Domnule Ambasador, cred ca va inteleg problema: pe do o parte, sefii dvs. ierarhici de la Moscova va judeca prestatia la Bucuresti dupa rezultate, pe de alta, rezultatele dvs. si ale Ambasadei pe care o conduceti sunt neglijabile in sfera diplomatiei publice si cuceririi mintii si sufletului romanilor.
Daca ne uitam la cauze istorice, putem intra repede intr-un joc de-a oul si gaina: au fost romanii cei vinovati care au trebuit sa plateasca sau sovietele au fost cele care au purtat vina? Nu sunt raspunsuri usoare si indivizi diferiti vor da probabil raspunsuri diferite, raspunsurile corespunzand educatiei istorice, experientei personale si de familie sau pur si simplu propagandei.
Considerand insa cate leaga Romania de Rusia, in pofida optiunilor personale, poate ca ar fi necesara si o alt fel de evaluare din parte autoritatilor de la Moscova a relatiilor bilaterale. Aceste autoritati, fie pot astepta ca romanii sa devina deziluzionati cu vestul, fie pot initia ceva concret astazi. In caz ca Rusia ar dori ca astazi sa se inceapa procesul de castigare a sufletelor si mintilor romanilor, ar putea sa decida daca nu cumva au sprijinit prea mult pe separatistii transintreni. Nu voi continua cu sugestiile ci ma voi opri aici. Daca Rusia vrea cu adevarat sa se adreseze intelectului si inimii romanilor, si nu fricii, rezolvarea situatiei din Transnistria ar fi un bun inceput. Bineinteles, cineva la Moscova trebuie sa decida ce e mai important pentru Rusia: apropierea de oamenii din estul Europei sau dovedirea inca odata ca ratiunea fortei prevaleaza in fata fortei ratiunii.
Nu fara respect pentru tentativa dvs., un roman.
Aceasta scrisoare de raspuns a fost publicata si pe Forumul de la Ziua
Un comentariu:
ZIUA - EXTERNE - Marti, 21 iunie 2005
Tolkaci: Rusia, puterea din zona Marii Negre
Ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti, ES Alexandr Tolkaci, intr-un interviu-fluviu, ia la bani marunti politicile Rusiei si Romaniei, ca si cele regionale si internationale.
- In ultimul an, Moscova a fost vizitata de doi importanti lideri de la Bucuresti - Adrian Nastase, pe atunci premier al Romaniei, si Traian Basescu, presedintele tarii. Ambii s-au intalnit cu presedintele Vladimir Putin, iar in declaratiile comune s-a exprimat dorinta de a dezvolta relatiile bilaterale. Ce s-a intamplat dupa aceste vizite? Ca reprezentant al Federatiei Ruse in Romania, ati constatat o mai mare deschidere? Ati primit semnale, politice si economice, ca Romania ar fi cu adevarat interesata de cooperarea cu Federatia Rusa?
- Relatiile dintre Rusia si Romania au radacini istorice adanci, prin urmare, contactele dintre conducatorii celor doua tari sunt necesare in mod obiectiv. In deceniul trecut, intensitatea intalnirilor ruso-romane la nivelul cel mai inalt si inalt nu s-a remarcat, din pacate, printr-un dinamism deosebit. Ne bucura faptul ca in prezent s-a reusit indreptarea acestei situatii si intalnirile regulate dintre conducatorii tarilor noastre dau dovada de existenta a unor relatii interstatale normale.
In anii care au trecut, datorita eforturilor lor, ambele parti au adus o contributie considerabila la realizarea acestor schimbari favorabile. Un moment important il constituie continuitatea pe care a demonstrat-o noua conducere romaneasca. Stabilirea contactelor de lucru cu presedintele Rusiei, Vladimir Putin, si presedintele guvernului, Mihail Fradkov, a fost principalul rezultat al vizitei la Moscova a presedintelui Romaniei, Traian Basescu, efectuate in luna februarie a.c. Au avut loc prezentarea pozitiilor privind cel mai larg cerc de probleme, precum dezvoltarea legaturilor economice, contracararea comuna a noilor provocari si riscuri, problemele securitatii europene, colaborarea regionala, extinderea legaturilor in sfera culturii si invatamantului. A fost confirmata disponibilitatea reciproca pentru dezvoltarea activa a colaborarii, mentinerea si extinderea dialogului cointeresat si bazat pe respect reciproc asupra problemelor politicii mondiale si regionale care reprezinta interes pentru tarile noastre. Urmare si dezvoltare apreciabila a acestor contacte a devenit participarea sefului statului roman la sarbatorirea la Moscova a celei de-a 60-a aniversari a Victoriei in Marele Razboi pentru Apararea Patriei.
Colaborarea economica se dezvolta dinamic. Creste comertul bilateral: in 2004, volumul schimburilor de marfuri a crescut cu 13% si a depasit suma de 2,3 miliarde de dolari. In primul trimestru al anului in curs, acest indicator a ajuns deja la 727 de milioane de dolari. Investitorii rusi lucreaza cu succes in Romania, creste interesul cercurilor de afaceri pentru extinderea, diversificarea si cautarea unor noi forme de legaturi economice, se stabilesc legaturi intre unitatile administrativ-teritoriale ale Federatiei Ruse si judetele Romaniei, se intreprind eforturi pentru dinamizarea colaborarii dintre colectivele stiintifice si artistice si a schimburile cu studenti.
Intr-un cuvant, in ultimii ani au fost creata o baza buna si exista toate premisele pentru a asigura dezvoltarea stabila a colaborarii dintre Rusia si Romania in anii care urmeaza. Sunt convins ca dinamizarea legaturilor economice va fi stimulata si de noua sesiune a Comisiei interguvernamentale de colaborare economica si tehnico-stiintifica care va avea loc la Bucuresti, in luna iulie. Cred ca ne asteapta o munca indelungata si laborioasa in materie de dezvoltare a dialogului, de intarire a intelegerii reciproce si a increderii, de creare a sistemului dezvoltat de colaborare in diferite ramuri si la diferite niveluri.
Parteneriat cu Rusia in regiunea Marii Negre
- Inca de la inceput, presedintele Traian Basescu si-a afirmat hotararea de a crea o axa Washington - Londra - Bucuresti. Eventual, prelungita pana la Chisinau. Cum a perceput Moscova aceasta declaratie si actiunile care au urmat din partea diplomatiei romanesti?
- Definirea directiilor prioritare de politica externa si a partenerilor strategici este dreptul suveran al fiecarei tari. Romania a optat in favoarea integrarii europene si euroatlantice, rezolva probleme dificile legate de intrarea in UE. In ce masura un parteneriat privilegiat cu SUA si Marea Britanie se incadreaza in rezolvarea acestor si altor probleme cu care se confrunta Romania - va arata viitorul. S-a conturat si intentia Bucurestiului de a promova o politica mai activa pe directia estica, privitor la regiunea Marii Negre. In opinia mea, in acest caz ar fi logic de asteptat un parteneriat prioritar cu aceia care sunt interesati in cea mai mare masura de intarirea stabilitatii in aceasta zona, de perfectionarea democratiei si de dezvoltare economica, cu statele acestei regiuni, inclusiv Rusia.
- Romania este singura dintre tarile importante ale fostului lagar socialist care nu a fost vizitata niciodata de un presedinte al Rusiei. Vladimir Putin a fost invitat in repetate randuri la Bucuresti. Totusi, inca nu se intrevede nici o perspectiva a unei asemenea vizite. Exista vreun substrat al repetatelor tergiversari? Sau Romania nu mai prezinta nici un fel de interes pentru Rusia?
- Presedintele Vladimir Putin a acceptat invitatia de a vizita Romania si, fara indoiala, aceasta vizita va avea loc. O vizita la cel mai inalt nivel nu se face doar de dragul vizitei in sine. Trebuie sa aiba un substantial continut calitativ si sa aduca un rezultat practic. De aceea, nu este vorba despre nici o "tergiversare".
In aceasta luna, la Sankt Petersburg s-au intalnit copresedintii comisiei interguvernamentale, domnii George Copos si Leonid Reiman, in vederea sesiunii comisiei din iulie, iar pana la sfarsitul anului vor mai avea loc cateva intalniri la nivel de ministri, inclusiv vizita la Moscova a ministrului de Externe roman, Mihai Razvan Ungureanu. Toate acestea vor deveni parte integranta a pregatirilor pentru intalnirea la cel mai inalt nivel.
"Este normal ca statul sa ia masuri pentru a-si asigura securitatea militara"
- Anul trecut, ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov, spunea, chiar in Statele Unite: "Occidentul trebuie sa aleaga: pace sau un nou Razboi Rece". De atunci, s-au intamplat multe lucruri: revolutia portocalie din Ucraina, tulburarile din Kirghizia si, mai nou, Uzbekistan, reactivarea GUUAM, indepartarea de la putere a liderului Adjariei, Aslan Abasidze... Ce parere aveti, a fost un mod prin care Occidentul si-a exprimat optiunea?
- Este cu totul firesc ca orice stat sa aiba interesele sale in conformitate cu care el se straduieste sa-si intareasca influenta intr-o regiune sau alta. Este important sa fie asigurate predictibilitatea, transparenta, incadrarea in dreptul international a acelor metode cu ajutorul carora partenerii nostri de pe arena internationala isi promoveaza interesele. Atunci va fi mai usoara ajungerea la un acord in cazul aparitiei unor contradictii.
In ceea ce priveste evenimentele din tarile CSI, Rusia le respecta acestor tari dreptul suveran de a-si aleaga propria oranduire interna si politica externa si nu intentioneaza sa pretinda la o dominatie nemarginita in spatiul CSI. Dar, in acelasi timp, este putin probabil ca noi vom aproba pretentiile cuiva de a hotari de unul singur soarta popoarelor din aceasta regiune. Rusia are in acest spatiu interesele ei pe deplin legitime - acestea sunt si legaturi economice si probleme umanitare, inclusiv situatia zecilor de milioane de cetateni ai ei si intretinerea stabilitatii si contracararea terorismului si altor riscuri noi. De secole intregi am trait intr-un singur stat si avem multe lucruri comune.
Sigur ca nici o societate nu sta pe loc, schimbari in spatiul fostei URSS se petrec, dar daca din ele vor rezulta ampla destabilizare economica si politica, cresterea influentei fortelor politice extremiste, extinderea activitatii organizatiilor teroriste este indoielnic ca toate acestea vor servi intereselor cuiva. Cred ca Rusia este indreptatita sa astepte ca aceia care intentioneaza sa-si faca mai activa politica in aceasta regiune sa inteleaga si sa tina cont de aceste circumstante.
- Oficialii de la Moscova au facut multe declaratii privind faptul ca Rusia dispune de arme care o fac invulnerabila la un atac extern. Cum pot fi interpretate aceste afirmatii?
- Pentru a va lamuri adresati-va, va rog, acelor oficialitati la care va referiti. Noi traim intr-o lume complexa si este normal ca statul sa ia masuri pentru a-si asigura securitatea militara.
Pentru Moscova, problema condamnarii pactului Ribbentrop-Molotov este inchisa
- In ultima vreme se fac auzite voci, inclusiv si in Romania, ca Rusia trebuie sa condamne pactul Ribbentrop-Molotov. Ce ati putea spuneti in aceasta privinta? Ce efect ar avea condamnarea acestui pact pentru Romania? Dar pentru Rusia?
- Rusia si-a exprimat deja de repetate randuri pozitia cu privire la pactului Molotov-Ribbentrop astfel incat exista toate motivele sa se considere ca la nivel de stat aceasta problema este inchisa. Cu atat mai mult, cu cat revenirea la examinarea acestui document nu poate sa aiba nici o consecinta practica nici pentru Rusia, nici pentru Romania. Situatia din Europa de Est de-a lungul deceniilor trecute s-a schimbat de cateva ori si la ora actuala este determinata de cu totul alte realitati politice si de alte documente internationale.
In ceea ce priveste istoria, ar fi incorect ca pactul sa fie examinat in mod izolat de contextul general al perioadei de atunci, foarte complexe, de evenimentele care au precedat izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Evaluarea lor adecvata presupune luarea in considerare a normelor de relatii internationale care au existat in aceea vreme. Prin urmare, pactul Ribbentrop-Molotov si protocoalele secrete sovieto-germane la acesta nu pot fi examinate separat de, sa zicem, Acordul de la Munchen (1938) care le-a precedat si care a dezlegat mainile hitleristilor in a dezmembra Cehoslovacia si a contribuit la dezlantuirea celui de-al Doilea Razboi Mondial si celelalte evenimente similare. In particular, daca este sa vorbim despre consecintele pactului Ribbentrop-Molotov pentru Romania ar fi incorect sa trecem sub tacere si participarea romaneasca la agresiunea Germaniei hitleriste impotriva URSS.
In istorie exista multe momente grele, tragice care si pana in zilele noastre raman foarte sensibile pentru opinia publica din tarile noastre. A le studia profund si fara idei preconcepute este sarcina istoricilor, insa e putin probabil ca incercarile de a transforma aceste subiecte in subiecte ale politicii contemporane ar putea fi utile.
- Sa discutam si chestiunea privind necesitatea condamnarii pactului Ribbentrop-Molotov, reiterata in ultima vreme. Rusia si Romania au condamnat in comun acest pact in documentul oficial bilateral...
- Da, condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, alaturi de condamnarea participarii Romaniei la razboiul antisovietic de partea Germaniei fasciste este cuprinsa in textul Declaratiei comune semnate de ministrii de externe ai Federatiei Ruse si Romaniei la 3 iulie 2003 la Moscova, document adiacent la Tratatul politic de baza dintre cele doua tari, semnat tot atunci. Dar eu intotdeauna fac acelasi apel: haideti sa ne uitam in viitor, sa traim in ziua de azi, haideti sa lasam istoria istoricilor. Congresul Deputatilor Poporului URSS din 24 decembrie 1989 a condamnat atat pactul Ribbentrop-Molotov, cat si protocolul secret la el. Gata In ceea ce priveste statul nostru, aceasta problema este inchisa si oricate insinuari pe aceasta tema si oriunde ar aparea, pentru noi aceasta chestiune este inchisa.
"Sa speram ca nu vom aluneca spre un nou Razboi Rece"
- Cunoscutul folosof, sociolog si politolog Aleksandr Zinoviev sustine ca "Razboiul Rece" nu s-a terminat, in orice caz, din partea Occidentului. Sunteti de acord cu aceasta afirmatie?
- Perioada care in istoria recenta a fost numita "Razboiul Rece" s-a carecterizat prin bipolaritatea lumii, lupta ideologica, divizarea Europei intre cele doua blocuri. Evident ca toate acestea au devenit demult un apanaj al trecutului. In prezent, suntem martori oculari ai formarii unei lumi multipolare care are de a face cu noi amenintari pentru securitate, precum terorismul international, proliferarea armelor de distrugere in masa si cresterea criminalitatii transnationale. Rusia participa activ la contracararea acestor riscuri. Cu toate acestea, noi suntem partizani de principiu ai actiunilor bazate pe normele dreptului international si convenite in cadrul organizatiilor internationale recunoscute de toti.
Este adevarat, au loc si procese care ar putea sa sugereze ideea ca ramasite ale "Razboiului Rece" mai persista. Cineva isi manifesta dorinta de a rezolva problemele contracararii noilor provocari pe calea actiunilor de forta, care nu au fost convenite cu ceilalti membri ai comunitatii internationale si care se realizeaza in afara cadrului Consiliului de Securitate al ONU si a celorlalte structuri raspunzatoare pentru securitatea internationala. Rusia nu impartaseste asemenea abordari, fapt care genereaza uneori anumite diferende. Cu toate acestea, noi suntem convinsi ca interesele fundamentale de mentinere a securitatii in lumea contemporana sunt impartasite de toate statele importante si de aceea exista toate motivele sa speram ca, in pofida complexitatii si a caracterului contradictoriu al proceselor in curs, nu vom aluneca totusi spre un nou "Razboi Rece".
CSI, "ingropata" prea devreme
- Ce se intampla in spatiul post-sovietic? Cum caracterizati revolutii asa-zise "colorate"? Unii prezic apropiata moarte a CSI. Credeti ca se va intampla asa ceva?
- Atat in Rusia, cat si in Romania se stie foarte bine cat de complex si contradictoriu este procesul de tranzitie si ce probleme dificile trebuie rezolvate. Si inca mostenirea istorica care se trage din vremurile pre-sovietice nu este simpla si difera de la o parte a spatiului CSI la alta. De aceea, conflictele acute, izbucnirile de instabilitate nu trebuie sa ne surprinda. Rusia porneste de la premisa ca problemele spatiului post-sovietic trebuie sa fie abordate cu prudenta, cu intelegerea situatiei din fiecare tara concreta, fara sa incerci sa impui tuturor standartele unice de oranduire sociala. Fostele republici sovietice sunt pentru noi parteneri cu drepturi egale si nu avem intentia sa le dictam prin ce mijloace ele trebuie sa-si rezolve problemele interne. Este treaba popoarelor din tarile lor cum sa-si recladeasca viata, ba cu ajutorul revolutiei, ba conform legii si constitutiei, in cadrul institutelor democratice. Principalul lucru este doar ca oamenii sa traiasca mai bine.
Alta problema este ca intreaga masa a legaturilor dintre tarile si popoarele fostei URSS este imensa. Ea cuprinde toate sferele vietii socitatii si in general se pastreaza in pofida tuturor peripetiilor politice din perioada post-sovietica. Aceasta si este fundamentul CSI, dar, dupa cum arata experienta din ultimii ani, unul destul de sigur. Este adevarat ca activitatea CSI se desfasoara nu fara probleme. Exista motive pentru a fi aduse reprosuri acestei organizatii in privinta eficientei ei. Si pronosticurile referitoare la destramarea viitoare a Comunitatii nu apar pentru prima data, insa ele nu s-au adeverit. Rusia porneste de la premisa ca CSI are viitor si impreuna cu partenerii sai lucreaza asupra valorificarii mai eficiente a potentialului existent. De exemplu, se elaboreaza proiecte comune destul de promitatoare in sfera energeticii si transporturilor, a exploatarii resurselor naturale, a reconstructiei tehnice si modernizarii, a productiei industriale in comun, mai ales in domenii de inalta tehnologie. S-au obtinut rezultatele in coordonarea combaterii criminalitatii. In viitorul apropiat se vor discuta masurile care trebuie luate in vederea dezvoltarii integrarii in sfera umaitara.
- Presa rusa si multi analisti politici de la moscova considera ca Rusia si-a pierdut pozitiile din spatiul ex-sovietic. Sunteti de acord cu aceasta viziune?
- Partial, am raspuns deja la aceasta intrebare. Repet, interdependenta in interiorul CSI se bazeaza pe faptul ca popoarele statelor care fac parte din ea au trait de secole intregi in aceeasi tara, sunt legate de firele de rubedenie, de limba, de impletirea culturilor si traditiilor, de interpatrunderea economiilor, de contacte interumane, implicand milioane de oameni. Toate acestea constituie o mare rezerva de rezistenta. Se pot aduce exemple graitoare din sfera economica. In anul 2004, volumul de schimburi comerciale al Rusiei cu tarile CSI a crescut cu 40%. Tendinta de dezvoltare stabila a colaborarii economice este pe deplin valabila si pentru tarile unde in ultima vreme au avut loc revolutii asa-zis "colorate". Creste in mod dinamic comertul, se adanceste intrepatrunderea financiar-economica dintre Rusia si Ucraina. Prezenta economica a Rusiei in Georgia nu a fost niciodata atat de consistenta ca la ora actuala.
Este cu totul firesc ca noile state independente cauta si alte directii de legaturi externe care ar completa-o pe cea rusa. Rusia a facut totul pentru a ajuta la formarea statalitatii partenerilor din CSI. Le respectam suveranitatea, dreptul legitim de a dezvolta relatii cu orice state si structuri multilaterale, de a-si construi viitorul. In sfarsit, in conditiile lumii contemporane nu se mai poate pune problema: "ori cu noi, ori cu ei". Rusia nu contrapune proiectele proprii de colaborare dorintei tarilor Comunitatii sa se apropie de Europa sau de celelalte regiuni ale lumii. Apropo, legislatia care se elaboreaza in cadrul Spatiului Economic Unic a tinut cont din start de standardele si principiile Uniunii Europene. Rusia isi da seama pe deplin ca ea nu dispune de dreptul ei vesnic de a juca rolul de lider in spatiul post-sovietic. Noi ne aparam pozitiile noastre in tarile CSI care au radacini istorice, conlucrand activ cu partenerii nostri, oferindu-le variante competitive si eficiente de rezolvare a problemelor economice, umanitare si a celor din sfera securitatii.
Procesele de integrare continua
- Care este situatia cu Uniunea Rusia-Belarus? Dar cu Spatiul Economic Unic?
- In cadrul Statului Unional, Rusia si Belorusia promoveaza cu succes procesul de integrare care cuprinde toate sferele relatiilor interstatale, inclusiv cea social-economica, cea umanitara, cea de politica externa, cea militara si tehnico-militara. In contextul formarii Spatiului Economic Unic se apropie in continuare mecanismele economice, se realizeaza armonizarea legislatiilor bugetare si vamale, se fac pregatiri de trecere la folosirea valutei unice. Continua activitatea asupra realizarii unor programe economice integrationiste. Infaptuirea lor ne-a adus deja infiintarea a peste 400.000 de locuri de munca de pe teritoriul celor doua state, producerea a sute de sortimente de produse noi. Sunt asigurate conditii similare pentru cetatenii rusi in Belorusia si pentru cetatenii belorusi in Rusia in cazul angajarii de forta de munca, al obtinerii de diplome de studii sau al inregistrarii la locul de domiciliu. Se solutioneaza probleme de asigurare a drepturilor egale in sfera sanatatii, in asigurare de pensii si in sfera fiscalitatii. Se realizeaza coordonarea politicii militare si a actiunilor celor doua tari pe arena internationala. In general, se poate spune ca, desi nu toate masurile integrationiste au fost indeplinite in termenele stabilite initial, integrarea ruso-belorusa isi pastreaza in mod convingator dinamica poztitiva, consolidand si dezvoltand nivelul inalt de colaborare atins.
Se procedeaza activ pentru infiintarea Spatiului Economic Unic (EEP) al Rusiei, Ucrainei, Belorusiei si Kazahstanului. Sunt pregatite in jur de 30 de acorduri (din totalul de 90), necesare crearii zonei libere de comert si a uniunii vamale, ridicarii barierelor in domenii concrete de activitate economica. Chiar din etapa sa incipienta, procesul de infiintare a EEP influenteaza favorabil asupra legaturilor economice dintre participantii sai: in ultimii doi ani, volumul comertului Rusiei cu Ucraina, Belorusia si Kazahstan a crescut de 1,5-2 ori.
Bineinteles, participarea la deplina valoare a Ucrainei la procesul de integrare ar corespunde intereselor tuturor tarilor participante la acesta. Insa in documentele principale ale EEP este stipulat principiul de integrare cu diferite nivele si diferite viteze care ar putea fi aplicat in cazul adoptarii de catre Kievul a altor decizii. Fiecare dintre state-participante poate sa aleaga independent la ce actiuni integrationiste si in ce masura sa participe.
Apropierea Romaniei de Republica Moldova - un proces obiectiv
- Care este pozitia Federatiei Ruse cu privire la proiectul consolidarii democratiei in bazinul Marii Negre promovat de Romania?
- Rusia este puterea din zona Marii Negre si, fara indoiala, este interesata in consolidarea stabilitatii si securitatii din regiune, in buna vecinitate si colaborarea reciproc avantajoasa cu tarile riverane. Pana in ziua de astazi avem o experienta insemnata de cooperare in cadrul structurilor infiintate de tarile din bazinul Marii Negre, OCEMN si "BlackSeaFor". Tara noastra lucreaza in directia dezvoltarii colaborarii dintre tarile din zona Marii Negre in domenii precum energetica, transportul, telecomunicatiile, lichidarea consecintelor situatiilor exceptionale. Rusia joaca un rol important in mentinerea stabilitatii regionale, dispune de experienta unica in materie de reglementare a conflictelor. Cu participarea noastra activa se elaboreaza schite de actiuni comune ale statelor regiunii indreptate spre intarirea securitatii in bazinul Marii Negre, contracararea terorismului si altor amenintari. Fireste, mecanismele colaborarii regionale internationale in zona Marii Negre au nevoie de a fi dezvoltate si perfectionate, sa fie sporita eficienta lor. Si discutarea acestor probleme cu partenerii nostri romani si alti parteneri din regiune este un proces normal. Cu toate acestea, este important sa se manifeste o abordare prudenta si echilibrata, sa se tina seama de interesele tuturor statelor riverane, sa nu se transforme problemele regiunii intr-un pretext pentru o lupta politica. Astfel, am putea cu totii sa furnizam regiunii stabilitate, democratie si prosperitate. Statele regiunii au destula experienta si destul potential pentru a atinge aceste scopuri cu forte proprii.
- Care este pozitia Rusiei fata de propunerea extinderii componentei echipei de negociatori privind reglementarea problemei transnistrene?
- Rusia se pronunta pentru reglementarea pasnica, politica a problemei transnistrene. Eforturile noastre sunt indreptate spre a ajuta partile in gasirea unei solutii reciproc acceptabile pe calea negocierilor, fara presiuni si fara recurgere la forta din ambele parti. Rusia si Ucraina sunt copresedintii formatului pentalateral, asigurand procesul de negociere la care participa ambele parti aflate in conflict si OSCE. Negocierile avanseaza anevoios, dar avem un mecanism de conlucrare bine pus la punct, precum si initiative, documente si idei utile cu privire la desfasurarea in continuare a reglementarii, inclusiv propunerile prezentate recent de Ucraina. Potrivit opiniei partii ruse, pentru realizarea unui dialog constructiv si a unui progres in cautarea solutionarii problemelor existente este important ca sa fie valorificat tot bagajul apreciabil de abordari comune si de intelegeri la care s-a ajuns inainte.
Este departe de a fi sigur ca modificarea componentei echipei de mediatori va accelera gasirea deznodamantului, cu atat mai mult, cu cat una dintre partile aflate in conflict este impotriva acestei modificari. Ceea ce inseamna ca procesul de negociere ar putea fi destabilizat pentru mult timp si sansele de a gasi o solutie pasnica intr-un viitor relativ apropiat s-ar reduce brusc. Suntem deschisi pentru discutarea problemei transnistrene si suntem disponibili sa analizam propunerile care contribuie la rezolvarea ei, insa chestiunea privind schimbarea radicala a mecanismului de reglementare trebuie abordata cu mare prudenta.
- Chiar daca si-a pierdut un "U" din denumire, fostul GUUAM, acum GUAM se dovedeste foarte bataios. Mai ales prin declaratiile liderului gruzin, Mihail Saakasvili. Romania a fost si ea reprezentata la ultimul summit GUAM, de la Chisinau, spre deosebire de Polonia, care a refuzat participarea. Ccum interpretati acest lucru? Este ingrijorata Rusia de apropierea dintre Romania si Republica Moldova, mai ales in contextul unei organizatii care, dupa cum se spune la Moscova, este indreptata impotriva Rusiei?
- Romania este un stat suveran si independent. Ea este indreptatita sa aleaga singura actiunile si organizatiile la a caror activitate ar vrea sa ia parte.
In ceea ce priveste apropierea dintre Romania si Republica Moldova, in opinia mea, aceasta este un proces obiectiv. Este vorba despre doua popoare apropiate care au aceleasi radacini istorice, culturale si traditii etc. Rusia nu poate decat sa salute eliminarea barierelor in calea apropierii tarilor si popoarelor ceea ce duce la stabilitate, intarirea securitatii si predictibilitatii in relatii. Bineinteles, totul trebuie sa fie transparent si sa nu afecteze interesele tertelor tari.
"Noi recunoastem Romania in granitele in care ea exista"
- Anul trecut, exprimati ingrijorarea Rusiei in privinta amplasarii unor baze militare americane in Romania. Un timp, ideea a parut abandonata, dar acum se vorbeste intens despre ea. Ce efect va avea acest lucru asupra relatiilor bilaterale? Cum puteti comenta faptul ca Bulgaria, tara apropiata de Rusia, chiar daca nu geografic, va avea pe teritoriul ei patru asemenea baze militare?
- Amplasarea bazelor in Romania si Bulgaria, indiferent de motivatiile pe care le dau SUA, inseamna si apropierea infrastructurii lor militare de granitele Rusiei. De aceea, este pe deplin firesc ca noi sa urmarim atent situatia, inclusiv in contactele noastre discrete cu partea americana, pentru a trage concluziile corespunzatoare in vederea planificarii politicii noastre in domeniul de aparare si securitate.
Sigur ca aceasta nu inseamna ca bazele ar putea deveni un motiv pentru reducerea, de catre Rusia, a relatiilor cu Romania sau Bulgaria. Dimpotriva, chiar am vrea sa speram ca datorita relatiilor bune cu Bucurestiul, datorita parteneriatului cu SUA va fi asigurata transparenta si predictibilitatea, pentru noi, a activitatii militare americane de pe teritoriul romanesc.
- La Moscova, periodic, apar comentarii politice privind noua ordine mondiala. Recent, a aparut un articol semnat de cunoscutul analist politic Vitali Tretiakov care imparte, practic, Uniunea Europeana in doua. Inainte a aparut, tot sub semnatura lui Tretiakov, un material privind noua ordine mondiala. Ambele, insa, au la baza teoria lui Aleksandr Dughin. Or, pe harta lui Dughin, Transilvania nu face parte din Romania... Cum si-ar putea explica Romania insistenta cu care apar la Moscova aceste teorii? Pentru ca este vorba despre politologi renumiti in intreaga lume...
- In primul rand, am un respect deosebit pentre Vitali Tretiakov. Eu il simpatizez, el are multe idei interesante cu privire la situatia prezenta sau directii de viitor. Dar traim intr-o vreme interesanta, cand orice politolog, orice analist politic poate sa scrie orice gandeste. Insa toate acestea nu reprezinta pozitia oficiala a Rusiei. In al doilea rand, nu sunt de acod ca Tretiakov isi bazeaza pozitiile pe teoria lui Dughin. Tretiakov are un orizont foarte larg de cunostinte si el are idei proprii, baza proprie. Este foarte popular in tara noastra. De aceea, in ceea ce priveste Transilvania, este un lucru ridicol. Conform Tratatului de la Trianon, Transilvania a intrat in componenta Romaniei. Cel de-al doilea razboi s-a terminat, au fost confirmate granitele Romaniei, inclusiv Transilvania. Sub Tratatul de pace de la Paris, din 1947, sta si semnatura Uniunii Sovietice - noi recunoastem Romania in granitele in care ea exista. In 1975 a avut loc la Helsinki si Conferinta pentru Colaborare si Securitate in Europa (la ora actuala, OSCE) - vom sarbatori in curand cea de-a 30-a aniversare - au fost confirmate integritatea teritoriala si inviolabilitatea granitelor de pe continent. Pentru noi, pentru Federatia Rusa, aici nu exista nici o problema. Noi dezvoltam relatii prietenesti cu Romania in garnitele ei, care includ si Transilvania. Iarasi, sunt niste probleme istorice. Acum, Romania intra in Uniunea Europeana - sunt sigur ca ea va fi membru al UE. In cadrul sistemului european integrat, nu este important unde se afla un anume teritoriu, pentru ca este vorba de integrare. Cu mari greutati se desfasoara activitatea elaborarii si votarii Constitutiei Europene. Dar se creeaza un superstat sui-generis, un stat integrat, in care probleme teritoriale, nationale nici n-ar trebuie sa existe. Principalul lucru este economia, comunicarea libera, calatoriile libere, schimbul de oameni, de tehnologii, de informatii... De aceea, consider ca intoarcerea in istorie este cel mai rau lucru. In istorie putem gasi foarte multe probleme. Sapi putin mai adanc si apar o sumedenie de probleme. Cum, de exemplu, se nastea Europa moderna? In razboaie groaznice si sangeroase. Si, in principiu, toate acestea au fost relativ recente. Inca la inceputul secolului trecut s-a destramat Imperiul Austro-Ungar, au aparut state noi. Uneori, opunem democratia din Federatia Ruse celei europene. Dar este ridicol. Pentru ca, chiar relativ recent, Spania, un stat democratic, a avut un regim dictatorial. Si era nu demult. Dar despre aceasta, toata lumea a uitat. Femeile din Franta au primit drept de vot abia dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Portugalia lui Salazar s-a eliberat de regimul dictatorial abia in urma cu 30 de ani. De aceea, haideti sa nu ne concentram asupra istoriei. Dar in ceea ce priveste diferitele puncte de vedere cu privire la viitorul lumii, toate aceste opinii au dreptul la existenta si viata va arata unde ajungem. In Rusia, in afara de Tretiakov, respectat de mine, exista foarte multi politologi. Daca urmareati televiziunea rusa, in fiecare seara ati putea sa aveti placerea de a urmari dezbateri asupra celor diferite subiecte. Si in dispute, poate, se naste adevarul.
"Scopurile principale de dezvoltare a Rusiei si Romaniei coincid in multe privinte"
- Cum ati comenta recentul mesaj anual al presedintelui Vladimir Putin?
- Dupa cum, evident, stiti, mesajul anual al sefului statului este dreptul lui constitutional de a face cunoscut pentru parlament, guvern si opinia publica din tara viziunea lui asupra starii de lucru si directiilor principale de dezvoltare a Federatiei Ruse, prioritatilor ei de politica interna si externa.
In acest context, actualul mesaj prezidential este o marturie a faptului ca Rusia a finalizat o etapa istorica importanta. O perioada dificila, dramatica, marcata de pierderi si incercari grele, care a succedat prabusirii sistemului vechi, s-a incheiat. Tara a intrat in zona de stabilitate si dezvoltare stabila. Refacerea puterii de stat eficiente, asigurarea integritatii teritoriale au permis sa se treaca la rezolvarea unor sarcini pe termen lung de cladire a noii Rusii, la construirea statului si societatii democratice, libere si drepte. Aceasta politica corespunde traditiei multiseculare si aspiratiilor europene ale tarii noastre. Drept prelungire fireasca si logica a politicii ei exterme este impotranta contributie a Rusiei la intarirea stabilitatii si dezvoltarea colaborarii in spatiul euroasiatic, participarea ei activa la procesele integrationiste de pe continentul european.
In opinia mea, scopurile principale de dezvoltare a Rusiei si Romaniei coincid in multe privinte. Inseamna ca exista toate motivele pentru certitudinea ca noi vom putea sa ne pastram si sa intarim relatiile bazate pe respect reciproc si incredere, sa dezvoltam in mod dinamic colaborarea noastra spre binele popoarelor ambelor tari.
"Toate nisele sunt deja ocupate"
- Daca tot vorbim de colaborare, de curand v-ati intalnit cu ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, care spunea ca Romania are potentialul sa exporte cartofi in Rusia si ca acest contract va fi incheiat. In afara de cartofi, ce alte produse ar putea fi exportate in Rusia?
- In primul rand, nu este problema mea, eu nu ma ocup de chestiuni concrete legate de livrarile de ?artofi, porumb sau carne de pasare. Cu domnul ministru am discutat probleme generale. Intr-adevar, in Romania exista o mare ingrijorare legata de problema exporturilor in Rusia - imi pare bine ca ministrul Flutur a manifestet initiativa si m-a invitat pentru o discutie la aceasta tema pentru ca, intr-adevar, candva, pe piata noastra, produsele agricole romanesti au fost prezente in volum mare. Si nu este vina noastra ca acestea au disparut. Romanii au plecat singuri. Se pune problema: cum ar putea ei sa se intoarca? Dar este foarte greu I-am spus acest lucru domnului ministru: toate nisele sunt deja ocupate, sunt ocupate de acele tari care s-au miscat mai rapid si s-au intors pe piata ruseasca. Este vorba in primul rand de Polonia, Ungaria, Cehia, a caror productie agricola este o prezenta activa pe piata ruseasca. Si, bineinteles, acum, o asemenea intoarcere este un lucru complicat. Dar la 7-8 iulie la Bucuresti are loc sedinta comisiei mixte interguvernamentale ruso-romane, in cadrul careia exista un grup de lucru pentru problemele agricole si ei trebuie sa caute variante. Dar este vorba numai de asistenta care poate fi acordata. In mod real, oamenii de afaceri sunt aceia care ar trebuie sa se ocupe de aceasta, ei trebuie sa mearga la Moscova, ei trebuie sa caute pietele. Avem piete colosale. Cumparam cartofi din Belorusia si Polonia, in principal. Sunt niste piete bine asezate si este greu sa schimbi ceva in aceasta privinta. Dar trebuie depuse eforturi. Aflandu-te in birou, aici, la Bucuresti, sau la Suceava este dificil sa realizezi ceva, trebuie sa mergi la Moscova, trebuie participat si la expozitiile care se tin acolo. La noi, anual se organizeaza cateva expozitii, targuri de produse agricole unde poti sa-ti prezinti oferta. In Romania exista cartofi multi si frumosi, dar este important ca sa existe un raport bun calitate-pret, care este definitoriu. Dar in ceea ce priveste transportul, cartofii din Belorusia sunt mai ieftini... Uneori se spune ca statul poate sa faca ceva: Rusia lucreaza in conditii de piata. Ea se pregateste sa intre in Organizatia Mondiala a Comertului, care se bazeaza exclusiv pe principii de piata. Iar in conditii de piata, trebuie sa stii sa faci comert.
"Este problema Romaniei"
- Spuneati ca relatiile dintre Romania si Rusia s-au dezvoltat in continuare. Anul trecut, imediat dupa vizita premierului Nastase la Moscova, s-a anuntat ca Distrigaz nu va fi vandut Gazprom-ului. Or, la conferinta de presa comuna a celor doi premieri s-a subliniat destul de clar ca exista anumite interese economice ale Rusiei in Romania, printre care si Distrigaz. Cum se incadreaza acest mic amanunt - la doua zile dupa vizita se anunta ca nu Gazprom-ul cumpara - in dezvoltarea relatiilor dintre cele doua tari? Pentru ca aceeasi lista, cu domeniile care reprezinta interes pentru Rusia, a fost prezentata si presedintelui Basescu la intalnirea cu presedintele Putin...
- Privatizarea segmetelor din economia romaneasca este problema Romaniei. Au avut loc licitatii pentru privatizarea Distrigaz-Sud si Distrigaz-Nord, pe care compania germana E.On Ruhrgas si, respectiv, compania franceza de stat Gaz de France le-au castigat. Gazprom a oferit conditiile sale care, se pare, n-au safisfacut partea romana, dar este problema Romaniei.
- Nici intreprinderea de alumina de la Oradea, ALOR, care apartine companiei ruse "Russki Aluminii" nu s-a redeschis, desi si ea a figurat pe lista de la vizita presedintelui Iliescu, vizita premierului Nastase, pana la vizita presedintelui Basescu...
- Sa stiti ca ,in urma schimbarii conditiilor economice de pe piata de aluminiu, "Russki Aluminii" a plecat si, dupa cat am inteles, aceasta intreprindere este vanduta companiei elvetiene "Marco Group"...
- ... despre care se spune ca este ruseasca, a aparut in presa romana...
- Pentru noi nu este o firma ruseasca, o asemenea firma nu exista in Federatia Rusa. De altfel, la ora actuala, piata mondiala este foarte internationalizata. Puteti intalni intreprinzatori rusi in SUA, oameni care au afaceri acolo si asa mai departe. Insa pentru "Russki Aluminii" acest proiect nu mai reprezenta interes, desi trebuie remarcat faptul ca aceasta fabrica exporta alumina in Federatia Rusia la o suma de 40 de milioane dolari anual.
- In ultimul an, firmele din Federatia Rusa n-au mai cumparat obiective mari in Romania, desi interes a existat...
- Repet ca toate intreprinderile se vand totusi pe baza de licitatie. Inseamna ca ofertele capitalului rus poate ca nu au fost interesante pentru partea romana. Desi trebuie sa subliniez ca business-ul rusesc are interes pentru Romania, dar in conditiile obiective de piata, invinge piata.
"Exista un mare interes pentru Rusia"
- Ce parere aveti despre prezenta tematicii ruse in mass-media romana? S-a schimbat ceva comparativ cu acum un an?
- Rusia este prezenta permanent pe piata informationala a Romaniei. Aici s-a manifestat si se manifesta interes pentru situatia politica interna din tara noastra si pentru politica ei externa. Si vedem zilnic, practic, in toate ziarele, in mass media electronica, numeroase materiale despre Rusia. Acest lucru este dovada ca exista mare interes, dar si a rolului important pe care tara noastra il joaca pe arena internationala. Nu cred ca s-au produs niste schimbari cantitative in aceasta privinta. Problematica rusa se reflecta ca si inainte.
- Trebuie sa intelegem, deci, ca unii dintre ziaristii romani au ramas la acelasi "primitivism de caverna" in perceptia realitatilor Rusiei, pe care l-ati sesizat in interviul acordat anul trecut agentiei "Rusia la zi"?
- Acum dumneavoastra ati spus-o Sa stiti ca totusi exista o gama imens de larga a punctelor de vedere si, bineinteles, oamenii sunt pregatiti in mod diferit, uneori se simte ca ziaristii, pur si simplu, nu se orienteaza in situatie, unii dintre ei sunt fixati pe niste tipare depasite, inca din vremurile socialiste, din vremurile Uniunii Sovietice si nu sunt in stare sa le depaseasca, din pacate. Dar este o realitate obiectiva si ei, de asemenea, au dreptul de a-si exprima parerile de care noi, fireste, tinem cont in munca noastra. Dar, pe de alta parte, in Romania sunt destui politologi remarcabili, multi ziaristi excelenti, profunzi care se straduiesc sa prezinte in mod cel mai obiectiv estimarile si abordarile lor vizavi de politica externa a Rusiei. In ceea ce priveste materialele negative despre Rusia, presa romaneasca, de obicei, le preia exclusiv din presa rusa, ceea ce dovedeste inca o data caracterul absolut democratic din tara noastra in privinta mass media.
- Materialul scris de Excelenta Voastra si publicat de cotidianul "Ziua" a nascut largi controverse in Romania. De ce credeti ca s-a intamplat acest lucru? Considerati ca este vorba despre un curent larg raspandit in masa poporului roman?
- N-as spune ca articolele mele publicate in ziarul respectat de mine, "Ziua", au starnit "discutii largi". Au luat cuvantul (si nu pentru prima data), de fapt, persoane deja cunoscute care inca traiesc in secolul trecut. Au dreptul deplin sa-si exprime pozitiile. Si eu le respect parerile, desi acestea mi se par a fi "ziua de alaltaieri".
Cred insa ca nu trebuie sa te "fixezi" pe chestiuni istorice. Ele trebuie studiate, trase concluzii din ele, dar nu trebuie astazi sa permitem istoriei sa ne "traga de maneca" inapoi. Este un lucru fara de perspectiva in momentul in care noi cladim o noua ordine mondiala, o noua Europa, o Europa fara linii de demarcatie in care toate popoarele, inclusiv cele care traiesc in Rusia si in Romania, vor avea o viata prospera, se vor bucura de toate realizarile progresului, sa comunice liber, intr-un cuvant, sa traiasca fericit. Ele au meritat-o.
"Ialta-2", o initiativa de conjunctura
- Cu ceva timp in urma, in legatura cu cea de-a 60-a aniversare a Victoriei asupra Germaniei fasciste, in presa romaneasca se discuta ideea organizarii unei conferinte internationale numite "Ialta-2". De ce credeti ca politologii de seama, ziaristi de calibru de care ati vorbit adineauri, nu prea au sustinut aceasta initiativa?
- Va multumesc pentru intrebare care, de fapt, contine si raspunsul. Inseamna ca asa este initiativa, nu are baze reale. Este o initiativa de conjunctura, ca un fluture efemer, nu este ceva serios. Au avut loc conferinta de la Ialta, cea de la Potsdam, au fost discutate cele mai importante probleme. La aceste conferinte au participat nu numai Rusia, dar si Statele Unite, Marea Britanie, adica puterile invingatoare, si s-au luat decizii cele mai serioase. Or, acum, n-as vrea sa folosesc niste expresii nediplomatice, dar aceasta idee este una fara continut.
- Dar, personal, ce parere aveti despre ideea organizarii Ialtei-2?
- Dupa parerea mea, merita reflectat asupra oportunitatii si consecintelor posibile ale atacurilor frecvente azi asupra rezultatelor Celui de-al Doilea Razboi Mondial consfintite de conferintele de la Potsdam si de la Ialta. In realitate, acolo puterile invingatoare, URSS, SUA si Marea Britanie, nu imparteau Europa infranta. Ele au pus bazele pentru reconstructia continentului care au asigurat europenilor aproape cea mai durabila perioada istorica de pace. Au fost conturate principii de baza ale politicii generale privind ordinea postbelica a lumii. Nu trebuie uitat ca a fost creat un mecanism global de asigurare a pacii si a securitatii internationale, Organizatia Natiunilor Unite. Statutul ONU a devenit fundament al dreptului international recunoscut de toti, un cod de baza al comportamentului pentru state si organisme internationale.
In acest context, asocierea ideii mentionate de dumneavoastra cu Conferinta de la Ialta din 1945 se prezinta destul de artificiala - nici scara problemelor in discutie, nici componenta statelor-participante, nici regiunea ale carei probleme se propun a fi discutate nu coincid in nici un fel.
In ceea ce priveste cooperarea in solutionarea problemelor internationale care exista in regiunea Marii Negre, Rusia conlucreaza in mod constructiv cu partenerii sai pe aceasta directie. Autorii georgieni ai initiativei de Ialta-2 au avut ocazia sa se convinga de aceasta chiar recent, cand, prin eforturile diplomatice ale ambelor tari s-a reusit ajungerea la acordul privind conditiile retragerii trupelor ruse din Georgia.
"Diplomatii romani sunt bine instruiti"
- Excelenta, sunteti diplomat de cariera si ati ocupat o functie importanta in cadrul MAE rus. Ce sfaturi ati da diplomatilor romani pentru normalizarea relatiilor cu Rusia?
- Sa stiti i-am admirat intotdeauna pe specialistii care lucreaza la MAE al Romaniei. Si nu sunt cuvinte de complezenta, va rog sa ma credeti. Ca regula, diplomatii romani sunt bine instruiti, cu larg orizont intelectual, cunoasc cateva limbi straine. Uitati-va macar la pleiada de ministri de Externe ai Romania din ultimii 15 ani. Sunt oameni merituosi, care se bucura de larg prestigiu international. N-am ce sa ii sfatuiesc, ei stiu singuri cum trebuie construite relatiile cu Rusia spre binele ambelor state.
- De curand, s-a schimbat ambasadorul Romaniei la Moscova. V-ati intalnit cu noul ambasador?
- Nu. Am relatii excelente cu ambasadorul Ilie, cu ambasadorul Prunariu, insa pe cel nou nu-l cunosc. In primul rand, el inca n-a plecat la Moscova, nu-l cunosc deocamdata. In orice caz, lucrand aici, am supravietuit deja la doi ambasadori romani de la Moscova...
- Ce sanse credeti ca are noul ambasador sa imbunatateasca relatiile cu Federatia Rusa in contextul acesta mondial destul de complicat? Ce ar trebui sa faca?
- Sigur ca este foarte complicat sa pui toata responsabilitate pe umerile unui singur om, ambasadorul. Foarte multe lucruri sunt determinate de politica conducerii tarii, in primul rand. In cazul de fata, politica externa a Romaniei este determinata de presedintele Basescu, de Ministerul de Externe al Romaniei, dar, pe plan personal, principalul lucru pe care as putea sa-l sfatuiesc pe domnul Donca este sa procedeze activ in stabilirea contactelor in toate structurile puterii din Federatia Rusa. Nu este un lucru simplu, cu atat mai mult, cu cat domnia sa nu vorbeste limba rusa, dar, cu toate acestea, este un diplomat foarte experimentat, a lucrat indelung, inclusiv in calitate de ambasador, si cred ca aceasta experienta il va ajuta.
Dreptul presedintelui
- De ce credeti ca domnul Prunariu, Erou al Uniunii Sovietice, nu a reusit sa faca un pas vizibil inainte in relatiile dintre Romania si Federatia Rusa?
- Dar ce trebuie socotit drept un pas vizibil? Sa stiti ca, in perioada in care domnul Prunariu a lucrat la Moscova, a avut loc vizita fostului prim-ministru, domnul Nastase, la Moscova si intalnirea lui cu presedintele Vladimir Putin. Recent, a avut loc vizita de lucru a presedintelui Basescu si intalnirea lui cu presedintele Putin, prelungita mai mult de doua ore, in cadrul careia au fost abordate foarte multe probleme. Se dezvolta relatiile economice. Este o problema sensibila, dar au crescut chiar exporturile romanesti, se dezvolta legaturile culturale. Este un merit considerabil si al lui.
- Este adevarat, atunci cum si-ar putea explica romanii, poporul roman inlocuirea domnului Prunariu dupa ce a reusit sa aranjeze aceste vizite, Nastase, Basescu...
- Eu nu fac parte din poporul roman, mi-e foarte greu sa ma pun la locul publicului roman, dar, in general, desemnarea ambasadorilor este o prerogativa a presedintelui tarii si orice presedinte, desemnand sau destituind un ambasador, isi ia deciziile pornind de la anumite motive politice. Aceasta decizie este dreptul suveran al Romaniei, in cazul de fata, a presedintelui tarii in ceea ce priveste schimbarea ambasadorilor.
- Daca tot vorbim despre presedintele Basescu, a fost de curand la receptia organizata de Ambasada Federatiei Ruse si s-a intretinut cu dumneavoastra. Aceste discutii au ramas necunoscute pentru publicul larg. Ne-ati putea sa ne spuneti despre ce ati vorbit?
- In primul rand, vreau sa-mi exprim multimirile profunde pentru faptul ca domnia sa, un om foarte ocupat, a gasit timp pentru a vizita ambasada cu ocazia receptiei solemne dedicate Zilei Rusiei. Este un gest important, pe care il pretuim foarte mult. Cu atat mai mult, cu cat presedintele Basescu, dupa cat tin minte, intr-o jumatate de an de activitate a sa in aceasta functie, a onorat cu prezenta doar receptia dedicata zilei de nastere a Reginei Marii Britanii. In ceea ce priveste discutia noastra, a fost vorba despre relatiile noastre bilaterale, de anumite aspecte ale acestora, de probleme economice, dar stiti, nu cred ca discutiile dintre ambasadori si presedinti ar trebui neaparat sa fie cunoscute de public.
"Nu sunt general-guvernator, sunt ambasador"
- Totusi, ce ar trebui sa faca Romania - revenim la aceasta intrebare - pentru ca relatiile bilaterale sa mearga bine. Ce sfaturi ati da noii puteri de la Bucuresti, care, cel putin aici, pentru ca ea singura s-a legitimat asa, este considerata "portocalie"?
- Sa stiti ca, spre deosebire de unii colegi ai mei, nu ma consider mentor pentru conducerea Romaniei, nu sunt general-guvernator, sunt ambasador. Si cred ca conducerea dumneavoastra poate sa hotarasca singura ce politica externa trebuie sa promoveze, cum sa construiasca relatiile cu Federatia Rusa. Dupa cat eu vad - acest lucru s-a manifestat in timpul vizitei presedintelui Basescu la Moscova - conducerea romana este deschisa pentru cea mai energica dezvoltare a relatiilor noastre. Partea rusa este intotdeauna pregatita pentru aceasta. Noi suntem dispusi sa ajungem in relatiile cu Romania la fel de departe cat este dispusa sa ajunga ea insasi. Pentru noi nu exista limite.
In alta ordine de idei, eu comunic cu placere cu presa romana si, in pofida unor materiale negative de aici, vad ca aveti o presa democratica si libera si cu aceasta presa este intotdeauna interesant sa comunici. Sarcina mea principala este de a face cunoscut punctul de vedere al Fedratiei Ruse privind atat problemele ei interne, cat si politica ei externa. Cred ca, in acest sens, am relatii bune cu presa romana. In orice caz, vad ca aici, datorita agentiei "Rusia la zi", in particular, si chiar in multe privinte tocmai datorita agentiei dumneavoastra, Rusia este prezenta activ. Va multumesc.
- Va multumim si noi, Excelenta, pentru interviu si pentru aprecieri. (Agentia "Rusia la zi" - 19 iunie 2005)
Interviu realizat de Agentia Rusia la Zi (extrase).
Intertitlurile apartin redactiei.
Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=15602&data=2005-06-21
Trimiteți un comentariu