Slabiciunea UE pune Romania in pericol (I)
Adrian SEVERIN
Vechea UE a ajuns la limita istoriei sale. Un nou inceput, impus de globalizare, presupune, deopotriva, extinderea si adancirea Uniunii. Ambele circumscriu procesul de transformare a pietei europene intr-o entitate politica. Constitutia Europei incearca sa impulsioneze acest proces. Din pacate, adoptarea ei este pusa sub semnul intrebarii chiar in Franta, ca sa nu mai vorbim despre Marea Britanie, Irlanda, Danemarca sau Estonia.
Intarzierile in edificarea unei Europe unite si eficiente, asezate pe baze federale, imping Germania reunificata - cea mai importanta putere a Europei Centrale - sa gaseasca solutii alternative pentru satisfacerea aspiratiilor sale de securitate interna si internationala. Bonnul a renuntat la ideea Europei germane sub conditia implicita ca Berlinul sa poata fi capitala unei Germanii europene. Daca Europa-putere nu se poate naste, puterea germana revine natural la scrutarea Mitteleuropei (Europei Centrale) si la traditionalul sau Drang nah Osten (asalt al Rasaritului). Politica bismarckiana a bunelor relatii cu Rusia si a evitarii unui angajament german pe doua fronturi, ca si celebra "Ostpolitik" a cancelarului Willy Brandt, constituie excelente precedente pentru actualul parteneriat privilegiat ruso-german, intr-un moment in care insistentele Washingtonului de a instaura o pax americana universala anagjeaza Germania in controverse transatlantice, transformand SUA din principalul protector al libertatii germane in principalul factor de presiune asupra politicii germane. Declinul Frantei - care va deveni galopant in cazul respingerii Constitutiei europene la apropiatul referendum - are, la randul sau, impact asupra politicii germane. Pe de o parte, reducerea influentei Parisului lasa Germaniei un mai mare spatiu de manevra incurajand afirmarea unor ambitii vechi si noi; pe de alta parte, slabiciunea franceza - ca si aceea, subsecventa, a unei UE incapabile a fi contraponderea care sa garanteze echilibrul transatlantic - o nelinisteste si o duce spre rasarit.
Recentul acord germano-rus privind construirea unui gazoduct care sa treaca prin Marea Baltica ocolind tarile baltice si Polonia (state membre ale UE) trebuie privit, intr-un atare context, ca expresie a strategiei orientale germane alternativa la strategia europeana. La Summit-ul UE din martie 2005, Berlinul a respins apelul balticilor si al Varsoviei de a face ca gazoductul sa treaca pe teritoriul lor, decizand astfel sa mearga singur cu Rusia in afara politicii UE, in pofida intereselor unora dintre statele membre ale acesteia si, de asemenea, in detrimentul capacitatii de negociere a Ucrainei, ca alta posibila tara de tranzitie, pentru hidrocarburile rusesti.
Intr-un asemenea context geo-politic se contureaza doua triunghiuri strategice, ambele interesand Romania: triunghiul Polonia-Lituania-Ucraina (cele trei au constituit recent o Adunare Parlamentara si formatiuni militare comune), in spatele caruia se profileaza SUA si triunghiul Germania-Polonia-Ucraina, in spatele caruia se profileaza Rusia. Varful de interes al ambelor este Ucraina, iar elementul de unitate, Polonia. Aceasta din urma a dovedit o exceptionala capacitate de a evalua realist situatia la nivel regional, precum si o indiscutabila tenacitate in a-si urmari interesele in spatiul sau traditional de iradiatie cultural-politica. De aceea este de asteptat ca Polonia, desi aliat fidel al SUA, sa accepte a juca alaturi de Germania (inclusiv sub imboldul constrangerilor economice decurgand din aranjamente precum cele mentionate anterior) un rol activ in acomodarea agendei rusesti cu prioritatile ucrainene. La randul sau, Ucraina, pe masura ce va gasi in programele germano-polone, ca si in menajarea legaturilor sale obiective cu Rusia, garantii pentru promovarea obiectivelor sale nationale, va deveni reticenta fata de oferta americana, conditionata de progres democratic si deschiderea pietei.
Indiferent care din cele doua triunghiuri va prevala, este evident ca Romania ramane pe dinafara. Trilaterala Romania-Polonia-Ucraina apartine trecutului, iar sansele resuscitarii ei par iluzorii. Vizitand Romania, presedintele ucrainean Victor Iuscenko nu a acceptat sa puna pe agenda discutiilor tema amintitei trilaterale, candva sustinuta de SUA. Polonia se simte, la randu-i, confortabil in cadrul strategic regional existent si nu pare a mai vedea un avantaj din includerea Romaniei in ecuatie. Washingtonul se bazeaza, in prezent, pe relatia sa directa cu Kievul si, cu toate ca ar prefera o apropiere intre acesta si Bucuresti, nu are de ce intra in nenumaratele complicatii ale raporturilor ucraineano-romane; mai ales daca o atare implicare ar produce crispare la Berlin, Varsovia sau Moscova. Romania ramane, asadar, singura in fata celui mai mare vecin al sau de la Rasarit. Este perfect posibil ca acorduri intervenite in legatura cu Ucraina - intre aceasta si ceilalti actori cu interese in regiune ori numai intre cei din urma - sa se realizeze cu sacrificarea agendei romanesti. Cooperarea Ucrainei in promovarea proiectelor germano-polono-ruse ori a celor americane ori a ambelor, in zona, va fi recompensata prin sprijinirea ei ca lider regional si lasarea mainilor libere in raporturile cu Romania.
Lucrurile nu stau mai bine nici la Marea Neagra. Acolo, pe acelasi fond al slabiciunii UE, corelata cu ofensiva americana in Caucaz, se naste un alt triunghi strategic care exclude Romania: Germania-Rusia-Turcia. Incercarea Bucurestiului de a-i contrapune un triunghi format din Romania, Georgia si, eventual, Bulgaria, cu speranta de a-si atrage sprijinul american pentru garantarea propriei sale securitati in Marea Neagra are sanse, practic, nule de a reusi daca observam dezechilibrul de forte pe plan local si, totodata, lipsa de motivatie a SUA. Acestea nu-si vor pune in primejdie obiectivele globale de dragul protejarii unui aliat local poate important, dar neesential, nesigur si inapt sa-si creeze propriul sau sistem de securitate in vecinatatea imediata. Inclusiv din atare perspectiva ,relatia Romaniei cu Rusia si mai ales cu Germania devin vitale. Despre aceasta vom discuta in editorialul viitor.
Am mai spus-o aici, fauna ecosistmului din forumurile marilor ziare romanesti se poate foarte bine asocia cu antenele societatii romanesti--prin natura internetului (romanesc) accesul este conditionat de bani, educatie, si interes pentru problemele civice mult peste medie.
La publicarea primei parti a editorialului sau, d-l Severin si-a atras tot felul de comentarii pe forumul Ziua, cometarii care in mare sunt puternic potrivnice 'ipotezei de lucru' a d-lui Severin.
Intr-adevar, de ce toate triunghiurile din zona noastra ne-ar exclude pe de-o parte si ne-ar cadea in cap, pe de alta? Ce ne califica pe romani la ostilitatea (si nu indiferenta) altora?
Domnule Severin, in politica, la fel ca si in viata, nu e prost cine cere ci cel care da. Presedintele Basescu a cerut, fara sa fie refuzat, o axa (tot un triunghi), din care dvs. ignorati cu totul Marea Britanie si va indoiti de sprijinul american pentru interesele romanesti. Hai sa spunem doar ca Turcia (si chiar Ucraina) e greu de imaginat in triunghiuri cu Rusia (in afara SUA si a Marei Britanii) oricat de complexati ar fi turcii la ideea germana.
Pe baltici i-as pune intr-o categorie proprie, iar Ucraina mai trebuie sa fiarba putin in suc propriu--ca deh, n-o s-o primeasca UE inaintea Romaniei, iar pana la NATO mai e ceva timp. De fapt, Ucraina va trebui sa-si delimiteze mai clar distantarea fata de Rusia daca vrea bilet in orice asociatie/club vestic.
Asa ca ramanem cu Polonia. Care-i problema acolo? Sa le fie teama polacilor ca-i luam la intrecere pe postul de cea mai apropiata tzara noua/europeana de SUA?
Din toate triunghiurile dvs. nu ramane decat iubirea dintre mediul de afaceri si actualul mediu politic germane fata de piata si resursele ruse. Plus, crescanda distantare germano-americana pe care pedaleaza actualii politicieni germani.
In orice caz, NATO nu pare a se dezintegra (chiar fara Germania), iar UE va rezista cel mai probabil unui NU francez. Sunt de acord cu estimarea dvs. in ceea ce priveste soarta Frantei si a UE largite daca proiectul constitutional nu se aproba. Dar asta nu va avea prea mult de-a face cu un cancelar german care, indiferent de interesele electorale, nu poate desface 50 de ani de pasiune germana pentru Europa peste noapte. V-ati rezervat dreptul pentru o parte a doua a editorialului dupa 29 mai, insa tineti cont ca un vot francez impotriva Constitutiei nu e garantat. Arhitectii integrarii europene, din trecut si prezent, vor veni cu ceva sa inlocuiasca aceasta Constitutie, chiar daca acel ceva e o Uniune in trepte--model ale carui implicatii pentru Romania le-ati ignorat complet in analiza dvs. de pana acum. Daca punem Franta, Germania si alte cateva natii avansate intr-un miez european, germanii nu mai au nevoie sa imbratiseze Rusia cu orice pret. Inca un detaliu ce poate da totul peste cap ar fi castigarea functiei de cancelar al Germaniei de catre crestin-democrata si pro-americana Merkel. In 2007, Chirac ar putea de asemenea sa fie inlocuit de un pro-american...
Mai ales din respect pentru cititorii nostri care au ajuns pana aici, trebuie adaugat ca o sumedenie de tari mici si prospere din Europa nu par a duce-o chiar rau intr-o ignoranta calculata/benigna fata de triunghiuri si alte alea. Doar daca nu cumva Romaniei i s-a trezit peste noapte vocatia de putere regionala, caz in care mai bine i-am spune noi cei dinauntru ca are pantalonii rupti in fund!
Cateva din opiniile de la forumul Ziua:
De la: Andrei Valan
...
Meritul acestui scenariu consta in aceea ca scoate in evidenta slabiciunile si cosmarurile Romaniei.
Pentru continuare, vizitati sectiunea de comentarii sau comments de mai jos!
9 comentarii:
Cateva din opiniile de la forumul Ziua:
De la: Andrei Valan
D-l Adrian Severin ne confrunta cu o ipoteza pesimista de lucru. El trage un semnal de alarma.
D-l Adrian Severin ne confrunta cu un scenariu realist si mai ales pesimist pe o problema de politica externa. Ca se va realiza sau nu acest scenariu ramane de vazut si oricum ne intrece posibilitatile de anticipare. Ca avem de a face cu imaginatia geopolitica a unui intelectual plin de teorii abstracte este irelevant si oricum nu m-as grabi sa pun asemenea stampile.
Meritul acestui scenariu consta in aceea ca scoate in evidenta slabiciunile si cosmarurile Romaniei. Ne arata unde suntem, si mai ales cum suntem. Aflam ca vulnerabilitatile Romaniei sunt enorme intr-un context nefavorabil, care in situatia in care am fost guvernati de o clasa politica postcomunista incredibil de incompetenta pe toate planurile imaginabile ale guvernarii.
Se vede de asemenea ca lipsa unei politici externe orientate si coerente (avem contra-exemplul Poloniei) va produce grave piederi si vulnerabilitati Romaniei, mergandu-se si pana la amputari teritoriale si condamnare la subdezvoltare.
Atrag atentia ca scenariul domnului Severin nu este nerealizabil. Economic, Europa a obosit; la fel si determinarea multor europeni de consolidare si expansiune a UE. Situatie e cu atat mai riscanta cu cat imbatranirea demografica, proliferarea comunitatilor musulmane si in general neeuropene vor genera tensiuni si neintelegeri greu de aplanat de Uniune. Inutil sa mai evidentiez ca si revitalizarea economica pe termen lung in spatiul UE, va fi o probabilitate in tot mai accentuata scadere.
Cred, mai mult, sunt convins ca o amanare a datei integrarii Romaniei in UE dupa 1 ianuarie 2007 va insemna amanarea in cel mai bun caz a integrarii cu minim 6-10 ani si ne va lasa prada scenariilor de tipul celui de mai sus. Iar sacrificiile economice ale romanilor care se fac deja simtite pentru integrare se vor fi dus pe apa sambetei.
De la: Andrei Valan
...In esenta am spus urmatoarele.
1) In cazul unui scenariu negativa de evolutie externa, Romania se dovedeste a fi vulnerabila si total nepregatita sa faca fata.
2) Responsabilitatea cade asupra clasei politice de dupa 1989 care, in loc sa faca reforme si sa creeze un plan solid de politica externa a parut a lucra in contra acestor interese fundamentale ale Romaniei.
Intamplator, am studiat efectele imbatranirii populatiei si comunicarea interculturala. Din bibliografia mea si din observatiile facute pe lumea reala in ultimii ani am concluzionat in continuare:
3) UE (ca de altfel si Romania, Rusia si Ucraina) trec printr-un proces de imbatranire si de scadere a populatiei, ceea ce va crea mari probleme economico-sociale.
4) UE se confrunta cu un val imigrationist ce a dus deja la formarea unor puternice comunitati neeuropene dar mai ales musulmane. Mai trebuie sa spun ca Islamul se considera superior celorlalte religii, ca lumea se imparte in 2, musulmani si infideli, iar orice musulman trebuie sa duca 2 Jihad-uri, din care unul presupune lupta armata pana la islamizarea intregii lumi si distrugerea celor care refuza "dreapta credinta"? Opozitia de viziune si cultura dintre cele doua lumi pe pamant european, cred eu ca vor duce la adevarate crize in sanul UE pe masura ce musulmanii vor creste ca pondere. Aceste crize isi vor pune si ele amprenta negativa asupra dezvoltarii economico-sociale a UE si asupra unitatii Uniunii.
Rusia va suferi de aceleasi probleme dar mai rapid( vezi domnule Paul pozitiile mele postate dupa 8-9 mai si pana azi) precum si de multe altele.
5) In fata acestor greutati care abia incep sa-si arate coltii precum si a altora legate de costul aderarii primilor 10, entuziasmul cetatenilor UE pentru largire a scazut dramatic.
6) Primele semne, pe langa sondajele de opinie mai vechi si mai noi sunt iminenta respingere a Constitutiei Europene in chiar Franta, epicentrul Uniunii alaturi de Germania. Ori fara aceasta Constitutie UE va deveni un organism prea greoi si ineficient in aceasta formula de 25 sau chiar 27.
7) Daca nu intram in UE sau/si daca Germania se lanseaza in politici in afara Uniunii ne intoarcem la istoria antebelica in care aliantele si capacitatea fiecarui stat de a-si maximiza sansele prin actiunile de politica externa si interna erau esentiale. In cazul acestui haos, Romania ce miscari preventive a facut pana azi si ce perspective are?
Trag astfel un semnal de alarma pentru factorii de decizie de la Bucuresti sa pregateasca, o politica alternativa, politica pe care domnul Basescu, deja cauta sa o articuleze. Nu sunt adeptul unei aliante cu Rusia si Ucraina insa e foarte greu sa creezi o solutie fara unul din cei doi jucatori tocmai pentru ca Romania nu este puternica economic pe plan intern si nici nu are o armata puternica precum Ucraina. Cu Ucraina nu putem face alianta pentru ca devine pe zi ce trece mai agasanta si agresoare, iar cu Rusia nici atat, dovedindu-se un dusman neinduplecat si sfidator al Romaniei. In aceste conditii sansa noastra este:
8) Romania are nevoie de o clasa politica eficienta care sa creeze in timp o Romanie eficienta economic si politic astfel incat Romania sa devina o tara de real interes pentru oricare aliante europene s-ar forma. Sansele noastre stau intr-un proiect national integrat, eficient, perseverent si pe termen lung sustinut de oameni politici patrioti si capabili si intr-o educatie a tinerilor care sa repare "spalarile pe creier" ale epocii comuniste asupra romanilor. Un proiect national necesita si adeziunea si increderea natiunii in ansamblu.
Cat despre Adrian Severin, stiu ca el se face vinovat alaturi de Petre Roman si altii in fata Istoriei nationale pentru Tratatul tradarii nationale cu Ucraina.
Insa dumnealui ramane o minte inteligenta care dincolo de presupuse afinitati cu Rusia, ne pune in fata niste probleme cu care am putea sa ne confruntam...
De la: Andrei Valan
Germania-Rusia-Turcia si/sau Germania-Ucraina-Polonia( +Rusia) = decesul Uniunii Europene
Daca Germania cade in capcana Realpolitik, care a dus-o direct in 2 razboaie catastrofale pentru ea si intreg Occidentul, nimic nu il va impiedica pe al treilea, poate cu exceptia bombei atomice.
In oricare din aceste aliante victima va fi Europa. Istoria se va repeta.
Iar Romania va plati nu pentru agresiunile Ucrainei ci pentru propria incompetenta. Incompetenta revine elitelor politice care s-au dovedit a fi tradatoare de neam si tara prin politica interna economica de jaf si escrocare si prin politica externa contrara intereselor Romaniei pe termen lung.
Elitele romanesti nu au avut un proiect national de dezvoltare interna si cu atat mai putin viziune externa ca sa nu zic ca au dat dovada de un nivel de stupiditate sub nivelul unui individ de inteligenta sub-medie. Avem azi o infrastructura gata sa se prabuseasca, o economie subdezvoltata, o populatie in majoritate la limita saraciei si o demnitate pe valori negative. Cu ce sa fim mandri? Cu bolsevici ca Iliescu? Cu Aliante incapabile sa gestioneze o inundatie? Cu un PSD talhar, calaul economiei Romaniei in 15 ani de aproape neintrerupta guvernare?
Notele de plata nu vin peste un Nastase miliardar in dolari ci peste natiunea romana umilita si batjocorita de unii din chiar semenii ei!
De la: GGane
Slabiciunea UE
Vorba lui Gorbaciov, cine vine prea tarziu il pedepseste soarta. Asa si cu Romania care nu si-a facut lectiile si a ramas repetenta in ale UE si asta fiindca politicienii alesi de popor au preferat buna lor stare in schimbul celei a poporului care i-au ales. A actiona impotriva natiunii este un act de inalta tradare si trebuie pedepsit ca atare.
Romani, cereti ca cei vinovati sa fie pedespiti conform legilor, sa va dea inapoi ceeace au furat de la voi.
AMNESTY INTERNATIONAL
Report 2005: A dangerous new agenda
http://web.amnesty.org/library/Index/ENGPOL100062005
The US administration’s attempts to dilute the absolute ban on torture through new policies and quasi-management speak such as "environmental manipulation", "stress positions" and "sensory manipulation", was one of the most damaging assaults on global values.
Despite the US administration’s repeated use of the language of justice and freedom there was a huge gap between rhetoric and reality. This was starkly illustrated by the failure to conduct a full and independent investigation into the appalling torture and ill-treatment of detainees by US soldiers in Iraq’s Abu Ghraib prison and the failure to hold senior individuals to account.
"The USA, as the unrivalled political, military and economic hyper-power, sets the tone for governmental behaviour worldwide. When the most powerful country in the world thumbs its nose at the rule of law and human rights, it grants a licence to others to commit abuse with impunity,"
Cum se vede si din alte parti. Germania*Franta
Am gasit un articol in Le Figaro si am sa incerc sa ii fac o traducere
rapida (nu ma injurati daca nu e perfecta). Astept reactii de
la "nemti" sa vad ce e corect si ce nu.
=================
Berlin va juca Washington contra Paris
Campania electorala probabil va complica sarcina diplomatiei germane
in Europa. In cazul victoriei Angelei Merkel, politica externa va
inregistra noi inflexiuni in domenii importante precum cooperarea cu
Franta, relatiile transatlantice sau inca relatiile cu Rusia. La
suprafata, paruielile (fr. joutes) preelectorale nu cantaresc nimic
asupra activitatii cancelarului Schroeder. Cancelarul il va primi la
sfarsitul saptamanii pe presedintele Israelului, Moshe Katzav. Se va
duce la Washington la sfarsitul lui iunie. Va continua sa se vada cu
J. Chirac la fiecare 6 saptamani. Intalnirile cu "prietenul" sau Putin
vor continua frecvent.
Dar la Bruxelles Schroeder va avea mainile intrucatva legate pe
dosarul cheie ale momentului: renegocierea "perspectivelor financiare"
ale bugetului comunitar pe 2007-2013. Impreuna cu alte 5 tari care
sunt contributori clari (fr. contributors nets) ai Uniunii, Berlinul
doreste limitarea cheltuielilor la 1% din PIB cumulat al statelor
membre, o pozitie populara impartasita la dreapta. Orice concesie la
aceasta pozitie de gestiune economa va costa Berlinul in sume de
miliarde. Iese din discutie, in aceste conditii, de a face dovada, in
perioada electorala, de larghete care ar fi criticata de opinia
publica si care ar putea fi luata la tinta de opozitie.
Ratificarea Tratatului Constitutional ,insa , nu pune deloc probleme.
Bundestagul deja a facut-o iar Bundesratul, camera superioara care
reprezinta landurile, se pregateste sa o faca maine. Dosarul turc se
anunta deja marginalizat (fr. d'ores) si deja mai complex. Deschiderea
negocierilor de aderare cu Turcia este prevazuta pe 3 octombrie, dupa
scrutinul german. Aparitia pe scena europeana a Angelei Merkel va
complica situatia. CDU, si in plus CSU bavareza, sunt de fapt ostile
unui statut de membru pentru Ankara. Uniunile crestine preconizeaza
simple "relatii privilegiate".
Alegerea unui cancelar de dreapta "se va simti in negocieri" spune HG
Pottering, care e omul lui Schroeder in PE. Este departe de
certitudine ca A Merkel va pune piedici deschiderii deschiderii unei
mari piete asa cum unii din propriul partid lasa sa se creada. Dar ea
va cantari in proces, cu atat mai mult cu cat dreapta vrea sa faca din
dosarul turc un obiect major al campaniei electorale. Matthias Wisman,
deputat german CDU specialist pe probleme europene, sustine ca
guvernul actual trebuie "sa isi puna problema daca nu cumva
impieteazaasupra atributelor unui viitor guvern de dreapta" in acest
dosar delicat.
Pentru restul A Merkel va trebui, daca ajunge la putere, sa treaca
printr-o serie de redefiniri. In Franta relatiile sale cu Chirac sunt
distante. CDU/CSU privilegiaza o relatie cu Sarkozy (nota mea: seful
UMP, unul din putinii realmente de dreapta din peisajul francez). Cu
Merkel aleasa raporturile cu Elysées probabil vor suferi desi "cuplul"
franco-german a mai vazut si altele. Presedintele UMP si partenerii
sai din dreapta germana preconizeaza o refundamentare a axei franco-
germane. Ei vor sa o intareasca prin deschiderea catre membri
puternici ai UE precum Spania, Italia, Marea Britanie, Polonia.
Conservatorii de dincolo de Rin isi pun sperantele de asemenea in N
Sarkozy pentru a lucra impreuna la ameliorarea relatiilor
transatlantice.
In randul administratiei germane Merkel este clar mai populara decat
Schroeder. Contrar lui Schroeder ea a dorit la momentul respectiv o
implicare a Germaniei in razboiul din Irak. Pentru ea raporturile bune
cu Washingtonul raman fundatia diplomatiei germane fata de actualul
cancelar care isi doreste o marja de manevra foarte mare. Cu Vladimir
Putin, cel putin la inceput, nu va exista relatia de complicitate care
exista acum intre cancelar si presedintele Rusiei. In afara relatiilor
personale Merkel este impotriva a ceea ce ea numeste "dependenta prea
mare" de aprovisionarea cu energie a Germaniei (fata de gazele
rusesti).
Angela Merkel va trebui sa faca fata unor probe pe scena
internationala asa cum Schroeder a fost nevoit sa faca fata dupa ce a
ajuns la putere in dauna lui Kohl. Putini au crezut in el in 1998.
Totusi incet incet a reusit sa se impuna. Comentatorii sunt de
asemenea in dubii in 2005. Eventualul cancelar de dreapta va fi primit
cu o buna doza de scepticism.
anonimule, cum sa leaga chestiunea asta de subiectul Severin sau de ce au scris altii sau de saitul peromaneste? Nu stiu cum ai ajuns talica aici ca io am ajuns aici citind ca asta e un sait cu subiecte exclusiv romanesti.
AMNESTY INTERNATIONAL
Report 2005: A dangerous new agenda
http://web.amnesty.org/library/Index/ENGPOL100062005
The US administration’s attempts to dilute the absolute ban on torture through new policies and quasi-management speak such as "environmental manipulation", "stress positions" and "sensory manipulation", was one of the most damaging assaults on global values.
Despite the US administration’s repeated use of the language of justice and freedom there was a huge gap between rhetoric and reality. This was starkly illustrated by the failure to conduct a full and independent investigation into the appalling torture and ill-treatment of detainees by US soldiers in Iraq’s Abu Ghraib prison and the failure to hold senior individuals to account.
"The USA, as the unrivalled political, military and economic hyper-power, sets the tone for governmental behaviour worldwide. When the most powerful country in the world thumbs its nose at the rule of law and human rights, it grants a licence to others to commit abuse with impunity,"
dan toader a scris:
Daca Germania va relua bunele relatii cu americanii in linia Kohl nu
vad cum ar putea fi in defavoarea Romaniei mai ales ca problema
noastra este prietenia dintre schroeder si putin.
peromaneste a raspuns:
Germania a inteles ce trebuie sa faca in 2 directii si inca bajbaie pe a treia (ca sa limitam conversatia la 3):
1) a inteles ca trebuie sa altereze/limiteze cheltuielile sociale si mai cu seama cele legate de pensii (agenda 2010)--asta este cu atat mai remarcabil cu cat vine de la stanga, unde in lumea asta stanga face treaba dreptei politice?
2) a inteles ca trebuie sa limiteze/reduca contributiile nete ale germaniei la uniune (aici franta, marea britanie si irlanda sunt in denial, iar la o sumedenie de tari mici, in care ar intra si spania, le tremura madularele ca se mai inchide robinetul german/comunitar;
3) germania se pronunta prea zgomotos impotriva globalizarii. declaratiile sefului social democratilor (pe care schroeder numai le atenueaza) se fac prea mult ecoul declaratiilor germane care au precedat razboaiele mondiale! germania si toata uniunea europeana ar trebui sa deprinda (si adapteze la) virtutile globalizarii de acasa cum am numit-o la peromaneste--in esenta, chinezii lor ar trebui sa fie tarile de curand integrate carora li s-ar putea vinde in circuit economic comunitar ('inchis') produsele si serviciile germane. si asa daca ne uitam, bancile (si alte puncte cheie ale economiei) romanesti sunt in maine bune de vest europeni...
Editia din 26 mai a cotidianului Gandul ne anunta ca: În cazul neadoptării Constituţiei Europene Creştin-democraţii germani cer suspendarea admiterii României şi Bulgariei în UE
Peter Hinze, purtătorul de cuvânt al Uniunii Creştin-Democrate (CDU), a declarat telefonic agenţiei Bloomberg: „Poziţia noastră este foarte clară: admiterea României şi Bulgariei trebuie amânată în cazul în care francezii spun NU Constituţiei“.
Conservatorii germani consideră că, în cazul unui eşec al referendumului din Franţa, Uniunea Europeană va intra într-o criză acută, funcţionarea instituţiilor sale putând fi mult îngreunată. În aceste condiţii, lărgirea Uniunii cu încă doi membri este considerată de CDU inoportună.
Formaţiunea condusă de Angela Merkel nu ia în seamă faptul că, în cazul neadoptării Constituţiei Europene, rămâne în vigoare Tratatul de la Nisa, care a fost gândit pentru 27 de membri, inclusiv România şi Bulgaria.
Reamintim că europarlamentari aparţinând creştin-democraţiei germane au făcut lobby la Bruxelles şi Strasbourg şi pentru amânarea primirii observatorilor români şi bulgari la sesiunile legislativului european.
Daca asa stau lucrurile, poate ca va fi nevoie ca americanii (d-na Merkel fiind o prietena declarata a lor) sa puna o vorba la Berlin pentru cauza romano-bulgara. Nu de alta, dar si de aceea se dau Bucurestiul si Sofia peste cap sa acomodeze nevoile americane din zona si nu numai.
Da, anonimule roman, acesta e un loc dedicat subiectelor romanesti sau cu implicatii directe pentru Romania si in general (pe cat se poate) peromaneste! Cu toate astea, atat timp cat ceea ce comenteaza unii si altii nu e ofensator pentru cineva (oricare ar fi acel cineva) nu vedem o problema asa mare daca se deviaza un pic de la crezul nostru; prea mult timp ni s-a spus ce (nu) trebuie sa spunem incat s-a ajuns la o atrofiere a comunicarii in cetate. Deocamdata, e mai bine sa gresim prin exces de comunicare decat altfel.
Sa ajungem si la comentariul in discutie, da, se pare ca americanii slabesc incet incet normele pe care le-au respectat atat de mult ei insisi cat si s-au luptat sa le respecte altii. Sa speram ca aceste devieri sunt numai temporare si nu vor eluda actului justitiei prin tenebrele birocratiei americane post-9/11. In functie de ce orientare are fiecare, americanii (nu) se (mai) bucura de circumstante atenuante. In orice caz, nu vor putea continua in felul acesta fara sa produca schimbari majore si poate ireversibile care vor costa SUA "in the long run".
anonim roman said...
anonimule, cum sa leaga chestiunea asta de subiectul Severin sau de ce au scris altii sau de saitul peromaneste? Nu stiu cum ai ajuns talica aici ca io am ajuns aici citind ca asta e un sait cu subiecte exclusiv romanesti.
AMNESTY INTERNATIONAL
Report 2005: A dangerous new agenda
http://web.amnesty.org/library/Index/ENGPOL100062005
The US administration’s attempts to dilute the absolute ban on torture through new policies and quasi-management speak such as "environmental manipulation", "stress positions" and "sensory manipulation", was one of the most damaging assaults on global values.
Despite the US administration’s repeated use of the language of justice and freedom there was a huge gap between rhetoric and reality. This was starkly illustrated by the failure to conduct a full and independent investigation into the appalling torture and ill-treatment of detainees by US soldiers in Iraq’s Abu Ghraib prison and the failure to hold senior individuals to account.
"The USA, as the unrivalled political, military and economic hyper-power, sets the tone for governmental behaviour worldwide. When the most powerful country in the world thumbs its nose at the rule of law and human rights, it grants a licence to others to commit abuse with impunity,"
apropos de ultimul comentariu, iata ce are de zis unul friedman (editorialist la new york times)
That domestic strength made us both feared and attractive. Remember: America won the cold war not just with containment, but, even more important, with attraction - attraction for the society we were building.
Din pacate, felul doi al pranzului d-lui Severin se dovedeste a fi aceeasi ciorba lunga si nepotrivita ca la felul 1. Din Ziua, iata-l:
Slabiciunea UE pune Romania in pericol (II)
Adrian SEVERIN
Daca UE ar avea o politica externa comuna ar avea un cuvant de spus in jocul politic din regiunea Marii Negre. S-ar crea astfel un echilibru tripolar - SUA, UE, Rusia - avand avantajul rationalitatii si stabilitatii. In lipsa factorului european asistam la cresterea tensiunilor ca urmare a conjugarii asimetriilor de putere intre SUA si Rusia, nevoii germane de a compensa ineficienta si incoerenta politica a occidentului european printr-un demers propriu in rasarit si nelinistii micilor puteri pontice in cautarea securitatii la expusa frontiera NATO.
Dominatia NATO la Marea Neagra inseamna, practic, transformarea acesteia intr-un lac american. Este in logica lucrurilor ca Rusia sa i se opuna. Alaturandu-se unei atari opozitii, Germania devine un interlocutor de prim rang atat la Moscova, cat si la Washington. Sprijinul german (caruia, intr-o forma sau alta, ii urmeaza cel francez) este esential pentru reechilibrarea balantei de forte la nivel regional intre Rusia si SUA. Punand acordurile de la Ialta in acelasi cos cu Pactul Ribbentrop-Molotov, presedintele Bush exprima nu doar indispozitia fata de o apropiere ruso-germana care lasa in afara jocului central-european antanta anglo-americana, ci avertizeaza statele mici si mijlocii ale Mitteleuropei asupra pericolului de a fi despartite din nou in lagare inamice.
In acest context, Turcia, scapata de disconfortul vecinatatii cu o superputere ostila (fosta URSS) si nemaifiind avanpostul NATO in confruntarea bipolara, priveste din ce in ce mai mult spre o Rusie-putere regionala ca la un posibil partener strategic. Rusia se opune astazi, intocmai Turciei, separatismului, terorismului si fundamentalismului religios. De asemenea, Turcia si Rusia sunt amandoua democratii fragile ivite din traditiile despotismului oriental. Consolidarea NATO la Marea Neagra prezinta pentru Turcia dublul inconvenient de a-i reduce importanta - si, deci, influenta - in cadrul aliantei atlantice si de a mari presiunea ordinii americane asupra sa. Totodata, Turcia si Rusia ar pierde cvasimonopolul geopolitic obtinut prin Conventia asupra stramtorilor. In fine, Turcia are ca prioritate acceptarea sa ca putere europeana. SUA nu pot decat sa sustina un asemenea demers (neobservand, poate, ca astfel isi slabesc legaturile cu Turcia). Europa este, insa, sceptica. O alianta turco-germana in zona Marii Negre serveste, asadar, prioritatilor Ankarei. Aceasta cu atat mai mult cu cat implicarea germana in Turcia este veche, iar comunitatea turca din Germania este considerabila.
Prinsa in triunghiul germano-ruso-turc, Romania pare a conta exclusiv pe cartea americana (asa cum altadata a mizat totul pe cea franco-britanica) in loc sa joace cartea germana. In consecinta, Germania este tot mai critica la adresa Romaniei, Turcia tot mai circumspecta, iar Rusia tot mai amenintator indiferenta. In ceea ce le priveste, SUA nu se implica intr-o politica pontica alaturi de Romania, Georgia si Bulgaria, ci pare a le indemna pe acestea la aliante subregionale in timp ce isi rezerva privilegiul de a negocia direct cu Moscova sau Berlinul. Daca lucrurile vor merge prost, America, o superputere prea indepartata, nu-si va pune in pericol agenda strategica spre a-i scoate din incurcatura pe ghinionistii sai amici locali. Ca si la Ialta, ea se va inclina in fata situatiei de fapt luandu-si rezerva unei declaratii de principii democratice.
Ideea unei contra-Ialte, lansata de impetuosul presedinte georgian Shakashvili, nu poate duce decat la un "razboi rece" subregional. Ialta micilor puteri pontice - chiar si sustinute discret de SUA - nu ar putea hotari o restitutio in integrum fara a crea o tulburare globala. Ea va incerca doar sa demarcheze zonele de influenta in Marea Neagra intre troika Rusia-Germania-Turcia si triunghiul portocaliu Georgia-Romania-Ucraina. Interesele celor din urma sunt mai legate, insa, de o Europa unita decat de un spatiu caucaziano-pontic divizat. Din pacate Europa nu este inca unita.
Sa mai adaugam ca, realizarea oleoductului Baku-Ceyhan, dorit de SUA, in dauna proiectului Baku-Constanta-Trieste, ratat de UE, a redus influenta Rusiei dar a si ruinat importanta geo-strategica a Romaniei.
Slabiciunea UE creaza vulnerabilitati Romaniei si in zona transnistreana. Noul reprezentant european pentru Transnistria a indicat disponibilitatea de a pune regimul crimei organizate de la Tiraspol pe picior de egalitate cu Republica Moldova, de a recunoaste dreptul de veto al Rusiei in solutionarea conflictului si de a nu ridica problema prezentei militare in zona. Un punct de vedere similar cu cel avansat de presedintele ucrainean. Conducatorii Poloniei, Lituaniei si Ucrainei au discutat chestiunea cu presedintele Moldovei, fara sa consulte Romania. Proiectatele alegeri transnistrene vor avea un caracter plebiscitar si referendar. Ele pot valida abuzurile trecute si legitima secesiunea viitoare. De aici si pana la transnistrializarea Moldovei ori independenta Transnistriei, fara garantii pentru integrarea europeana a Moldovei, nu este decat un pas.
O UE politica asezata pe baze federale, in care Romania este integrata si influenta, ar fi idealul. Pana atunci se impun politici alternative. O victorie a dreptei in Germania si Polonia va apropia aceste tari de SUA, dar nu le va deschide automat spre Romania, antipatica aliata a Americii. Dimpotriva, obligate sa aleaga, SUA vor opta pentru Germania, Polonia, Turcia si chiar Rusia, iar nu pentru mai putin relevantele state pontice. Triunghiurile Germania-Polonia-Ucraina si Germania-Rusia-Turcia sunt durabile intrucat se intemeiaza pe realitatea puterii economico-militare. In zadar Romania le-ar opune formule politice virtuale, sperand ca importanta teoretica a geografiei sale poate fi valorificata doar prin forta retoricii atlanticiste. O UE slaba pune Romania in pericol caci soarta Romaniei este legata de cea a UE. In absenta "Europei-putere", Romania trebuie sa fie alaturi de Germania, sustinand cooperarea acesteia cu Rusia si intelegerea ei indispensabila cu SUA, iar nu legand securitatea sa exclusiv de prezenta "invincibilei armade" transatlantice la Pontul Euxin.
Domnule Severin,
Ma adresam dumneavoastra saptamana trecuta si va spuneam ca arumentul dvs. dezamagea. Ati avut la dispozitie inca o saptamana si avantajul combinat de a fi citit comentariile de pe forum si a fi aflat votul francez la constitutie. Rezultatul este cu mult sub asteptari!
Ati continuat cu triunghiurile dvs. care nu au prea mult sens fara macar a catadicsi sa luati in discutie ceea ce forumistii v-au spus. Ma rog, avand drept de semnatura la editorial va pune intr-o pozitie din care puteti sa spuneti ce vreti atat timp cat nu e detrimental vanzarii ziarului...
Haideti sa va spun doua lucruri in incheiere:
1) Nu exista nimic de interes la Marea Neagra pe care SUA sa nu si-l fi adjudecat deja. Cine controleaza Bosforul controleaza Marea Neagra--stiti ca e o mare baza americana/NATO chiar in Istanbul? Mai mult, un usor control al turcilor se face (si) prin viitoarele baze americane din Romania si Bulgaria.
2) Nimeni nu-i nebun sa aduca petrol prin Marea Neagra (stiu, romanii de la Constantinescu la basescu vor fi dezamagiti) sau Romania. Terenul este impartit de prea multe jurisdictii instabile si la punctele terminus nu sunt pietele sau capacitatile de prelucrare necesare.
Asa ca domnule Severin, vedeti-va de treburile dvs. de parlamentar roman si mai cititi aici si la peromaneste.com
Trimiteți un comentariu