului de Interne, inclusiv miliţia, trupele de securitate, unităţile de grăniceri vor purta armament de luptă, inclusiv gloanţe. Fără discuţie! Cu respectarea regulamentelor şi normelor legale, de somaţie, conform legilor ţării.
Oricine atacă un soldat, un ofiţer, trebuie să primească riposta! Oricine intră într-un consiliu popular, sediu de partid, sparge geamurile la magazine, trebuie să primească riposta imediat! Nici un fel de justificare! Menţionez: umanismul nu înseamnă capitularea în faţa duşmanului! Umanismul înseamnă apărarea poporului, integrităţii ţării şi socialismului.
De asemenea, toate unităţile militare sunt în stare de alarmă şi au în această situaţie şi armamente de luptă, de dotare de luptă, înseamnă inclusiv muniţie! Nu pleacă nicăieri fără muniţie de luptă!
Unităţile de motorizate toate merg cu armamentul din dotare uşor, cu armamente uşoare din dotarea de luptă.
Se interzice orice acţiune! Oricine încearcă vreo manifestare, imediat somat, arestat şi pe urmă stăm de vorbă să clarificăm, fără nici un fel de discuţie!
Aceasta este prima problemă.
Dacă s-a înţeles bine şi întreb întâi la Timişoara? Dacă sunt prezenţi, să-mi răspundă primul secretar care îndeplineşte şi calitatea de comandant al judeţului, şi tovarăşul Ion Coman, dacă sunt prezenţi ofiţerii acolo?
Tov. Bălan Radu:
Să trăiţi, tovarăşe comandant suprem! Sunt aici cu tovarăşul Coman. S-au luat măsuri pentru executarea ordinului dat de dumneavoastră.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Am întrebat dacă ofiţerii sunt în sală?
Tov. Ion Coman:
Nu sunt în sală. Organizăm ce aţi spus dumneavoastră.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Am cerut să fie în sală! De ce nu sunt în sală?
Vă rog transmiteţi ordinul meu! Acţionaţi în calitatea pe care o aveţi în raport de situaţie, în calitatea de situaţie de luptă! Activitatea fiecăruia o judecăm ca atare şi într-o oră trebuie restabilită complet ordinea în Timişoara.
Te rog, chemaţi-i şi daţi-le ordin şi când sunt la voi mi-i daţi şi mie să vorbesc cu ei la telefon!
S-a înţeles?
Tov. Ion Coman:
Capătul la 3 coloane intră în Timişoara. Am trimis să dirijeze în centrul oraşului. Am ordonat să se tragă foc!
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Comandantul diviziei din Timişoara unde este?
Comandantul diviziei?
Tov. Ion Coman:
Este la divizie, tovarăşe Nicolae Ceauşescu!
Tov. Nicolae Ceauşescu:
De ce la divizie?
Ceilalţi generali din Bucureşti unde sunt? Imediat să vină împreună cu voi să fie la locul de comandă şi locul de comandă este comitetul judeţean la partidului.
Acesta este punctul de comandă!
Generalii care au mers cu tine unde sunt? Generalii care au venit din Bucureşti – şeful marelui stat major, ministrul adjunct şi ceilalţi unde sunt?
Tov. Ion Coman:
Acum am mers cu ei şi merg să vadă cele trei coloane.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Te rog, acţionează în numele meu şi preiei comanda şi îmi raportezi din 15 în 15 minute cum se soluţionează problemele!
Pe toţi îi chemi şi le dai ordin să execute!
Toate unităţile să fie în centru şi să pună ordine! S-a înţeles?
Tov. Ion Coman:
Am înţeles, tovarăşe Nicolae Ceauşescu!
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Poftim! Nici acum nu au sosit unităţile, deşi mi s-a raportat că au sosit!?
Tov. Vasile Milea:
Punctul de comandă a fost la comandantul diviziei. Au legătură prin radio cu tancurile.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Trebuie să fie strânse împreună. Dar nici unităţile n-au sosit.
Tov. Vasile Milea:
Sunt la intrarea în oraş.
Cei din Arad, Lugoj. Ceilalţi sunt în oraş!
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Dacă celelalte judeţe au înţeles măsurile care trebuie luate din acest punct de vedere sau au ceva nelămuriri sau de întrebat ceva?
Cluj, s-a înţeles?
Tov. prim-secretar de la Cluj:
S-a înţeles, tovarăşe secretar general!
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Iaşiul, s-a înţeles?
Tov. prim-secretar de la Iaşi:
S-a înţeles!
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Vă rog, imediat chemaţi toţi comandanţii şi aplicaţi măsurile. Nu aşteptaţi de la Bucureşti alte dispoziţii!
Acestea sunt dispoziţii care sunt obligatorii pentru toată lumea!
Oricine este, raportaţi; imediat să fie destituit cine nu acţionează în mod corespunzător!
A doua problemă.
Trebuie neapărat gărzile muncitoreşti să fie bine pregătite, unităţile, să se discute şi să meargă, dacă se apelează la ele, cu armament de luptă, bine verificaţi! Să se discute foarte serios în toate unităţile, să se vadă în învăţământul superior necesitatea de a se arăta tineretului că este necesar să se adopte o poziţie fermă faţă de orice manifestări antisocialiste, care pun în pericol integritatea şi independenţa României, cuceririle poporului. Că aceasta este obligaţia tuturor cetăţenilor patriei, indiferent de origine sau că sunt sau nu sunt membri de partid.
Desigur, în mod deosebit trebuie discutat cu membrii de partid, cu tineretul, dar cu toate organizaţiile. Toate organizaţiile trebuie considerate mobilizate.
Pe primul plan trebuie să stea producţia, şi nici o încercare de a dezorganiza producţia nu trebuie admisă, sau de a sabota activitatea de producţie – nici în industrie, nici în toate domeniile –, să se asigure buna aprovizionare cu tot ce este necesar, dar cu atitudine fermă, dacă se găsesc elemente care încearcă să provoace dezordine. Că nu trebuie să credem că noi suntem ocoliţi şi nu există şi la noi anumite elemente care s-au pus în serviciul diferitelor servicii străine, care acţionează pentru un dolar sau pentru o rublă împotriva propriului popor, împotriva independenţei ţării!
Trebuie să demascăm fără cruţare şi să spunem clar că este necesară o unitate şi o poziţie fermă împotriva oricăror încercări de a lovi în programul de dezvoltare, în cuceririle revoluţionare, în integritatea şi independenţa ţării.
Vă rog să se ia măsuri ferme, să se prelucreze foarte serios în toate domeniile de activitate!
Practic, întregul comitet judeţean de partid, activul de partid trebuie considerat în stare de alarmă! Fără a neglija, repet, problema producţiei, a planului, dar atenţie la orice fel de manifestări.
Nu trebuie să mai subliniez faptul că cercurile reacţionare îşi concentrează atenţia de a face totul pentru a submina socialismul în România, independenţa şi integritatea ţării. Au făcut, de altfel, şi declaraţii publice şi tot ceea ce se întâmplă în ţările socialiste în ultimul timp este de fapt o acţiune de destabilizare, care are drept scop distrugerea socialismului! Este o adevărată lovitură de stat, aşa-zis paşnică! Antisocialistă! Şi aşa trebuie privit ca atare!
Dacă asupra acestor probleme este vreo neclaritate?
Nu?
Am stabilit să nu mai primim în perioada următoare turişti străini şi să nu mai aibă loc nici aşa-zisul mic trafic de frontieră. Îl suspendăm! Vom reveni mai târziu. Acum nu avem timp de mic trafic de frontieră! Fiecare să se ocupe de problemele lor!
Nu trebuie să admitem, şi oricine, şi străinii, dar şi din ţară, care sunt prinşi că desfăşoară activitate antisocialistă trebuie loviţi fără cruţare, fără nici un fel de justificare şi trebuie să spunem poporului clar, nu să umblăm cu subînţelesuri!
Tov. Elena Ceauşescu:
Trebuie spus deschis!
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Aşa cum am spus în anul 1968, după intrarea în Cehoslovacia, acum situaţia este şi mai gravă şi trebuie să spunem clar întregului popor, întregului partid şi să luăm toate măsurile pentru a putea răspunde oricărei încercări de amestec străin în România, şi a respinge amestecul în România, de destabilizare, de a abate poporul de pe calea dezvoltării socialiste!
Iată, tovarăşi, acesta este, pe scurt, obiectul acestei scurte teleconferinţe, dar care vreau să înţelegeţi că are loc într-o situaţie deosebită şi trebuie să luăm măsuri cu toată fermitatea!
Dacă aveţi ceva de întrebat? Sau de spus?
Este clar, tovarăşi?
Vă rog, atunci, aşezaţi-vă, chemaţi unităţile de interne, armata, biroul judeţean, activul şi stabiliţi măsurile care se impun astăzi. Nu amânaţi pentru mâine!
Să organizaţi grupe de patrulare comune, formate din unităţile de miliţie, de securitate şi armată, cu organizaţii de partid şi de UTC, cu grupele de gărzi patriotice, cu organizaţiile de tineret, cu tineretul, cu activiştii de partid, bine verificaţi, cu poziţie fermă, activă, instruiţi bine! Şi aceasta nu pentru o zi! Aceasta pentru perioada până când se va revoca acest ordin! Va rămâne în vigoare, practic, până după Anul Nou.
La fel în întreprinderi, în comune, peste tot, asigurând desfăşurarea normală a activităţii de producţie, realizarea în mai bune condiţiuni a planului, a tuturor măsurilor. Daţi o ripostă fermă tuturor acţiunilor provocatoare din partea oricui ar fi aceasta!
Dacă aveţi ceva de întrebat, întrebaţi, încă o dată întreb: Aveţi ceva de spus? Nu!
Orice problemă se iveşte, imediat trebuie să raportaţi!
Nu amânaţi, iar dacă s-a ivit o problemă să luaţi măsuri, dar de raportat orice problemă, orice problemă se iveşte! Nimeni nu trebuie să acopere nimic! Absolut sub nici un motiv!
Vă mai întreb o dată, tovarăşi, dacă aveţi ceva de spus sau de întrebat ceva?
Nu?
Atunci, tovarăşi, cu aceasta am încheiat teleconferinţa şi vă rog, treceţi imediat la măsuri ferme în sensul celor ce am spus!
Spor la muncă!
17.XII. 1989
PV. 2 ex.
STENOGRAMA
teleconferinţei din ziua de
20 decembrie 1989
Ceausescu la Congresul al XIV-lea – 24 Noiembrie 1989 – Foto Bernard Bisson – Sygma – Corbis via Ziaristi Online
Au participat tovarăşii: Elena Ceauşescu, Constantin Dăscălescu, Manea Mănescu, Gheorghe Rădulescu, Ion Radu, Constantin Radu, Silviu Curticeanu, Vasile Milea, Vasile Bărbulescu.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Începem teleconferinţa.
Bună seara, tovarăşi.
Doresc, foarte pe scurt, să mă refer din nou la evenimentele care au fost la Timişoara şi care, de fapt, nu au încetat. În seara aceasta, mă voi adresa, prin posturile de radio şi televiziune, întregii naţiuni în legătură cu această problemă.
Este necesar să se explice tuturor cetăţenilor, încă în această seară, că toate aceste incidente grave de la Timişoara au fost organziate şi dirijate de cercurile revanşarde, revizioniste, de serviciile de spionaj străine, cu scopul clar de a provoca dezordine, de a destabiliza situaţia din România, de a acţiona în direcţia lichidării independenţei şi integrităţii teritoriale a României.
De altfel, cercurile din Budapesta au şi făcut declaraţii în această privinţă. Este acum, pe deplin clar, că toate acestea au fost minuţios pregătite şi au avut un scop bine stabilit, aşa se şi explică că, cu toate eforturile făcute de organele locale, de unităţile de ordine şi de armată de a linişti lucrurile nu au dus la rezultate. Dimpotrivă, aceste cercuri, aceste grupări organizate au intensificat acţiunile lor antinaţionale. Aceasta a făcut necesar ca unităţile militare şi de ordine să intervină pentru apărarea ordinii, a bunurilor oraşului Timişoara, îndeplinindu-şi obligaţiile şi răspunderile prevăzute în Constituţie şi legile ţării.
Trebuie să se atragă atenţia tuturor, nu numai comuniştilor, dar tuturor oamenilor muncii că campania declanşată imediat de diferite cercuri, începând cu Budapesta, demonstrează cu putere – inclusiv declaraţiile preşedintelui Statelor Unite ale Americii – acest lucru. Chiar preşedintele Statelor Unite ale Americii a declarat că a discutat de problemele României cu Gorbaciov, la Malta. Gorbaciov nu a zis nimic, ceea ce înseamnă că l-a aprobat.
Acum, după declanşarea atacurilor Statelor Unite împotriva Republicii Panama, reiese clar că şi evenimentele acestea, de la noi, fac parte din planul mai general împotriva statelor care îşi apără independenţa, integritatea şi suveranitatea şi nu doresc să capituleze în faţa dictatului cercurilor imperialiste reacţionare, a celor care vor să lichideze independenţa şi integritatea teritorială a statelor.
Toate acestea impun, tovarăşi, din partea tuturor cetăţenilor, a tuturor oamenilor de bună-credinţă, o întărire a independenţei şi suveranităţii, un răspuns ferm tuturor acelora care în slujba diferitelor cercuri străine acţionează împotriva intereselor poporului român.
Este necesar să facem totul, ca însăşi oamenii muncii, toţi cetăţenii din toate domeniile să dea ei răspuns şi să acţioneze pentru a neutraliza orice acţiuni îndreptate împotriva dezvoltării socialiste, a independenţei, a liniştii poporului nostru.
Este necesar ca imediat, chiar înainte de a vorbi eu la radio şi televiziune, să discutaţi aceste probleme, să organizăm – după cuvântul meu la televiziune, chiar începând din această seară – şi mâine, în întreprinderi adunări, unde să se adopte moţiuni de condamnare a acelora care s-au pus în slujba străinătăţii, a cercurilor străine, de apărarea independenţei şi suveranităţii României.
În mod corespunzător trebuie să întărim măsurile de ordine în toate domeniile de activitate. În toate untăţile să se organizeze, din rândul oamenilor muncii, grupe speciale de apărare a ordinei, a întreprinderilor, a instituţiilor, pentru a nu fi necesar să se apeleze la unităţile militare decât în condiţiuni deosebite şi numai cu aprobarea corespunzătoare.
Desigur, acelaşi lucru trebuie discutat cu toţi, inclusiv în armată, pentru că trebuie să înţeleagă bine că ea are astăzi marea răspundere, în faţa poporului, de a apăra şi respinge orice acţiuni care sunt împotriva independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale, a liniştii, a construcţiei socialiste în ţara noastră.
Cel mai bun răspuns trebuie să fie activitatea de realizare, în bune condiţiuni, a planului în toate domeniile de activitate, de a demonstra că întregul popor este ferm hotărât, respingând orice provocări ale cercurilor reacţionare, care din păcate, mai găsesc sprijin în unele elemente trădătoare, huliganice, declasate, să asigurăm dezvoltarea patriei noastre pe calea socialismului, realizarea programelor adoptate de Congresul al XIV-lea al partidului.
Iată, tovarăşi, ceea ce am vrut să spun în această scurtă teleconferinţă.
Dacă aveţi ceva de întrebat sau de spus, tovarăşi, vă rog să spuneţi?
Nu aveţi întrebări, nu aveţi vreo problemă deosebită de ridicat?
Tov. Ion Traian Ştefănescu (Dolj):
Să trăiţi, tovarăşe secretar general, sunt primul secretar al comitetului judeţean de partid Dolj.
Dacă ne-aţi putea spune cam în jurul cărei ore veţi vorbi la posturile de radio şi televiziune, pentru a putea organiza noi, în mod corespunzător, vizionarea.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Voi vorbi la deschiderea emisiunii de televiziune, la ora 19.00.
Tov. Elena Ceauşescu:
Nu s-a înţeles acest lucru?
Tov. Ion Traian Ştefănescu:
Am înţeles. Să trăiţi.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Mai sunt ceva întrebări.
Dacă nu mai sunt, atunci vă rog să treceţi la măsurile necesare şi spor la muncă.
*
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Noi va trebui să dăm la radio şi ceea ce a spus Bush că a discutat despre situaţia din România cu Mihail Gorbaciov, la Malta. Să dăm aceasta după ce dăm ştirea în legătură cu intervenţia din Republica Panama.
Reiese clar, chiar din declaraţia lui Bush că a discutat despre situaţia din România, că trebuie să se ia unele măsuri împotriva României. Bush a declarat că a discutat cu Gorbaciov la Malta acest lucru, iar Gorbaciov a ascultat fără să dea nici un răspuns. De fapt, a fost de acord.
Gorbaciov a spus că nu a dat nici un răspuns.
Stenograma a fost refăcută la 4 ianuarie 1990, la ora 20.50, la Ministerul Apărării Naţionale. Stenograma iniţială a fost predată lui Iamandi Gheorghe la data de 20.XII.1989, în două exemplare.
Stenografiat şi transcris Ionescu Maria şi Stanciu Ileana.
3 ex.
STENOGRAMA
teleconferinţei din data de
21 decembrie 1989, ora 18
Au participat: Elena Ceauşescu, Manea Mănescu, Emil Bobu, Silviu Curticeanu, Vasile Bărbulescu, Ion Radu, Vasile Milea, Tudor Postelnicu, Iulian Vlad şi alţii.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Începem teleconferinţa. Bună seara, tovarăşi.
Vreau să mă refer la câteva probleme care au intervenit până acum şi care demonstrează că avem de-a face cu o acţiune organizată şi dirijată, cu orientare precisă de destabilizare şi îndreptată împotriva integrităţii şi independenţei României. Nu mai există nici cea mai mică rezervă în privinţa aceasta. Scopul este că, folosind agentura de care dispun şi tot felul de cercuri reacţionare, ei se îndreaptă în primul rând spre tineret pentru a-l influenţa şi a-l atrage în diferite acţiuni pentru a-şi putea realiza obiectivele.
În această situaţie, este necesar să decretăm o mobilizare generală a întregului activ de partid şi de stat şi a tuturor forţelor noastre de interne – miliţie, securitate – inclusiv a unităţilor militare.
Trebuie să demascăm şi să respingem cu hotărâre această acţiune şi să o lichidăm. Nu se poate pune decât problema lichidării în cel mai scurt timp a acestor acţiuni conjugate împotriva integrităţii, independenţei, a construcţiei socialiste, a bunăstării poporului.
Trebuie discutat deschis cu toţi membrii partidului, cu toţi muncitorii despre această acţiune, care va împinge ţara noastră înapoi – dacă şi-ar atinge obiectivele – şi ar lichida integritatea teritorială, nivelul de trai, perspectivele dezvoltării socialiste a ţării. De aici necesitatea ca întregul partid, toţi oamenii muncii să acţioneze cu deplină răspundere pentru apărarea avuţiei naţionale, a fiecărei întreprinderi, a fiecărei instituţii, a bunului întregului popor, pentru apărarea integrităţii ţării. Să se constituie grupe de apărare a bunurilor întregului popor, a oraşelor, a socialismului, a independenţei şi suveranităţii ţării, bazate pe grupele patriotice, dar cuprinzând pe cei mai buni activişti de partid, pe cei mai buni oameni ai muncii din toate domeniile. Nu trebuie să existe secţie sau întreprindere în care să nu se fi constituit aceste grupe.
Oricine ridică probleme, le poate discuta în întreprindere, la consiliul de conducere, poate primi răspuns, dar orice încercare de a organiza acţiuni împoriva intereselor poporului trebuie lichidată în întreprindere. Oricine acţionează, acolo trebuie să-şi rezolve problemele – nimeni nu trebuie să mai iasă din întreprindere în scopul activităţilor duşmănoase, antisocialiste, în slujba cercurilor reacţionare de orice fel! Aceasta este problema numărul 1.
Nu am acţionat şi realitatea demonstrează că nu am pus în mod corespunzător ordine în această privinţă, că nu este bine înţeleasă această problemă. Imediat trebuie mers în întreprinderi şi discutat acolo, chiar şi în întreprinderile în care sunt probleme. Trebuie să realizăm în întreprinderi aceste detaşamente de apărare sau grupe de apărare.
Cu întregul partid trebuie discutat clar. Acum se verifică calitatea de membru de partid. Cei care nu vor acţiona în apărarea socialismului, a independenţei şi suveranităţii nu pot să mai rămână membri ai partidului. Trebuie să discutăm cu toată hotărârea problema aceasta. Partidul este un partid de luptă, revoluţionar şi acum toţi trebuie să ne apărăm ţara, să apărăm socialismul. Aceasta este chemarea pentru toţi comuniştii, pentru toţi oamenii muncii, acesta este astăzi interesul suprem. Trebuie spus deschis oamenilor acest lucru.
În acelaşi spirit, trebuie să se treacă imediat la o discuţie clară cu organizaţia tineretului comunist. Nu poate fi membru al tineretului comunist acela care nu se încadrează în grupele de apărare sau în detaşamentele de apărare şi care nu acţionează cu toate forţele pentru a-şi îndeplini răspunderile pe care le are.
Trebuie să se treacă cu hotărâre la lichidarea oricăror manifestări din rândul tineretului!
Trebuie discutat foarte serios, de asemenea, cu organizaţiile de femei, cu toţi cetăţenii. Aceasta este problema centrală.
Repet încă o dată: nu există decât o singură cale – lupta hotărâtă, înfrângerea forţelor reacţionare, a agenturilor străine. Trebuie să lămurim oamenii, care au fost înşelaţi şi sunt înşelaţi. Să nu confundăm oamenii care sunt înşelaţi cu grupările şi agenturile străine, dar să vorbim deschis şi să izolăm aceste grupări, care trebuie să fie demascate cu toate forţele. Acţionaţi deci în comun. Baza trebuie să fie grupele sau detaşamentele de apărare a proprietăţii şi avuţiei întregului popor, a socialismului şi independenţei, a suveranităţii ţării. Aceste măsuri trebuie să se îndeplinească începând din această seară, când trebuie să fie create toate aceste grupe, pe toate liniile, în presă, chiar de mâine trebuie să apară deja constituirea acestor grupe şi chemarea la ordine, la asigurarea desfăşurării normale a întregii activităţi.
Conlucraţi strâns cu organele Ministerului de Interne, cu unităţile militare – acolo unde există acestea, dar, repet, trebuie să punem accentul ferm şi hotărât pe organizarea grupelor sau detaşamentelor de apărare sau, mai precis, a detaşamentelor de luptă şi de apărare a avuţiei întregului popor, a ordinei şi liniştii în oraşe, a independenţei şi suveranităţii ţării, care este obligaţia supremă a fiecărui cetăţean al Republicii Socialiste România!
Trebuie să luăm măsuri ferme şi bine pregătite. Acestea sunt detaşamente de luptă şi acţiune. Ele, cu forţe proprii, trebuie să asigure ordinea în întreprinderi şi în oraşe şi să fie doar sprijinite, acolo unde este necesar, de unităţile Ministerului de Interne şi de unităţile militare.
Să se folosească toate mijloacele şi, dacă cineva este lovit, trebuie să răspundă cu două lovituri – nu trebuie să întoarcă celălalt obraz. Cine îndrăzneşte să lovească, trebuie să fie lovit şi trântit la pământ, inclusiv în întreprinderi trebuie să se facă acest lucru. Nu trebuie să se ajungă la folosirea armelor, dar trebuie folosite toate mijloacele. Detaşamentele de luptă trebuie să fie detaşamente dotate cu tot ce este necesar pentru a impune ordinea şi disciplina.
Să discutăm foarte larg şi deschis cu oamenii muncii, să acţionăm pentru a-i desprinde de influenţa acestor elemente reacţionare, agenţi ai ţărilor străine, de aceia care, pentru un pumn de dolari sau de altă valută, pentru promisiuni şi câteodată pentru o ţuică, îşi trădează ţara, îşi trădează familia, îşi trădează poporul.
Iată, tovarăşi, cum se pune problema şi cum trebuie să acţionăm încă din această seară. Vreau să atrag foarte serios atenţia: trebuie să asigurăm ordinea, trebuie să nimicim această conspiraţie, să asigurăm liniştea şi ordinea, dezvoltarea socialismului, independenţa şi integritatea României. Nu avem dreptul să facem nimic care ar putea să pună în pericol integritatea şi construcţia socialistă a ţării noastre. Trebuie să spunem clar şi să chemăm întregul popor la această luptă.
Au fost bine înţelese problemele, tovarăşi? Aveţi de pus vreo întrebare? Vă rog să spuneţi. Nu aveţi nici o întrebare? Nu aveţi nici o problemă de ridicat?
Tov. Ioachim Moga:
Aş dori să ridic şi să vă rog următoarea problemă: dacă consideraţi că este necesar, noi vă rugăm să instituiţi, pentru câteva zile măcar, starea de necesitate şi în oraşul Cluj.
Tov. Silviu Curticeanu:
Nu este cazul. Să ia măsurile stabilite.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Vom analiza această problemă. Măsurile pe care le-am spus să le luaţi reprezintă mai mult decât starea de necesitate. Aceasta nu rezolvă problema. Problema este legată de a trece la mobilizarea partidului, la crearea detaşamentelor de luptă, la mobilizarea tineretului, a femeilor, a poporului. Aceasta este starea de necesitate, aceasta trebuie să fie starea de necesitate!
Să facem astfel încât nimeni să nu poată să desfăşoare vreo activitate împotriva intereselor poporului, care înseamnă şi nivel de viaţă, care înseamnă şi libertate şi tot ceea ce am realizat, care înseamnă integritatea ţării. Mai presus de toate, trebuie ca toţi să acţioneze pentru integritatea ţării şi aceasta este mai mult decât starea de necesitate.
Alte probleme?
V-am vorbit de tineret. Am chemat la mine conducerea organizaţiei de tineret, le-am dat în seara aceasta indicaţii în acelaşi spirit – să organizăm şi să facem ca detaşamentele revoluţionare de luptă ale tineretului să intre în acţiune.
Reamintesc numai că în Bucureşti funcţionau înainte asemenea grupe şi nu îndrăznea nimeni, nici un huligan nu îndrăznea să ridice capul pe bulevardele capitalei. Este adevărat, am fost atunci criticaţi că sunt prea aspre – este demult – dar le-am spus că trebuie să fie şi mai aspre cu cei care încalcă legile. Umanism înseamnă a apăra interesele poporului, ale întregii naţiuni, integritatea ţării. Acesta este umanismul, nu de a lăsa la voia întâmplării activitatea tuturor elementelor declasate, înapoiate şi, desigur, intensificarea activităţii de educaţie. Dar acum trebuie să le explicăm şi educaţia trebuie să o înţeleagă că trebuie să respecte disciplina şi ordinea. Mai târziu vom discuta şi despre problemele educaţiei. Acum trebuie să înţeleagă un singur lucru: că oricine încalcă ordinea, liniştea, trebuie să primească răspuns ferm, că nimeni nu poate acţiona pentru a pune în primejdie integritatea ţării, liniştea poporului, bunăstarea poporului.
Dacă aveţi alte întrebări?
Tov. Anton Lungu:
Tovarăşe secretar general, vă raportez că în adunările ţinute la noi comuniştii, oamenii muncii şi-au exprimat totala indignare şi au condamnat hotârât manifestările elementelor reacţionare. Activitatea la noi se desfăşoară normal şi hotărât pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. Vă asigurăm că vom face totul pentru îndeplinirea indicaţiilor ce ni le-aţi dat. Am terminat, să trăiţi.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Vă rog să treceţi la organizarea şi în Brăila şi peste tot a activităţii, aşa cum am discutat, desigur, trebuie să asigurăm desfăşurarea normală a producţiei şi realizarea planului.
Trebuie să se creeze aceste grupe de acţiune şi în comune, în toate unităţile şi localităţile.
Mai sunt alte întrebări sau probleme de ridicat?
Eu vă rog, tovarăşi, treceţi imediat, cu toate forţele, la activitate încă din această seară.
Cu aceasta, dacă nu mai aveţi nimic de ridicat, închei teleconferinţa şi vă urez succes în întreaga activitate.
*
După această teleconferinţă, a urmat o discuţie, în prezenţa celor menţionaţi la începutul teleconferinţei. Stenograful, nefiind invitat afară, a consemnat-o.
*
Tov. Nicolae Ceauşescu:
S-a ridicat problema că activitatea la centru se desfăşoară necoordonat – mă refer şi la relaţiile dintre armată, unităţile Ministerului de Interne, securitate, inclusiv la ce mi s-a spus cu puţin înainte, că unităţile de pompieri au refuzat să acţioneze spunând că au comanda lor. De fapt, aceasta face ca lucrurile să tărăgăneze, să nu fie soluţionate la timp. Este, în fond, inadmisibil ca de 4 sau 5 ore să nu fi fost lichidat grupul acesta de aici, de la Universitate, care trebuia de mult lichidat. Sunt tot felul de discuţii.
Pornind de la aceasta, tovarăşi, se instituie comanda unică asupra întregii activităţi. Armata, trupele de securitate, toate celelalte unităţi subordonate, inclusiv gărzile sau detaşamentele de luptă şi apărare sunt subordonate comenzii unice. Această comandă unică este asigurată de ministrul apărării, ministrul de interne, ministrul secretar de stat la interne şi şef al Departamentului Securităţii Statului şi şeful statului major al Gărzilor patriotice – desigur, sub conducerea comandantului suprem. Cu orice problemă vă adresaţi comandantului suprem. Nu mai trebuie să aibă loc nici un fel de discuţii! Coordonarea activităţii trebuie făcută rapid şi obiectiv, ca să terminăm cu interminabilele discuţii de orice fel. Nu avem timp de discuţii nesfârşite. Iată, în problemele acestea, aşa trebuie făcut.
Secretariatul de coordonare, deci cel care urmăreşte întreaga activitate, este Silviu Curticeanu, ca secretar al comandamentului unic. El va urmări întreaga activitate şi-mi va raporta. Este clar?
(Generalul Milea şi generalul Iulian Vlad au lăsat capul în jos, fără a spune nimic.)
Tov. Tudor Postelnicu:
Tovarăşe secretar general, pentru noi toate indicaţiile dumneavoastră sunt clare. Le vom executa întocmai.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Atunci, vă rog să-mi prezentaţi rapid situaţia din capitală şi măsurile care s-au luat şi în Capitală şi în ţară.
Într-o jumătate de oră să veniţi la mine cu toate măsurile care s-au luat şi care se vor lua. Între timp însă, trebuie să acţionaţi pentru a lichida rapid situaţia de aici (din Bucureşti).
Tov. Tudor Postelnicu:
Am înţeles.
Stenograma a fost refăcută la 4 ianuarie 1990, ora 20.50, la Ministerul Apărării Naţionale. Stenograma iniţială a fost predată la data de 21 decembrie 1989 lui Silviu Curticeanu, caietul rămânând în biroul stenografului şi servind la reconstituirea stenogramei de faţă.
DA/3 ex.
Dîrnu Aurelian
Sursa: Ziaristi Online
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu