Anunţ publicitar al Statului Român in ziarele mari ale lumii:

Cine a putut, ştiut şi vrut a plecat.

Avem nevoie de ajutor!
Plătim la nivelul pieţei.
Preferăm vorbitori de Româna!

______________________________


poante § intelart § cafeneaua
© 2005
cel mai vechi blog peromaneste

26.4.11

Dinu C. Giurescu: Actuala majoritate parlamentară să destrame teritorial România!

Basescu si-a inceput cariera ca bisnitzar.  A continuat prin a deveni criminalul Romaniei, al flotei, economiei, iar acum al unitatii teritoriale.  Deja raul facut de el il depaseste pe cel facut de Ceausescu.  Intre timp, tzara e anesteziata cu Romanii au talent si cacaturi echivalente, improscate de mass-media noii internationale.  Basescu va parasi ce va mai ramane din tzara asta.  Serviciile care ne-au vandut odata cu Ceausescu vor ramane...    


Acad. Dinu C. Giurescu, istoric

În 10 februarie recent, „pe neobservate", aşa cum îşi doreşte Marko Bela, senatorii Puterii au lăsat să treacă pe sub nasul Opoziţiei proiectul legii unei noi regionalizări a României, pus în operă de UDMR. Fără e explica de ce actualele opt regiuni de dezvoltare nu sunt bune, fără nici o presiune din partea UE şi aparent fără nici o logică, liderii udemerişti au continuat practicarea a ceea ce ştiu ei cel mai bine: şantajul.

Din confruntarea cu partidele româneşti ahtiate după putere, astăzi, ca şi ieri şi alaltăieri, organizaţia cu rol de partid etnic a ieşit întotdeauna învingătoare. Pas cu pas, urmărindu-şi programul şi „viziunea" pe termen lung, UDMR a şantajat tot ce se putea, a obţinut tot ce şi-a dorit, a aplicat întregul „arsenal istoric" al gherilei etno-centriste, separatiste, autonomiste. Cu o doză uriaşă de aroganţă şi sfidare, liderii aşa-zişi „europeni" ai maghiarimii din România au avut curajul să propună guvernanţilor de la Bucureşti refacerea hărţii tragice din 1940, când pumnalul horthysto-hitleristo-mussolinian a fost înfipt în trupul Transilvaniei. Cum această sfidare nu e de ajuns pentru îndeplinirea planurilor autonomiste, UDMR face presiuni asupra guvernanţilor să treacă, în paralel, şi Legea Minorităţilor prin asumarea răspunderii guvernului – metoda prin care guvernul Boc a dăruit de curând liderilor udemerişti istoria şi geografia în limba maghiară, precum şi o întinsă listă cu discriminări pozitive în învăţământ. În acest mod, şefii celei mai însemnate minorităţi etnice din România obţin supra-drepturi orientate făţiş spre separatism etnic şi chiar spre anularea de facto a unirii Transilvaniei cu Tara Mamă. Ne aflăm, practic, în stare de „alarmă la vedere", cum se spune în aviaţie, deoarece UDMR nu mai face nici măcar un minim de efort pentru a-şi masca intenţiile. În acest context, de o gravitate extremă pentru destinul statului naţional unitar român, am considerat necesar să aflăm opinia unuia dintre marii istorici de la Academie, profesorul Dinu C. Giurescu.

„Potrivit Legii Educaţiei, 92% dintre elevii români au mai puţine drepturi decât 8% dintre elevii minorităţilor"

- „Repetabila alianţă" dintre UDMR şi partidele care s-au perindat până acum la putere, împlineşte, azi-mâine, 20 de ani. Cum vedeţi, domnule profesor, această evoluţie?

- După 1990, minorităţile etnice, indiferent de numărul lor, au obţinut un statut extrem de generos, având, printre altele, reprezentanţi în parlament în mod automat. Se detaşează la mare distanţă maghiarii, conduşi de UDMR - o entitate cu un statut nedefinit: nici partid politic, nici organizaţie neguvernamentală. Nu contează însă dacă este sau nu partid politic. Interesant este să urmărim ce a obţinut UDMR participând la toate legislaturile şi aproape la toate guvernele. Vă spun de pe acum: nu am nimic împotrivă dacă UDMR participă la guvernul central; ei au oameni bine pregătiţi, trebuie să recunoaştem, iar mulţi din generaţia mai bătrână, nu din cea tânără, vorbesc bine româneşte. Ca urmare, pot să aibă o contribuţie pozitivă la gospodărirea treburilor ţării. Unde încep lucrurile să se strice este acolo unde această organizaţie încearcă să obţină mai multe drepturi decât marea majoritate a românilor. O să mă refer la un domeniu pe care îl cunosc mai bine: Legea Educaţiei. Această lege îi împarte pe şcolari în două mari categorii: 92% din elevii români de şcoală generală şi liceu au mai puţine drepturi decât 8% din elevii minorităţilor. Foarte bine că tineretul minoritar are drepturi multe, dar vreau ca aceleaşi drepturi să fie extinse şi asupra românilor. Atunci suntem de acord. Dar ca majoritatea să fie discriminată negativ în favoarea minorităţii e un lucru pe care nu-l înţeleg. Nu înţeleg cum o şcoală cu numai 5-6 elevi maghiari continuă să funcţioneze, în timp ce o şcoală cu 10-15 elevi români se închide. Cea dintâi capătă personalitate juridică, în timp ce a doua nu. O anomalie! O lege foarte greu de înţeles. Al doilea exemplu: niciunul dintre cele 23 de „principii directoare" ale legii nu face trimitere la necesitatea cunoaşterii istoriei, creaţiei şi civilizaţiei româneşti. În schimb, când e vorba de minoritari, se spune explicit că trebuie să cunoască istoria, tradiţiile, civilizaţia comunităţii respective. De acord să cunoască ei, dar de ce nu şi noi? Mai mult, istoria este acceptată ca materie a „bacalaureatului naţional" numai la clasele umaniste, iar manualul de clasa a XII-a nu se mai numeşte „Istoria românilor", ci, simplu, „Istorie". Cui îi e ruşine de istoria românilor? Curioasă scăpare...

- De ce credeţi că i-au tăiat pe „români" din titlul manualului?

- Ca să se piardă identitatea naţională a românilor. O spun cu toată seriozitatea, cu deplină răspundere: mai multe fapte asemănătoare merg către acest scop. Tineretul să nu mai aibă conştiinţa apartenenţei la un neam. Să fie un tineret de ăsta, euro-atlantic, axat pe valori precum mall-uri, vacanţe, călătorii, braking news, vibe radio etc. Pentru minorităţi, vom avea însă manuale diferite, în limbile lor materne. În acest caz mă întreb de ce? Credeţi c­-o să cunoască mai bine istoria şi geografia României, dacă le-o traducem în maghiară sau germană? Mi se pare extrem de stranie această prevedere. Dacă vorbim, în context, de Tirolul austriac, atât de des invocat de UDMR, cred că germanii din Italia (din Tirol) ar fi foarte miraţi dacă, într-o zi, li s-ar spune că vor învăţa istoria Italiei în limba germană, şi nu în italiană, cum se întâmplă în prezent. Ar fi uimiţi să audă că limba italiană, limba statului în care trăiesc, le este predată ca limbă străină, cum se întâmplă cu limba română în şcolile maghiare de la noi. Am senzaţia că toate aceste revendicări ale UDMR, satisfăcute „la moment" de majoritatea românească şantajabilă, tind la o separare completă a minorităţii maghiare de majoritatea românească: „Nu mai vreau să am de a face cu dumneata! Nici în educaţie, nici teritorial, nici ca simboluri, nimic. Să ne separăm!" Bine, dar totuşi trăim într-un stat care are graniţe recunoscute internaţional, un stat naţional ce vine din istorie, sunt realităţi pe care nu le putem nega... „Ei, bine: noi vrem separare!" Aici mergem... Si-mi pun întrebarea: domnilor de la UDMR, doriţi ca această separare, să-i zicem culturală, să ducă la o separare teritorială? Întrebare retorică, se înţelege...

„În viziunea UDMR judeţele ar urma să dispară"

- Prin Senat a trecut o lege hoţească, prin care UDMR urmăreşte să-şi decupeze din România propria ţară, mergând pe graniţele trasate în 1940 de criminalii de război Horthy Miklos, Benito Mussolini şi Adolf Hitler. Cât este de grav acest lucru, domnule academician?

- Pornind de la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului European, Guvenul Român a iniţiat şi Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004, privind dezvoltarea regională, stabilind opt regiuni de dezvoltare şi păstrând împărţirea pe judeţe. În 2009, senatorii şi deputaţii UDMR au înaintat Senatului o propunere legislativă pentru „modificarea şi completarea Legii 315/2004". Propunerea constă în formarea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8 existente în prezent. Expunerea de motive nu explică de ce împărţirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui înlocuită. De notat că denumirea de „judeţ" nu apare nicăieri în propunerea UDMR, ceea ce înseamnă că judeţele ar urma să dispară. Mai mult, cele 16 regiuni de dezvoltare reprezintă o fază intermediară, cu o durată de 3 ani, spre cele cinci macroregiuni, obligatorii, speră UDMR, din 2013. Desfiinţarea judeţelor ar fi un unicum în Uniunea Europeană, unde asemenea unităţi teritoriale de bază există în continuare, în toate ţările. Între cele 16 proiectate regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figurează „Covasna-Harghita-Mureş", fiind astfel reconstituită teritorial, pe baze etnice, fosta „Regiune autonomă maghiară" din anii 1952-1958. Insă aspectul cel mai grav existent în propunerea UDMR priveşte Macroregiunea de nord, trasată pe aceeaşi graniţă cu cea atribuită Ungariei prin „arbitrajul" puterilor Axei din august 1940. Să fie o simplă coincidenţă? De ce n-au redesenat graniţele din 1916, că tot acelaşi lucru ar fi fost? Coroborată cu Legea Statutului Minorităţilor şi cu Legea Educaţiei, regionalizarea „marca UDMR" urmăreşte clar desprinderea părţii de nord şi nord-vest a Transilvaniei, cu o suprafaţă de peste 50.000 de kilometri patraţi, de sub suveranitatea statului român. Cred însă că nu se va ajunge aici dacă românii vor reacţiona pentru apărarea individualităţii şi drepturilor lor, respectând în acelaşi timp toate preceptele UE.

„Nu este prea complicat să se constituie un pe teritoriul unui stat european"

- Care ar putea fi urmările manevrelor udemeriste?

- Evenimente relativ recente (vezi fosta Iugoslavie) au demonstrat că nu este prea complicat să se constituie un „nou stat" pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul susţinut al mass-mediei internaţionale. Este un posibil precedent care, adaptat, poate fi invocat şi pus în practică şi în România. Anume o detaşare de facto, prin regionalizare şi mijloace economice (investiţii mari) menite să arate tuturor locuitorilor avantajele noii împărţiri teritoriale.

- Cum a fost posibil ca Senatul să adopte propunerea prin aprobare tacită?

- Printr-o manevră iniţiată de liderul majorităţii PDL din Senat. Fapt e că o propunere de împărţire a României pe regiuni a trecut de una dintre Camere fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional şi care priveşte destinul a milioane de cetăţeni români. Până şi regimul comunist a fost mai... democratic la acest capitol decât autorităţile actuale. Când Ceauşescu a renunţat, în 1968, la împărţirea în raioanele şi regiunile de tip sovietic, propunerea de revenire la judeţe a fost publicată în presă, cu harta respectivă, spre dezbatere publică. Iar definitivarea, atunci, în 1968, a ţinut seamă şi de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a două judeţe, Brăila şi Galaţi, în locul unuia singur, cum doreau iniţial tovarăşii. Asta a fost atunci. Dar e posibil oare ca, într-un sistem cu mai multe partide şi presă liberă, constituirea unor noi regiuni de dezvoltare, cu consecinţe ce pot duce foarte departe, să treacă pe tăcute, pe furiş, ascunsă cu totul opiniei publice?! Ne întrebăm pe bună dreptate: doreşte actuala majoritate parlamentară – PDL, UDMR, UNPR şi minorităţi – să destrame teritorial România?

Conspiratia becului: Defectarea planificata a produselor

Planned Obsolescence is the deliberate shortening of product life spans to guarantee consumer demand.

As a magazine for advertisers succinctly puts it: The article that refuses to wear out is a tragedy of business – and a tragedy for the modern growth society which relies on an ever-accelerating cycle of production, consumption and throwing away.

The Light Bulb Conspiracy combines investigative research and rare archive footage to trace the untold story of Planned Obsolescence, from its beginnings in the 1920s with a secret cartel, set up expressly to limit the life span of light bulbs, to present-day stories involving cutting edge electronics (such as the iPod) and the growing spirit of resistance amongst ordinary consumers.

This film travels to France, Germany, Spain and the US to find witnesses of a business practice which has become the basis of the modern economy, and brings back disquieting pictures from Africa where discarded electronics are piling up in huge cemeteries for electronic waste.



Aici nu-i vorba de reducerea consumului prin a ne lipsi de bunurile de care avem nevoie, ci de crearea de bunuri durabile. Cele mai multe din bunurile epocii industriale din economia capitalista sunt create cu ideea defectarii premature. Asta este o definitie a economiei de consum, pe care nici macar socialistii n-au stiut-o. Justificarea acestui mod de productie este undeva intre nevoia de profit si nevoia de a asigura locuri de munca.


Asta a mers cum a mers pana acum, cand 2,5 miliarde de chinezi si indieni se pregatesc sa intre in modul economiei de consum. Daca acestia adopta economia de consum, planeta devine nelocuibila--daca nu cumva incepe Razboiul.


Gandeste romanule si hai sa facem lumea mai buna, incepand cu cartierul in care fiecare locuim!

Da click aici ca sa vezi totul! VREI SA-I INTALNESTI? cin s-aseamana s-aduna pe lista de discutii peromaneste

23.4.11

Un Paste luminat!

uploaded by cristalinda.

19.4.11

Am fost intrebat si raspunsul urmeaza

ANALIZĂ. De ce se tem Rusia şi Turcia de România

Unul dintre motivele pentru care Rusia nu vede cu ochi buni România, iar spionajul rusesc s-a intensificat, după cum sugerează şeful SRI,  este şi faptul că în 2009 a semnat un parteneriat strategic cu Azerbaidjan, România având ideea unui nou traseu energetic prin care gazul caucazian să ajungă în Europa, ocolind toate cele trei mari puteri de la Marea Neagră: Rusia, Ucraina şi Turcia. În acest fel România şi-a creat propriul NABUCCO printr-un acord semnat anul trecut de Azerbaidjan, Georgia şi România, cărora li s-a alăturat ulterior şi Ungaria. Dar nu este singurul.

România şi-a creat propriul NABUCCO printr-un acord semnat anul trecut de Azerbaidjan, Georgia şi România, ulterior şi Ungaria, iar asta nelinisteste Rusia.

România a reuşit să-şi facă suficiente conexiuni pentru a putea participa în viitor la jocurile din regiunea Mării Caspice şi este singura ţară din Uniunea Europeană care a semnat un parteneriat strategic cu o ţară din zonă. Există două beneficii pe această tablă de şah, a explicat pentru romanialibera.ro un oficial din Ministerul Apărării: unul economic, care ţine de valorificarea resurselor energetice şi celălalt strategic, care vizează deschiderea acestei zone care se află pe principala
axă a secolului 21, asa cum a fost trasată de experţii militari ai Marilor Puteri: Golful Aden-Golful Persic-Shanghai.

După ce a semnat în 2009 un parteneriat strategic cu Azerbaidjan, România a avut ideea unui nou traseu energetic prin care gazul caucazian să ajungă în Europa, ocolind toate cele trei mari puteri de la Marea Neagră: Rusia, Ucraina şi Turcia. În acest fel România şi-a creat propriul NABUCCO printr-un acord semnat anul trecut de Azerbaidjan, Georgia şi România, cărora li s-a alăturat ulterior şi Ungaria.

Proiectul AGRI (Azerbaidjan, Georgia, Romania Interconetction) presupune aducerea gazelor azere din zăcământul Shah Deniz prin gazoductul Baku-Tbilisi până pe litoralul georgian, unde vor fi lichefiate astfel încât să poată fi transportate cu nave de mare tonaj până la Constanţa. Aici se regazifică şi este trimis prin conducte spre vest prin Ungaria şi spre sud, prin Bulgaria. Construcţia celor două terminale de gaz natural lichefiat pe malul Mării Negre, unul la Kulevi în Georgia şi celălalt la Constanţa, în România, vor costa între două şi cinci miliarde de euro şi vor fi proiectate cu o capacitate maximă de opt miliarde de metri cubi de gaze. Un specialist de la Ministerul Economiei ne-a spus că România speră să poată furniza gaz în statele UE în următorii trei ani, iar Gazprom, cel mai mare furnizor din lume, s-ar putea să-şi piardă în acest fel o parte dintre consumatorii occidentali.

România crede că va putea construi uzinele de lichefiere a gazului cu bani europeni şi că va putea aduce gaz caspic în Europa mai repede decât South Stream, conducta rusească proiectată să aprovizioneze piaţa comunitară pe o rută care ocoleşte Ucraina, şi mai repede decât Nabucco, gazoductul gândit de UE pentru a reduce dependenţa de Rusia. Romgaz a beneficiat încă din 2008 de 1,6 milioane de dolari de la Agenţia SUA pentru Comerţ şi Dezvoltare pentru a face un studiu de fezabilitate pentru terminalul de gaz lichefiat de la Constanţa, în condiţiile în care în toată lumea există doar 70 de terminale pentru regazificarea gazelor lichefiate.

Analiştii de la Stratfor consideră că proiectul AGRI nelinişteşte atât Rusia, cât şi Turcia. Rusia nu vede cu ochi buni relaţiile tot mai bune pe care România şi le face în Caucaz şi este în mod vădit nemulţumită de noua rută energetică la care participă Georgia şi Azerbaidjanul, arata, printre altele, analiza.


______________

...aici e mana Unchiului; vad ca ungurii sunt acolo si in acelasi timp sunt la treaba si cu rusii. Asa ca ce ma intreb, la Bucuresti nu s-a inventat dansul?

Politica degetului in ochiul celui mare, ca te apara pe tine unul si mai mare, e doar politica celui si mai mare...

10.4.11

Unde este FLOTA Romaniei?



Deci nu erau ruginite, numai bune de scos din uz, din moment ce si acum plutesc si cara marfa! Cine a castigat? Cine a pierdut? Cine e vinovat? Oare vom afla?
Dar SIDEX? Dar BCR? Dar PETROM? Dar ROMPETROL? Dar IMGB< VULCAN< SEMANATOAREA< TRACTORUL< RULMENTUL< ELECROPUTERE...etc...etc...

Unde este FLOTA Romaniei – LISTA navelor

Flota romaneasca, disparuta fara urma in triunghiul tranzitiei – Lista navelor romanesti rebotezate!

Lista cu o parte dintre navele noastre rebotezate!








DENUMIRE ACTUALA
FOSTA DENUMIRE
ARMATOR
PAVILION

1
Mizar
Adzerbaijan
1
2
Bai An 5
Teliuc
China

3
Bao Yue Da
Baia de Cris
China

4
Bechet
Nasco
China

5
Chang Ni
Giurgiu
Mingdong Funing Investment
China

6
Chun Jiang
Dragomiresti
Greatsources Shipping
China

7
Cosco Shanghai
China

8
Frank Zhejiang
Zosco Zhejiang
China

9
Friendly Zhejiang
Zosco Zhejiang
China

10
Graceful Zhejiang
Zosco Zhejiang
China

11
Great Zhejiang
Baneasa
Zosco Zhejiang
China

12
Green Zhejiang
Banisor
Zosco Zhejiang
China

13
Hai Xi
Guo Hang Shipping
China

14
He Xin
Sarmizegetusa
Sinotrans Dalian
China

15
Hebei Diligence
Hosco
China

16
Hebei press
Hosco
China

17
HK Deqin 201
Albesti
Shanghai Deqin
China

18
Lan Hai Chuang Xin
Guangdong Lanhai Shipping
China

19
Mei Shan Gang 9
Zhejiang Daisan
China

20
New Vega
Leresti
Dalian All Star Ships
China

21
Xin He Shi Ba
Qingdao Shipping
China

22
Xin Tong Yang
Fujiyan Shipping
China
21
23
Merea
Borsa
Bulcom Ltd
Cipru

24
Petrolina
Columbia Shipmanagement
Cipru

25
Sakalas I
Ciucas
Pennyluck Shipping
Cipru
3
26
Daebo Ace
Nucet
Daebo Shipping CO
Coreea de Sud

27
Goryo 6 Ho
Hyundai Engineering
Coreea de Sud
2
28
East press
press Shipping
Danemarca

29
Lodbrog
Alcatel Submarine Network
Danemarca
2
30
Al Esraa
Turnu Magurele
Federal Arab
Egipt

31
Egy Link
Amara
National Shipping
Egipt

32
Fast Independence
Demline
Egipt
3
33
Silver Moon
ABC maritime
Elvetia
1
34
Aboudi
Osman Shiping LLC
Em. Arabe Unite

35
Al Dhafrah
Adnatco
Em. Arabe Unite

36
Al Ruwais
Adnatco
Em. Arabe Unite

37
Almezaan
Tarcau
Biyat International
Em. Arabe Unite

38
QSM Coaster
Palas
Qawareb Shipmanagement
Em. Arabe Unite

39
Saad III
Sousa
Saad Steel Construction
Em. Arabe Unite

40
Victoria
Marwan Shipping
Em. Arabe Unite
7
41
Hoburgen
Lillgaard
Finlanda
1
42
Pioneer Sea
Interunity Management Corp
Greacia

43
Andromeda
Tristar management
Grecia

44
Avra
Good Faith Shipping
Grecia

45
Blue Ridge
Eastwind Hellas SA
Grecia

46
Eftihia
Tristar Management
Grecia

47
Grand Mirsinidi
Decembrie
Stamford navigation
Grecia

48
Lara
Tassos Shipping
Grecia

49
Natty
Good Faith Shipping
Grecia

50
Ozark
Eastwind Hellas
Grecia

51
Pagane
Bulcom Ltd
Grecia

52
Polar
New Shipping Ltd
Grecia

53
Proton I
Merchant Marine
Grecia

54
Saint Mary
Nortech Shipping
Grecia

55
Sea Coral
Overseas marine
Grecia

56
Smart I
Good faith Shipping
Grecia

57
Star B
Baru Kaha
Grecia

58
Star Hero
New Shipping Ltd
Grecia

59
Vigour
Polembros Shipping
Grecia

60
Vinashin Metal
Turceni
Tramp MTME
Grecia
19
61
Nadia
Alba
Blue Sparrow Shipping
Insulele Marshall
1
62
Ianuk
Martinoli Consulting
Italia
1
63
Angora
Vilcea
Consolidated Bulk
Liban

64
Hummer
Gorgova
Consolidated Bulk
Liban
2
65
Save
Saveni
Mur International
Libia
1
66
Amber Vita
Alpha Shipping
Lituania
1
67
Tuah Sari
Costesti
Tuah Tankers
Malaezia
1
68
Aiud
C. Shell Navigation
Panama

69
Celmera 1
Celmera Nav Inc
Panama

70
Princess K
Brad
Princess K navigation
Panama
3
71
Albatros
A.N. Mircea Cel Batran

72
Aris
Satu Mare
Cosena
ROMANIA

73
Claudia C
Tecuci
Mihei Shipping
Romania

74
Eforie
Sn CFR,
ROMANIA

75
Fate
Tulcea
Mihei Shipping
Romania

76
Golden Aries
Nicoresti
Romanian Maritime
Romania

77
Gramosti
Paltinis
Sammarina Shipping
Romania

78
Histria Crown
Biruinta
Histria  Shipmanagement
Romania

79
Histria Diamond
Histria  Shipmanagement
Romania

80
Histria Onyx
Turnu Severin
Histria Shipmanagement
Romania

81
Histria Topaz
Bucsani
Histria Shipmanagement
Romania

82
Mangalia
Sn CFR,
ROMANIA

83
Mare Nigrum
Gecomar,
ROMANIA

84
Maria C
Romanian maritime
Romania

85
Paico
Sammarina Shipping
Romania

86
Sancris
Busteni
Romanian maritime
Romania

87
Sanhope
Horezu
Romanian Maritime
Romania

88
Seaqueen
Mihei Shipping
Romania

89
Stella M
Romanian Maritime
Romania

90
Susie
Husi
Cosena
ROMANIA
20
91
Dylan
Baikal Shipping
Rusia

92
Igor Belianski
Nova Shipping
Rusia

93
Volgograd City
Zlatna
Volgotanker
Rusia
3
94
Baltic Ace
Samta Shipmanagement
Singapore

95
Hulder
Thome Shipmanagement
Singapore

96
Nautica Muar
Epic Ship Management
Singapore
3
97
Haj Moneir
Medias
Unimarine management
Siria

98
Maximos
Tabalo R.A.
Siria

99
Mohamad H
Phoenicia maritime
Siria

100
Hajer
SIFN
Siria

101
Iman T
Tusnad
Tartous Shipping
Siria

102
Marwan H
Phoenicia maritime
Siria

103
Omar al Farouk
Otico
Siria

104
Ranim B
Rasha Shipping
Siria

105
Venus
Hirsova
Zahra Maritime
Siria
9
106
Elena B
Boluda Grupo
Spania
1
107
Golina
Polymok Shipping
St. Vincent
1
108
Hansaland
DOL navigator
Suedia
1
109
Ali Bey
Deniz Feneri
Turcia

110
Aras
Bora Denizcilik
Turcia

111
Behice
Furtrans Denizcilik
Turcia

112
Cem Pioneer
Sea Pioneer Denizcilik
Turcia

113
Ceren Urkmez
Furtrans Denizcilik
Turcia

114
Clipper
Cihan Denizcilik
Turcia

115
Deren Pioneer
Sea Pioneer Denizcilik
Turcia

116
Ergul
Histria
Ermar Denizcilik
Turcia

117
Imbat
Bora Denizcilik
Turcia

118
K. Nicolas
Frunzanesti
Sea Pioneer Denizcilik
Turcia

119
Kiana
Sea Pioneer Denizcilik
Turcia

120
Mistral
Bora Denizcilik
Turcia

121
Nazmi C
Canbaz Denizcilik
Turcia

122
Oasis West
Gulnak denizcilik
Turcia

123
Orhan Ayanoglu
Asli Deniz
Turcia

124
Royal
Bora Denizcilik
Turcia

125
Turgut Usta
Tohani
Yagmur Deniz
Turcia

126
Yasar kaptan II
Azuga
Arzu Denizcilik
Turcia

127
Yasar Kaptan III
Sadova
Arzu Denizcilik
Turcia
19
128
Daniela
Pic Shipping LTD
Ucraina

129
Newfane
Reghin
Diamant Co
Ucraina

130
Nika
Pic Shipping
Ucraina

131
Svyataya Aleksandra
Tirgu Frumos
Fedcom Shipping
Ucraina

132
Toulon
Vernon Shipping
Ucraina

133
Vikki
Pic Shipping
Ucraina
6
134
Cervine
DART Line
UK

135
Cyclopus
IMMS London
UK

136
Halima K
IMMS London
UK

137
Lady Bana
IMMS London
UK

138
Moon Light
IMMS London
UK

139
Phocine
Dart Line
UK

140
Shingal
IMMS London
UK
7
141
Amadeo
Ravenscroft Ship management
USA

142
Kimberly




Dosarul FLOTA – Rememberhttp://stareanatiunii.com/wp-content/uploads/2011/03/Unde-este-FLOTA-Romaniei-LISTA-navelor-300x181.jpg

130 de oameni cercetati, 80 de acuzati, niciun prejudiciu rezultat in urma vanzarii pe nimic a 16 nave. Dosarul „Flota" intra in galeria marilor fraude economice ale sfarsitului de secol XX. Era perioada in care Romania a iesit din „epoca de aur" si a intrat in „epoca tepelor". „Financiarul" va propune in fiecare saptamana
cate un dosar celebru, cu „autor necunoscut". Astazi, despre cum au disparut „fara urma" 286 de nave.
Odata, demult, Romania „inventa" exploatarea la scara indus- triala a petrolului, nascocea primul avion cu reactie sau era intre primele trei tari care utilizau laserul in industrie. Ei bine, am fost mai mult decat atat, vorba poetului in viata – am avut si a noua flota maritima (comerciala) a lumii. O tempora, o mores…
La ora actuala, din toata flota romaneasca nu mai exista decat un munte de dosare penale care pluteste prin tribunalele patriei.

Prea multe nave

Revolutia din decembrie 1989, sau cum vreti sa-i spuneti, ne-a prins cu 286 de nave in stare de functionare, toate aflate in dotarea flotei maritime comerciale. Ele se aflau in administrarea fostei intreprinderi de stat Navrom Constanta. Asa cum am mai spus, dar ar fi bine s-o repetam de mai multe ori pe parcursul acestui material, in topul mondial al flotelor comerciale Romania ocupa atunci locul 9.
Insa o minte luminata s-a gandit ca o asemenea armada era de neconceput si greu de condus, asa ca, la data de 15 mai 1990, intreprinderea de stat a fost sparta in trei companii: Navrom, Romline si Petromin. Dintre acestea, Petromin a primit 89 de nave de cel mai mare tonaj, devenind segmentul strategic al flotei comerciale. Director general al companiei a fost numit Calin Marinescu, zis „Sogunul". Trebuie spus ca, din cele 286 de nave, cel putin 90 se aflau in diferite stadii de degradare, scoaterea lor din uz fiind mai mult decat recomandata. Raman, totusi, mai mult de 190 de nave maritime bune si foarte bune care au disparut fara urma.

Fructul pasiunii

Pentru ca avea vapoare mai multe si mai bune, Petromin a starnit, la vremea ei, dorintele multor afaceristi, din tara si din strainatate. Si, asa cum se intampla cu orice lucru de care trage toata lumea, din compania in cauza s-a ales praful, in doar opt ani. Rand pe rand au disparut toate navele – unele vandute pe un dolar, altele sechestrate prin porturile lumii in contul unor datorii neachitate. Sigur, va tot intrebati de ani buni, ca si in alte cazuri, cine sunt vinovatii.
A existat si o ancheta penala, menita a face lumina in toata afacerea. S-a finalizat cu un dosar, celebru, „Flota" pe numele lui. Personajul principal era Traian Basescu, in calitatea sa de ministru al transporturilor in momentul in care navele au inceput sa intre in… „Triunghiul Bermudelor". Nu era singurul suspect, ci a facut „echipa" cu alti 80 de  acuzati.

Acuzat de propria puterehttp://stareanatiunii.com/wp-content/uploads/2011/03/3754-300x194.jpg

„Financiarul" va prezinta dosarul „Flota" asa cum a iesit el pentru prima oara din „malaxorul" anchetatorilor. Veti vedea ca multe dintre deciziile luate de oficiali guvernamentali fata de navele romanesti au fost pur si simplu stupide, asta ca sa ne exprimam gingas. Altele pot fi catalogate drept rau intentionate. Ramane ca dumneavoastra sa judecati, pentru ca instanta a decis ca nu exista niciun prejudiciu in toata afacerea.
Retine atentia faptul ca dosarul ce il incrimineaza pe Traian Basescu de „scufundarea" flotei romanesti – cazul Petromin – nu a fost deschis de adversarii politici din PSD, ci de colegi din Partidul Democrat, chiar pe vremea cand Traian Basescu se afla la putere. Instrumentat pentru prima oara in 1999 (procuror general era chiar Mircea Criste, un fost membru PD), dosarul il acuza pe Traian Basescu  de faptul ca, in 1991, in calitate de ministru al transporturilor, a semnat celebrul contract de asociere cu firma norvegiana „Klaveness" careia, practic, i-au fost vandute 16 nave maritime cu un dolar bucata. In urma acestui contract, partea romana s-a ales fara nave, dar si cu datorii de aproximativ 20 de milioane de dolari la o banca din Oslo.

Capetele de acuzare

Acuzatiile au fost constituite pe baza verificarilor facute de Directia Generala a Controlului Financiar de Stat la Compania de Navigatie Maritima Petromin SA Constanta. In dosar sunt consemnate urmatoarele ilegalitati: „In toate cazurile, infiintarea companiilor din strainatate (ale Petromin – n.r.) nu au avut aprobarea Guvernului Romaniei asa cum prevad dispozitiile Decretului-lege nr. 104 din 30 martie 1990.
Documentele de infiintare si functionare a acestor companii au fost aprobate de Basescu Traian – ministrul transporturilor. Navele apartinand Petromin SA Constanta au arborat pavilion liberian tot prin ordin al ministrului transporturilor, incalcandu-se astfel dispozitiile Decretului nr. 443/1972, ramas in vigoare pana la aparitia Ordonantei  Guvernului Romaniei nr. 42 din 29 august 1997, cand a fost abrogat in mod expres de guvernarea CDR.  Prejudiciul produs Petromin SA Constanta prin managementul necorespunzator in perioada 1991-1999 este estimat la peste 150 de  milioane de dolari".

Falimentul profitabil. Pentru cine?

Petromin a disparut in urma unor decizii menite a o face profitabila. Cel putin asa au sustinut cei implicati in afacere, in frunte cu Traian Basescu. Potrivit documentelor de la Parchet, in baza unei note a Ministerului Transporturilor (fara numar si data), pe 31 martie 1991 s-a stabilit necesitatea obtinerii unui credit de 45 de milioane de dolari pentru  retehnologizarea a 15 nave apartinand Petromin. Peste nici doua saptamani, pe 11 aprilie, Traian Basescu, in calitate de ministru al transporturilor, semna la Oslo, impreuna cu reprezentantii Petromin si ai firmei norvegiene Klaveness, o scrisoare de intentie prin care se convenea infiintarea unei companii mixte romano-norvegiene, cu sediul in Liberia, pentru exploatarea a 16 nave romanesti. Conditia era ca partea norvegiana sa asigure obtinerea acelui credit de 45 de milioane de dolari necesar retehnologizarii navelor.

Ministru si directorhttp://stareanatiunii.com/wp-content/uploads/2011/03/Basescu-marinar-250x300.gif

Zis si facut. La data de 14 mai 1991 s-a hotarat infiintarea companiei mixte Petroklav, cu sediul in Liberia. Ulterior, s-a renuntat la aceasta locatie, societatea fiind „mutata" in Bahamas, la data de 26 iulie 1991. Toate aceste demersuri au fost aprobate de ministrul Traian Basescu, fara ca acesta, sustine Parchetul, sa obtina si aprobarea Guvernului Romaniei, asa cum prevedea legislatia. De asemenea, navele din respectivele companii, care apartineau Petromin, au arborat pavilion liberian tot prin ordin al ministrului Basescu, desi dispozitiile in vigoare la acea vreme interziceau acest lucru. Managementul era incredintat prin contract firmei Klavenes". In schimb, norvegienii s-au tinut de cuvant, au obtinut de la Christiania Bank din Oslo doua credite in valoare de 45 si, respectiv,  64 de milioane de dolari, imprumuturi garantate cu navele romanesti. Si pentru ca activitatea era asa de profitabila, pana in 1999, pentru a plati ratele creditului total de 109 milioane de dolari, au fost vandute zece din cele 16 nave cu care Petromin s-a asociat cu partenerul norvegian. Insa ghinion, mai ramasesera de platit 20 de milioane de dolari. Asa ca si celelalte sase nave s-au aflat in situatia de a fi arestate si vandute pentru ipoteca facuta de Christiania Bank. Potrivit datelor din dosarul „Flota", compania Petromin nu a incasat niciun dolar din milioanele realizate de firma mixta romano-norvegiana in toata perioada 1991-1999. Iar ca tot circul sa fie complet, s-a descoperit ca in firma mixta  constituita cu norvegienii,  Traian Basescu a figurat ca director cand era si ministru al transporturilor.

„Din shipping nu se castiga. Se pierde"

Traian Basescu a sustinut intotdeauna ca navele implicate in contractul cu firma Klaveness au fost vandute formal cu un dolar catre o firma straina la care asociat  unic era Petromin, pentru ca era obligatoriu acest lucru, deoarece o parte din nave reprezentau garantii suplimentare la creditul de 49 de milioane de dolari (desi in dosar figureaza un credit de 45  de mil. de dolari – n.r.). Niciodata nu a avut intentia de a instraina navele, iar dovada cea mai buna era, in viziunea actualului presedinte, faptul ca ele au ramas in inventarul Petromin, cu cheltuieli de amortisment. Vizavi de faptul ca s-a incredintat managementul unei alte firme nu pare a fi nicio problema pentru anchetatori atat timp cat firma romaneasca avea 50% din actiuni. Ramane insa o intrebare, daca era asa de bun contractul incheiat cu Klaveness, de ce Romania si-a pierdut navele si a ramas si cu datorii externe foarte mari? In urma cu aproape cinci ani (mai 2003), Traian Basescu declara presei ca „din shipping nu se castiga. Se pierde. Asta am aflat-o in 1995 de la norvegieni, cand am castigat o bursa si m-am specializat acolo. Eram si parlamentar, dar mergeam si la scoala. Ca sa faci bani cu nave trebuie sa stii cand sa le cumperi si cand sa le vinzi. Noi n-am avut asa o flota puternica si buna, cum se sustine. Era uzata sau prost facuta, pentru ca Ceausescu, in ultimii zece ani, a tinut mortis sa faca toate piesele in Romania. Nu au fost scoase la vanzare de frica, sa nu se aleaga cu dosar penal. Eu, ca ministru, nu puteam sa ma ocup de asa ceva. De astfel de lucruri trebuiau sa se ocupe Consiliul Imputernicitilor Statului si, din 1992, FPS-ul. Nu am fost directorul firmei mixte cu norvegienii, am fost presedintele onorific al consiliului de administratie. Pentru o astfel de functie onorifica nu esti platit. Eu n-am fost platit de norvegieni. Am auzit ca mi-au cautat si conturi in strainatate. N-au gasit, ca n-au ce sa gaseasca. Totul este politic. Au incercat si in 1993, a incercat si Emil Constantinescu sa ma infunde. Acum se incearca din nou. Am mai auzit ca au pus un expert – Nicu Oprea – sa faca asta, pentru ca el avea un dosar penal. Acum, acest Oprea nu mai este in tara. A facut expertiza si a fost lasat sa plece. Asa am auzit. Nu sunt vinovat si nici nu ma intimideaza cu dosarul lor".

Si totusi, unde sunt vapoarele?

Traian Basescu a fost sau nu vinovat, asta nu o vom afla niciodata. La un moment dat insa, a scapat o pista foarte interesanta catre anchetatori. El a declarat ca navele cele mai bune din contractul cu Klaveness au ajuns la un membru PSD si la un taranist. „S-au batut pentru ele. Ei le-au cumparat", declara Traian Basescu.
Niciuna dintre institutiile statului nu a mers pe aceasta idee, a gasirii „corpului delict". Surse politice ne-au confirmat insa partial declaratiile din urma cu cinci ani, facute de actualul presedinte. Cel putin 25 dintre navele Petromin apartin unor armatori romani, acum importanti oameni de afaceri in judetul Constanta.
Concluzia este una trista pentru noi, hilara pentru cineva „din afara". Aproape 300 de nave au disparut, dar nimeni nu este vinovat. Nu exista prejudiciu, nu exista fapta penala. Pentru amuzamentul dumneavoastra sa va pomenim despre cazul unui sef de serviciu la Navrom, acuzat de  abuz in serviciu, fals intelectual si uz de fals. In timp ce era cercetat penal a reusit performanta sa devina… director economic la Penitenciarul Poarta Alba, cu gradul de maior. Justitia romana poate fi mandra ca, asemenea savantilor care au cutreierat Triunghiul Bermudelor, a emis doar teorii judiciare. Lipseste doar ipoteza extraterestrilor si a portii catre o alta lume…
Romline si Navrom, giranti pentru SRL-uri
Companiile nationale maritime Romline si Navrom au fost mult timp si principalii datornici aflati pe lista Agentiei pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) care preluase problemele Bancorex. Astfel s-a ajuns si la declansarea falimentului celor doua companii pentru a se putea recupera sume cat mai mari prin arestarea si executarea navelor care umblau hai-hui pe oceanele lumii. Romline si Navrom au avut calitatea de codebitor pentru un mare numar dintre creditele luate de diverse firme de la Bancorex. De exemplu, Navrom a garantat cu nave proprii creditele obtinute de 27 de societati private, iar pentru 11 companii private a preluat integral datoriile rezultate din creditele luate de la Bancorex.
Si Romline a garantat cu navele proprii creditele obtinute de sase companii private de shipping, pentru trei dintre acestea preluand integral datoriile rezultate din conventii de credit incheiate cu Bancorex. De altfel, multe credite au fost luate de la Bancorex de niste SRL-uri ce aveau denumirea „shipping" in coada, dar care
nu aveau flota proprie, ci foloseau nave inchiriate.

Google
 

Postări populare