Anunţ publicitar al Statului Român in ziarele mari ale lumii:

Cine a putut, ştiut şi vrut a plecat.

Avem nevoie de ajutor!
Plătim la nivelul pieţei.
Preferăm vorbitori de Româna!

______________________________


poante § intelart § cafeneaua
© 2005
cel mai vechi blog peromaneste

20.6.07

Cantecul de lebada



La batranete neimplinita pe masura aspiratiilor incercam cumva sa recuperam timpul nefructificat? Punem pe piata ideilor teorii foarte speculative si speram ca vor prinde? In fond, daca speculatia este mare va crea cel putin interes din partea publicului si vei avea parte cel putin de galceava carturarilor. Dupa aceea, neputand fi demonstrata nici intr-un sens nici in altul, ai toate sansele ca lumea sa continue sa vorbeasca despre ea dincolo de cele 3 zile dedicate, sa spunem, vreunei insailari vangheliste sau becaliste.

Iata in sensul acesta un interviu preluat integral din ziarul Cotidianul in care batranul teribil al culturii si istoriografiei romanesti, Neagu Djuvara, ne provoaca intelectul sau sucurile gastrice dupa caz.

Sa mai adaug ca ideea romanilor ca natii de 'oriunde' poate fi intradevar o explicatie si a neajunsurilor noastre ca popor. Oricum, da-i timp Romaniei si se va ridica ea catre masura de a 6-a tara europeana.



Revolutia lui Djuvara: „Romanii erau numiti cumanii negri“
Eugen Istodor
Aparut in Cotidianul, editia din 19 Iunie 2007


Ce ar fi sa va injure cineva de mama si de tata?

De ce?

Dumneavoastra ne injurati de mama si tata neamul in ultima carte aparuta la Humanitas, „Thocomerius - Negru Voda. Un voivod de origine cumana la inceputurile Tarii Romanesti“.

Sa va spun ceva. Romanii mei sint in intirziere cu aproape o suta de ani, ca mentalitate. Fiindca noi nu vrem sa admitem, fiindca nu stim si fiindca s-a ocultat lucrul acesta, ca nici o tara din Europa, dar nici una, nu si-a format in Evul Mediu un nou stat pornind de la bastinasi. Dar nici unul! Primele mele lucrari le-am inceput tardiv, date fiind razboiul, diplomatia (bun, sa nu ma pling, ca, daca nu eram trimis la Stockholm in 23 august 1944, as fi infundat puscaria pe zece-cinspe ani… plecind, am trecut prin momente grele in strainatate). Pe la 40 de ani m-am apucat de studii, care erau de filosofia istoriei, nu de istorie-istorie. Istorie adevarata nu am scris decit dupa 50 de ani. Cum o sa am 91 de ani peste doua luni, zic ca sint vreo 40 de ani de cind fac istorie…

Uite cum tineti sa nu fiti atacat ca v-ati apucat de istorie tirziu…

Eram licentiat in istorie. Dom’le, aveam o obsesie: nu incep sa scriu istorie pina cind nu ma lamuresc cum se poate scrie istoria. De aceea, am facut invers decit ceilalti istorici, care studiaza istorie si apoi filosofia ei. Filosofia e un fel de sfirsit de cariera, ca un fel de concluzie, semnul unui batrin intelept lasat pe lume.

Intii ati imbatrinit…

Da, intii am imbatrinit bine si apoi, dupa 50 de ani, am inceput sa scriu istorie. Si ce istorie am scris? Cum s-au occidentalizat Principatele Romane dupa 1800. Sa stiti un lucru: ce traiam eu in Africa, efortul de occidentalizare al africanului, imi deschidea niste orizonturi despre ce s-a intimplat la noi. Si sa nu fiti scandalizat, comparam negrul meu cu romanul, fiindca, in astfel de momente, cind unii incearca sa-i imite pe ceilalti, se intimpla fenomene similare si faptul ca vedeam sub ochii mei acest fenomen - am stat 23 de ani in Africa - mi-a deschis un orizont spre anii 1800. Vedeam superstitiile lor in a imbraca haina europeneasca si m-am gindit ca oarecare dificultate a avut in sensul asta si romanul, sa treaca de la religia ortodoxa bizantina, de la obiceiuri grecesti si turcesti, dintr-o data, la modelul francez. Miracolul la noi a fost ca noi aveam asa o sete de occidentalizare, ca, dintre toate, Bulgaria, Rusia, Serbia, noi am sarit cel mai repede in noul model, dar cit de adinc l-am asimilat e o problema. Era cit p-aci sa fim occidentalizati, cind a venit drama comunismului, o trauma care ne-a oprit din crestere. 45 de ani ne-a stat ceasul, a incetat evolutia noastra normala, iar romanul, oricit de intreg e la minte, este infectat acum cu tot felul de timpenii.

Istoriografia asta duplicitara!

Este, dar culmea este ca de 17 ani incoace nu scriem cum gindim. Nu toti, dar ne-a intrat in reflex sa ne autocenzuram. Nu e bine! E un bumerang, tot ce facem ca sa mistificam trecutul se intoarce impotriva noastra.

Constantiniu, Vlad Georgescu si „Istoriile“ lor sint bune?

Da, destul de bune, dar cind e vorba de originea lui Basarab, de exemplu, nu se pronunta.

Habar nu au de poveste!

E, cum sa n-o stie? Iorga cade pe o carte scrisa de un englez privitor la cumani, numiti in trei feluri diferite, „polovske“, „ciupceak“, „cumani“. Trib destul de numeros ce a ocupat aproape toata Ucraina de azi, plus jumatate din Romania. Noi, fiind ultimul val al cumanilor, eram numiti cumanii negri, iar cei din Ucraina erau albi, asta e diferenta dintre cumanii principali si cei periferici, fara conotatie peiorativa. Cumanii albi primesc valul mongolilor. Cei negri, ai nostri, care refuzasera crestinarea, luptindu-se cu ungurii timp de 150 de ani, au vazut victoria oamenilor lui Genghis Han, de la 1223, si au cerut imediat crestinarea din partea regelui Ungariei. Regele era vasalul Papei si considera o misiune sfinta crestinarea vecinilor sai. In 1227, 15.000 de osteni cumani in frunte cu conducatorii lor au fost crestinati. Papalitatea creeaza episcopatul Milcovensis, de la Milcov. Din pacate, asta nu dureaza decit pina la 1241, cind mongolii au venit in al doilea lor val si cumanii au trecut in masa in Ungaria: 40.000 de corturi. Locuitorii din Transilvania ii cunosteau pe astia ca pe niste vrajmasi, asa ca i-au primit prost. Regele Ungariei i-a colonizat de-a lungul Tisei, iar conducatorul cumanilor a fost pus la Buda intr-un palat. Cind au trecut mongolii Carpatii, gloatele ungare de la Buda l-au omorit pe regele cumanilor. A fost o revolta generala in toata Ungaria si, in loc sa le fie de ajutor ungurilor impotriva mongolilor, au generat mereu motive de neliniste. Cumanii au plecat spre Bulgaria si abia dupa retragerea mongola au revenit la chemarea regelui Bela al Ungariei. Bun, niciodata nu au plecat cu totii in aceste dus-intorsuri, iar o parte au ramas si in Moldova, si in Muntenia. Si au ramas nu doar cumani de rind, ci si dintre capetenii, stramosi ai boierilor nostri. Romania e plina de toponime cumane sau pecenege. Nu doar Comana, Peceneaga, astea ar fi simple, nu, toate localitatile ce se termina in „ui“, Vaslui, Calmatui… Sint nume proprii, precum Barcan, Tincaba, priviti la satele Barcanesti, Tincabesti, astea sint localitati ce apartin unor boieri. Parerea mea e ca, in ajunul intemeierii Tarii Romanesti, mare parte dintre virfurile ierarhiei erau cumani.

Si Negru Voda?

Negru Voda e cuman!

Nu se poate!

Uite ce se intimpla… am inceput sa va spun de Iorga. Iorga descopera aceasta carte ce povesteste de cumani. Iorga descopera acolo o groaza de nume, precum Basaraba, Tincaba, si zice, uite, dom’le, originea lor cumana. Face o comunicare la Academia Romana in 1927 intitulata „Imperiul cumanilor si domnia lui Basaraba“. Acolo este o fraza: „Numele e cuman“. Basar e aoristul unui verb, „a domina“, iar aba e „tata“. Deci, e cuman. Si adauga: „Dar numai numele?“. Stia. In „Istoria“ lui, apoi, nu mai spune acelasi lucru.

A uitat.

Nu! Este un blocaj intelectual. Romanul nu e in stare sa accepte ca intemeietorul lui nu e o corcitura intre Traian si Decebal. Este o timpenie!

Cum sa fie o timpenie? Am trait o viata cu o timpenie in cap?

Da! Va rog sa va lecuiti. Timp de o mie si ceva de ani nu va dati seama ce amestec de populatii au fost pe pamintul acesta! Cine sint romanii astia? In afara de o mica parte dintre legionari si dintre saracii din sudul Italiei, restul, majoritatea colonistilor nu erau romani. Uitati-va la tipul fizic, asta a descoperit-o un Lahovary. El a comparat grupele sangvine din cataloagele de recrutare a civililor. In 1930 se stia. Daca iei cele doua-trei judete de secuime, sint integral cu grupa B. Grupa raspindita in Asia. Turanici. Sudul Transilvaniei, Oltenia, o bucatica din Muntenia…

Va rog, nu-mi distrugeti inca un mit! Va puteti face ca ati uitat… cine il mai citeste pe Lahovary?

Dom’le, nu pot sa nu spun adevarul! Deci, in acele zone avem grupa A, din zona mediteraneana. Cine au fost insa colonistii? In afara de romani, minoritari, am avut multi arabi, Legiunea Syrica.

Sintem arabi!

Da. Eu imi aduc aminte de taranii mei de la tara. Bunicul meu adusese tarani la munca din zone curat romanesti. Dom’le, sa vezi niste oameni care seamana cu arabii, curat romaneste!

Scandalos!

Coboara din Syrica! Deci, din partea romanilor sintem foarte amestecati. Acum si dintre daci…

Nu, va rog!

Cu dacii e problema citi au mai ramas! Nu prea stim cum aratau, destul de deschisi la culoare, precum albanezii. Slusanschi, cel mai bun indoeuropenist al nostru, e de parere ca limba, daca nu are legatura cu cea traca…

Cum, domnule Djuvara, chiar vreti sa-mi doboriti miturile?

Astea sint manii, dragul meu, niste improvizatii istorice, nu te pot lasa asa! E dovedit ca limba traca e altceva decit cea daca. Daca e legata, da, de albaneza, dar nu cum au crezut tot felul de minti inventive ca au fost dacii linga albanezi la un anumit moment. Nu e adevarat! Cuvintele romanesti si cele albaneze sint mostenite din dacomeziana, radacina comuna.

Acum chiar ne injurati de mama si de tata!

Hahaha, daca o interpretati asa… Sa stiti de la mine ceva: sintem un mare amestec de populatii, ne-a unit o limba si e fantastic cum am putut sa asimilam atitea. Asta e puterea romanului, puterea de asimilare.

Adaptarea.

Da, limba romana e un fel de „melting pot“. Aici, un alt lucru pe care l-am tot ascuns... amestecul cu slavii. Giurescu, batrinul, el a venit cu ideea ca slavii aveau acelasi rol, precum germanicii in Franta.

Nu incepeti cu asta!

Dom’le, regatul Frantei a fost facut de germanici, iar cel al Spaniei, de vizigoti!



Inainte de a pleca in Africa, Neagu Djuvara

a vrut sa emigreze in Argentina
Al nostru, de daci si romani.

Nu! Dintr-un amestec dintre slavi si romani. Slavii s-au instalat in colonii uriase, dovada toponimele, Ialomita, Neajlov, Bistrita, Dimbovita. Interesant insa, asta mi-a spus-o Poghirc, ca aceste colonii erau inconjurate de fluvii cu nume stravechi dacice: Dunarea, Oltul, Mures, Cris. Astea sint dovezi de continuitate. Slavii au patruns destul de mult. Satele noastre erau sub un jude, denumire latina; venirea slavilor a adus cneazul. Cele doua denumiri functionau paralel in anumite zone. „Cneazul“ era de origine slava. Cnejii erau niste seniori, se impuneau ca autoritate, iar juzii doar administrau. Juzii, deci, nu au avut vocatie de a uni toata tara! Si acum, ca originalitate din partea mea, eu cred ca nici slavii nu au avut puterea de a crea state. Si care e dovada: nici un stat slav, nici unul!, nu s-a nascut cu aristocratie slava. Slavii nu au venit cu intreaga armata, nu, ci ca tarani, neorganizati, dovada ca numele lor privind sefii, „ban“, „jupan“, sint de origine avara. Cneaz chiar e germanic. La sud de Dunare, numai protobulgarii au facut stat, or, ei erau de origine turca. Ei au venit foarte bine organizati, foarte luptatori, i-au batut pe bizantini si i-au obligat sa le dea o bucata de pamint. Rusii au fost facuti de varegi, de nordici razboinici. Numele de „rus“ Oleg, Igor sint nordice. Tara noastra facuta de cumani se numea Cumania, dar faptul ca ei au plecat/venit a facut ca ei sa fie romanizati.

Cui ajuta zapaceala asta?

Sa stim cine sintem. Sa nu ne mai inchipuim niste basme! Si basme care nu sint crezute de straini. De ce nu sintem cunoscuti in lume? Fiindca am mintit!

Si ne-am mintit pe noi!

Si ne-am mintit si, ce-i mai rau, am crezut minciuna. Eu consider ca fac o revolutie cu aceasta carte!

Dar cum e sa te minti si sa si crezi?

E un blocaj psihologic. Oamenii inteligenti isi fac autocenzura. Nu merg mai departe, ca nu place poporului. Ghinionul nostru a fost ca am intrat in concertul european cu mare intirziere din cauza ocupatiei turcesti. Abia in veacul 19 intram in Europa. Atunci a fost un moment in care fiecare a vrut sa se arate mai sus decit era.

Balcescu, Kogalniceanu, ei sint de vina!

Toti!

Nu era momentul!

Bine, dar ei stiau multe lucruri! De ce a ascuns Iorga? Despre Basaraba stia ca e cuman. A scris-o in articole, nu a spus-o in cartile mari. Stia si de taica-su. Ticalosia de unde a inceput? De la „filius Thocomerii“, tradus imediat ca Tihomir. E o mica ticalosie intelectuala. S-au repezit sa gaseasca un slavo-roman.

Il stiu pe Tihomir, e ca un frate pentru mine, am crescut cu el!

E, l-ai invatat? Dezvata-l. De 50 de ani, un mare savant, Decei, si unul maghiar au spus ca acest nume este unul cunoscut, cuman, care inseamna „fier calit“. Deci, pe tatal lui Basarab il chema Thocomer. Deci, era cuman! Numele tatalui si fiului erau cumane. Argumentul principal era ca ei erau catolici, iar singurii catolici erau acesti cumani, care cu o suta de ani inainte fusesera crestinati. Nu doar domnitorul era cuman, ci si cei din jur, un sfert dintre boierii importanti erau cu nume cumane.

Va faceti boierii Djuvara cumani?

Eu sint din sudul Dunarii, s-ar putea sa fiu in afara cumanitatii, dar familia mea din partea mamei s-ar putea sa fie de origine cumana! Uite, am facut un tabel de ascendenta de partea mamei. Stiti ce am descoperit acolo?

Ca nu sinteti din Djuvara cu Gradisteanu!

Hahaha, nu asta, fiindca daca mergi pe linia mamei esti mai sigur. Nu, am descoperit ca mama cobora de 12 ori din Basarab.

De 12 ori? Sinteti cuman! Sinteti mindru?

Foarte! Astia erau barbati luptatori. Sa stiti ca o parte dintre cumani au plecat spre Africa… ei sint mamelucii care stapinesc Egiptul de sute de ani.

Are legatura faptul ca ati calarit camile si ati iubit prin Africa cu faptul ca aveti curaj sa ne faceti cumani?

Hahahaha! Nici o legatura! Putin imi pasa de injuraturile unora si altora, de conexiuni din astea fanteziste, fiindca eu stiu ca spun adevarul, iar cind voi fi in Iad sau in Rai, peste vreo 50 de ani, teoria mea va fi studiata in manualele scolare.

Pot sa va intreb lucruri simple… ce e viata, domnule Djuvara?

Poftim? Dom’le, s-o iei asa cum vine. Eu cred ca am avut un noroc fantastic in viata! Am avut fel de fel de tragedii, dar dupa ele am trecut ca prin foc! Fa-ma, mama, cu noroc si arunca-ma in foc!, cum e vorba aia. M-am nascut in 1916, la putin timp dupa aceea a trebuit sa fugim in Moldova. La virsta de un an am strabatut toata Rusia ca sa ajungem in Franta si am fost opriti in Petrograd, in plina Mare Revolutie Socialista, din cauza guvernantei cu nume germanic, si am scapat. Nu se numeste noroc? Pe urma, am plecat din Bucuresti in 23 August 1944, altfel infundam puscaria cine stie cit. Asta da noroc! Si am crescut fara tata. Mama fusese saracita prin expropriere. Dar am fost fericit in copilarie.

A lipsit modelul barbatesc?

Nu am avut nevoie de autoritate ca sa fiu copil cuminte. Eram o natura buna! Eram ascultator, prea de tot. Eram fricos de superiori!

Moartea cum o vedeti?

Senin. Pe masura ce imbatrinesc, mi-e tot mai putin frica de ea. Nu as vrea sa sufar fizic! Nu mi-e frica de momentul acesta.

Ce prindeti? Paradis, Iad?

Nu prea cred in ele, desi sint foarte credincios. Dar nu sint sigur ca exista. Eu cred ca Raiul si Iadul sint pe Pamint. Nu stiu ce e dincolo, dar s-ar putea sa fie ceva, altfel mintea noastra nu poate concepe un necunoscut. Principalul e sa scriu, sa scriu, sa scriu.





Da click aici ca sa vezi totul!

9 comentarii:

peromaneste spunea...

Istoricul Serban Papacostea: „Nu e cazul sa avem false emotii istorice. Cumanii, ca si inaintasii lor, pecenegii, au jucat un rol extrem de important in istoria noastra pina in secolul al XIII-lea, cind au fost anihilati de invazia tatara. O parte dintre ei s-au asimilat si au furnizat"cadre" pentru boierimea romana. Nu e nici o rusine in asta. Asa s-au petrecut lucrurile in toate istoriile Europei. Primul stat rus, de la Kiev, a fost intemeiat de nordici, iar englezii au fost in buna masura organizati de normanzii care au venit peste populatia anglo-saxona. Numele de "Basarab" e de origine cumana si inseamna "parinte dominator". S-ar putea ca acesta sa nu fi fost numele lui, ci denumirea unei institutii politice, gen "cneaz" sau "voievod", dar si daca acesta ar fi fost cu adevarat numele lui, si el insusi de origine cumana, nu e un lucru jenant. Important este ca Basarab a avut un rol esential in constituirea si confirmarea primului stat valah, Tara Romaneasca, mai ales prin victoria asupra regelui Ungariei, Carol Robert, care dorea sa desfaca unitatea statala dintre Carpati si Dunare.“

Ovidiu Pecican: „E o carte trasnet care reuseste sa atraga atentia asupra unui subiect important. E bine ca disloca ideea continuitatii eterne. E plauzibila, credibila si foarte bine scrisa. Ipoteza aportului cuman la fondarea statului valah si a celui moldovean este intemeiata si demna de a fi sustinuta. Ea are precedente glorioase. Augustin Thierry, istoric romantic francez, a formulat pentru prima data ipoteza contributiei "nou-venitilor" la formarea popoarelor Europei medievale. La noi, in perioada interbelica, Petre P. Panaitescu a stirnit un adevarat scandal la Academia Romana, remarcind ca aristocratia din Tarile Romane, la inceputul existentei lor statale, era alogena: cumano-slava. Noutatea consta in curajul civic al domnului Djuvara si in excelenta punere in perspectiva comparatista, el mergind cu comparatia pina in China. In opinia mea, lucrarea Domniei sale este extrem de importanta pentru ca redeschide o dezbatere amorsata dupa Revolutie de Lucian Boia cu volumul "Istorie si mit", aparut in 1997, dar inhibata de cei care raspund de linia oficiala a istoriografiei noastre“.

Razvan Theodorescu: „Domnul Neagu Djuvara este un caz induiosator: a scris in plina maturitate creatoare o remarcabila carte de filosofia istoriei pentru ca la frumoasa virsta a senectutii sa descopere istoria, in special istoria romanilor. Cu entuziasm tineresc si fara pic de simt critic, a preluat din toate orizonturile tot ce i s-a parut pitoresc. Asta este domnul Djuvara in materie de istorie a romanilor: un istoric pitoresc. Se bucura singur si ii bucura si pe necunoscatori cu descoperiri facute cu mult timp inaintea Domniei sale. Despre subiectul cumani si dinastia Basarabilor a mai scris nu numai Iorga - in chip memorabil -, ci si istorici ai generatiilor mai noi, de la regretatul Petre Diaconu pina la cel ce va vorbeste. In secolele XIII-XIV, femeile cumane erau frumusetile Europei, cam cum sint moldovencele noastre de azi. Asa spun antropologii si asa se explica legaturile matrimoniale dinastice din Europa Centrala si de Rasarit. Cartea lui Neagu Djuvara contine lucruri perfect adevarate, dar perfect cunoscute de mult timp.“

Istoricul Marius Turda, profesor la Oxford: „Cred ca printre primii istorici care au exprimat aceasta teorie a fost Iorga. Cunoscindu-l pe Neagu Djuvara ca pe un istoric serios, inclin sa il cred, desi nu am citit cartea. Nu inteleg care ar fi subiectul disputei insa. Nu e nimic rau in faptul ca primii voievozi ai Tarilor Romane au fost cumani“.

diacos spunea...

Intr-adevar, impresionant valul de comentarii... Interviul e haios si se pare ca Neagu Djuvara (si Humanitas) stie cum sa vanda o carte. Cateva observatii doar:

* Stilul de interviu practicat de Istodor este deja clasic (vezi si comentariul lui Plesu aici: http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=174&cmd=articol&id=5841)
Nu-i vorba de obraznicie.

* Toata treaba cu "revolutia" e marketing. Faptul ca unii dintre conducatorii de la inceputurile Tarii Romanesti erau cumani nu schimba mare lucru in istoria romanilor.

* Nu-i prima data cand Neagu Djuvara se refera la aceasta ipoteza (si nici nu-i singurul). N-am vazut cartea, dar banuiesc ca dezvolta un articol publicat in 2000, pe care-l gasiti (in doua parti) aici:
http://www.itcnet.ro/history/archive/mi2000/current7/mi28.htm
http://www.itcnet.ro/history/archive/mi2000/current8/mi53.htm
In deschiderea primei parti, autorul mentioneaza si articole mai vechi care au emis ipoteze inrudite cu a lui. Pentru cei care au emis judecati pornind *doar* de la materialul din interviu, cred ca articolul indicat este o lectura foarte utila.

* Aceasi ipoteza este prezentata si in cartea sa "O scurta istorie a romanilor provestita celor tineri" din 2002, pag.47-52. O editie online (banuiesc ca neoficiala) am gasit aici:
http://www.scribd.com/doc/27696/Neagu-Djuvara-O-scurta-istorie-a-romanilor-povestita-celor-tineri
Mai importante sunt paginile dinainte, deoarece evidentiaza contextul istoric.

* Neagu Djuvara nu contesta teoria continuitatii - asa cum gresit au interpretat unii dintre cei care au postat comentarii. Dimpotriva, in cartea citata compune un "decalog al continuitatii". (pag. 20-25)

* In fine, spre deosebire de interviu (unde vrea, evident, sa socheze), Djuvara admite in lucrarile citate (si, probabil, in carte) ca e vorba de o ipoteza care nu poate fi pe deplin probata (e vorba doar de "un manunchi de prezumtii cel putin tulburator").

Marius Delaepicentru spunea...

Nu mai departe, in secolul al XVIII-lea, Moldova a avut un domn de origine tatara, dar pe care cu totii il ridicam in slavi, c-o fost domn carturar. Tatarii Hoardei de Aur, se stie, s-au format prin contopirea cumanilor cu mongolii. "Cantemir" va spune ceva despre originea purtatorului? Nu? Pai, aflati dragii mosului ca vine de la tatarascul Khan Temir. Prin permutare s-a format si numele Temircan, ce poate fi gasit cam in orice carte de telefon din orasele dunarene Galati, Braila, Tulcea.

Asa ca, dragii mosului, nu va mai dati voi autohtonisti dupa citeva veacuri de voievodeala cumana, greaca, nemteasca!

Lasati-o mai moale, ca nici Voronetul nu se decoloreaza daca admiteti ca strainii ne-au ajutat sa devenim ceea ce suntem. Adica un popor. Cu bune, cu rele, dar un popor dinamic.

Concluzie: Corcirea face bine natiei.

Klaus Steinberg spunea...

Dezinformare a la Djuvara, prima!

Desi respect varsta domnului Djuvara nu pot sa nu observ dezinformarea tipic ....hunica. Pecenegii si cumanii au venit in Romania de azi la anul 890, traind in corturi. Cine locuia pe atunci teritoriul Romaniei , domnul Djuvara uita sa ne spuna. Poate ca ar fi util de stiut ca la Sinodul de la Niceea , 325,populatia de la nord de Dunare era crestina de rit arian . Episcopul Ulfila (Wulfila dupa alta scriiiiiere ) a participat la acest Sinod ortodox,. Deci pecenegii domnului Djuvara la 890 si cumanii care apar la 1123 dupa infrangerea pecenegilor de catre Ioan Comenul, au gasit o populatie crestina romano- daca , apartinand religios imperiului roman de rasarit.Cumanii swe numeau ei insusi Hun sau Kun de la cuvantul Kom sau Kum care inseamna stepa , ses. Cumania neagra nu insemna culoarea lor ci faptul ca ei erau tributari sfului hoardei principale, adica Cumaniei Albe.Teza domnului Djuvara se muleaza perfect pe teoria istoricului ungur P.Hunfalvy care afirma ca romanii sunt Moesi si Bessi romanizati veniti aici ( in Romania actuala ) prin sec X (zece). Cred insa ca cel mai bun raspuns i-l da istoricul sas Abruster care a demontat toate teoriile maghiarilor. Daar lui Neagu Djuvara si patronilor lui ne cade bina la ficat.

Val spunea...

Care sunt dovezile legaturii cu Imperiul Roman?

Imperiul Roman a rezistat 150 de ani la nord de Dunare. In Anglia a rezistat 300 de ani si nu s-au format romani.
Legiunea "romana" care a stationat acolo se numea Legiunea Iudaica.
"Romanii" care l-au invins pe Decebal au fost persani.
Retrasul la pensie al romanilor la nord de Dunare e un mit. Cine se retrage la pensie in zona de razboi, unde navalesc "barbarii". Cine din Romania s-ar retrage la pensie azi in Iraq?
Religia romaneasca ortodoxa tine de Greci. Cum s-ar putea forma o astfel de religie pentru urmasii romanilor la asa distanta mare de greci?
Traiesc in Canada si am cunoscut aici toate neamurile lumii; romanii seamana cel mau mult cu albanezii si cu o parte din sarbi.
Mancarea traditionala romaneasca, mici, branza de burduf, e sudica. Micii sunt chevaps la sarbi, branza de burduf se cheama branza nomadului la turci.
Exista in istorie nenumarate exemple care dovedesc origini diferite ale romanilor; sunt considerate cazuri particulare. Unde sunt celelalte cazuri, neparticulare? Unde sunt documentele care atesteaza originea latina? Romanii s-au numit valahi pana de curan, sudul Romaniei se chema Valahia, nordul Romaniei n-a fost niciodata parte a imperiului roman. Valahii, dupa istoria sarbilor, grecilor si albanezilor sunt inruditi cu albanezii care sunt cel mai vechi popor european din Balcani.
Toate astea le-am auzit de la un profesor universitar de la Facultatea de Filologie-Istorie a U. Bucuresti. Djuvara are dreptate, istoria adevarata se stie dar oamenii devin furiosi si chiar violenti dupa ce li se spala creierul la tinerete. Si vor ramane furiosi toata viata daca nu vor citi istoria adevarata. In fond, ce mai conteaza acum de unde vii? Ar fi doar un semn de respect pentru stramosii tai sa inveti cine au fost. De ce va agatati de stramosii altora?

razvan2000 spunea...

In momentul in care dl Djuvara afirma cu seninatate ca gruba sanguina B este asiatica, iar A mediteraneana, va rog sa-mi permiteti sa pun niste semne de intrebare asupra teoriilor sale.

Cand dl Djuvara sustine ca soldatii din Legiunea Syrica erau arabi, ignorand faptul ca Siria a fost cucerita de arabi abia in timpul califului Omar, adica in anul 635, la cinci secole dupa cucerirea Daciei de catre romani, indoielile mele devin si mai profunde.

Cand dl Djuvara ne povesteste cum cumanii au fondat sultanatul mameluc deja nu mai am intrebari. Iar cand spune ca moldovenii sunt mai putin romani (a zis ieri seara la dl Turcescu) ma intreb daca a auzit de Neculce, de Eminescu si de Creanga.

Poate ca ar trebui sa scrie o carte impreuna cu Vasile Stati...

Anonim spunea...

Nimeni nu explica de ce romanii
gandesc (ungureste gondol) si nu cugeta (latineste).
Originea populatiilor este la indemina stiintei moderne .ADN -ul dezvaluie cu precizie originile unei persoane sau a unei populatii.
Dar miturile cu care s-au hranit romanii ar cadea si ar antrena si partide gen PRM etc.

Anonim spunea...

Nu a existat nicio legiune iudaica!
A se vedea in link exeplicatia:
http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&thold=-1&mode=flat&order=0&sid=469

Legiuni care au luptat sau au stationat în Dacia:

Legiunea a XIII-a Gemina-cantonata la Apulum (106 en -271en)-formata de Augustus in 27en prin fuziunea a doua legiuni purtind acest numar, cantonata in Panonia apoi in Germania dupa dezastrul lui Varus (9en), apoi in Italia de catre Nero. L-a sustinut pe Otho dar a fost infrinta de legiunea a V-a Alanda, la Bedric. Vitelius a pus-o sa ridice amfiteatrul de la Cremona, oras pe care ulterior tot aceasta legiune l-a distrus.

Legiunea V -a Macedonica-cantonata la Potaisa (106-271en)-formata de Brutus,in Macedonia,si cantonata in Siria iar apoi in Moesia (5 en) a luptat in Orient si apoi a luat parte la asediul Ierusalimului sub viitorul imparat Titus. S-a intors in Moesia de unde a participat la razboaiele dacice si a ramas in Dacia.

Legiunea I-a Adiutrix ---cantonata la Apulum

Legiunea VII-a Claudia--- cu sediul la Cuppae si Viminacium si ulterior la Romula

Legiunea XI-a Claudia---cantonata la Durostorum

Legiunea IV-a Flavia Felix-cu sediul la Viminacium(Kostolac,Serbia)-format ade Vespasian in 71en a facut campaniile din Dacia si a fost decorata de Hadrian.

Legiunea X-a Gemina - cu sediul la Vindobona(Viena) -formata de Augustus sub numele de a-X- Augusta dar si a pierdut numele pentru indisciplina.Traian a folosit o în Dacia apoi a transferat o în Panonia.

Legiunea I-a Italica-cu sediul la Novae ( Sistov, Bulgaria )

Legiunea XXII-a Primigenia Pia Fidelis-cu sediul la Mogontiacum (Mainz,Germania)

Legiunea XXI-a Rapax-cantonata in Ilyricum ,in 101 en a fost chemata in Moesia contra dacilor dar a fost exterminata in batalia de la Tapae si a disparut din istorie.

Legiunea I-a Minerva-cantonata in Germania-formata de Domitian in 85en, a luptat impotriva dacilor si a fost decorata

http://www.gk.ro/sarmizegetusa/armata_daca/armata_romana.htm

Anonim spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
Google
 

Postări populare