Anunţ publicitar al Statului Român in ziarele mari ale lumii:

Cine a putut, ştiut şi vrut a plecat.

Avem nevoie de ajutor!
Plătim la nivelul pieţei.
Preferăm vorbitori de Româna!

______________________________


poante § intelart § cafeneaua
© 2005
cel mai vechi blog peromaneste

4.9.06

Cateva consideratii..fara consideratie




Mai intai cateva amanunte si paralele intre cei doi fosti sefi ai spionajului romanesc : Nicolae Doicaru seful DIE si adjunctul sau, Ion Mihai Pacepa.
Sa incepem in ordine ierarhica..
Nicolae Doicaru a facut parte din Fratiile de cruce si a participat la rebeliunea legionara.A participat deasemenea si la ultimele actiuni de lupta de dupa 23 august intr-o unitate de transmisiuni.A intrat apoi in 1945 in Siguranta, cu grad de comisar, activand la Constanta.A fost preluat de noua oranduire si avansat in 1947 in functia de sef al Inspectoratului Regional de Siguranta Constanta.S-a casatorit in anul urmator cu Melania Maidan, originara din Bucovina de Nord.La data respectiva Melania Maidan - ATENTIE - era telefonista asigurand legaturile trupelor sovietice din Dobrogea cu restul tarii si cu centralele de transmisiuni din sudul Ucrainei.Asupra Melaniei Maidan existau - zic documentele Secu - serioase suspiciuni cu privire la identitatea ei reala care de fapt era reconstituita pe baza de declaratii, probabil false.

Din 1949 Nicolae Doicaru ajunge la conducerea Directiei Regionale de Securitate Constanta.Este principalul artizan al proceselor de sabotaj impotriva detinutilor de la Canal, finalizate prin executii.
In urma activitatii sustinute impotriva sabotorilor, Nicolae Doicaru ajunge in 1955 loctiitor al sefului DIE.

Si acum Ion Mihai Pacepa:

Conform declaratiei date in ancheta ce a urmat defectiunii, colonelul Ion Pescaru, sef birou in Directia de cadre a Secu, desluseste cum a fost selectionat Pacepa..Numele domnului Pacepa figura pe un tabel cu absolventi de facultate.Tabelul respectiv a fost consultat la CC al UTC si era intocmit in vederea trimiterii celor nominalizati la studii in URSS.
Tabelul a fost apoi efectiv impartit in doua, partea superioara a tabelului ramanand la CCiar partea inferioara a tabelului, de la litera M in jos, a ajuns la Directia de cadre...Evident, intre cei de la litera M era si Ion Mihai Pacepa..

A fost verificat si initial avizat ''negativ''. pt. incadrarea in Secu.Asta datorita faptului ca tatal sau era de origine ceha si datorita faptului ca Ion Mihai Pacepa in tinerete facuse parte din YMCA, o asociatie americana crestina de tineret..Initial Alexandru Draghici personal a dispus abandonarea recrutarii..

DAR...Alexandru Draghici revine si dispune incadrarea..Ce l-a facut sa revina asupra dispozitiei initiale? E cazul sa amintim aici un amanunt care este CU REGULARITATE facut uitat in toate rapoartele anchetei ce a urmat defectiunii...Pare un fel de tabu pe care nici unul din securistii anchetati se tem sa-l pronunte..
Anume este vorba despre faptul ca tatal lui Ion Mihai Pacepa a fost - la inceputul ocupatiei sovietice a Romaniei - traducatorul oficial al maresalului Rodion Malinovski si a ramas in aceeasi pozitie si dupa ce maresalul a devenit Ministru Apararii al URSS.

''Razgandirea'' brusca a lui Alexandru Draghici se datoreaza interventiei directe a sovieticilor, care ii dau ordin sa-l incadreze pe Pacepa...

Sa recapitulam deci punctele comune din biografiile celor doi fosti sefi ai spionajului:

1. Amandoi au activat de tineri in organizatii religioase.Parerea mea este ca au incercat sa foloseasca religia ca vehicol al ambitiilor personale.Acelasi amanunt - tangentele cu religia se regaseste in biografia si a altor comunisti dintre care cel mai ilustru este Stalin.
2. Persoane foarte apropiate ale celor doi activasera in functii extrem de importante in aparatul militar al ocupantului sovietic.In primul caz-sotia, in cel de-al doilea-tatal.Amandoua aceste persoane apropiate sefilor spionajului romanesc au fost investite cu incredere maxima din partea ocupantului sovietic, activand intr-un punct extrem de sensibil - cum este acela al comunicatiilor -in care aveau tangenta directa cu secretele ocupantului sovietic.
3. Din desfasurarea evenimentelor se poate deduce cu claritate ca incadrarea celor doi in Secu si ascensiunea lor ulterioara s-au datorat sustinerii si infiltrarii ocupantului.In ambele cazuri, dupa normele de atunci ale Securitatii cei doi ar fi fost incadrati mai curand la categoria ''dusmani ai poporului''.Pt. ocupantul sovietic insa prezentau toate garantiile: erau santajabili cu activitaeta lor anterioara si apoi erau si legati prin membri apropiati ai familiei de activitantea ocupantului sovietic.
4. Si Doicaru si Pacepa au desfasurat anterior plantarii lor in DIE o activitate fructuoasa, materializata in rezultate perfect cuantificabile - executii - in activitatea de contrasabotaj.Nicolae Doicaru ca si sef al Directiei Regionale Constanta iar Pacepa ca ofiter al directiei a II-a de contrasabotaj.

Poate ar mai fi multe puncte comune intre cei doi..Oricum ar fi, cred ca domnul Pacepa are intr-un fel dreptate cand spune ca Secu a fost o creatie a ocupantului..
Insa domnul Pacepa ''uita'' sa spuna cateva lucruri..Printre ele, acela ca el insusi a fost plantat si sustinut de ocupantul sovietic.In perioada in care a parvenit in functia de adjunct al spionajului statului comunist, domnul Pacepa a acumulat o putere imensa..De care iarasi nu pomeneste nimic..Daca o sa am ceva vreme poate am sa mai scriu ceva azi..

Deocamdata inchei acest text cu o parere personala:

Domnul Pacepa nu a avut nimic de-a face cu Poporul Roman si cu interesele lui care sunt in afara vremurilor si a conjuncturilor politice trecatoare.
De aceea domnul Pacepa nici nu avea cum sa tradeze Poporul Roman.Domnia sa a fost plantat si pilotat in functia pe care a avut-o de catre sovietici.
Poate ca cea mai mare contributie la caderea comunismului in Ro. a avut-o domnul Pacepa prin multiplicarea exponentiala a coruptiei tuturor compartimentelor economice, politice si culturale a statului comunist, prin infiltrarea cu ofiteri deplin conspirati, selectionati doar pe baza obedientei fata de conducerea DIE si pe baza capacitatii de a produce si difuza coruptie..

Statul comunist a cazut in lada de gunoi a istoriei..Coruptia instaurata atunci de aparatul pe care-l conducea domnul Pacepa a ramas insa..

Domnul Pacepa a fost - si poate mai este - doar un instrument.
Nu ma indoiesc ca domnul Pacepa se considera un patriot.Constiinta umana are nevoie si ea de micile ei alibiuri morale.
Insa cred ca domnul Pacepa face parte din stirpea acelor ''patrioti'' care, ''slujind cu credinta'' - cum s-a exprimat odata - s-ar bate intre ei pana ce n-ar mai ramane nici un nenorocit de roman.
Pacuraras

Da click aici ca sa vezi totul!

3 comentarii:

Anonim spunea...

Scurt istoric, completare la Pacepa.

Guvernul Petru Groza s-a format la 6 martie 1945. Imediat dupa aceasta data a lut fiinta, dupa modelul NKVD si actionand ca o sectie a acestei institutii, Brigada Mobila. Brigada Mobila a fost embrionul viitoarei securitati. Infiintarea Brigazii Mobile a fost posibila prin ajutorul dat de generalul Popescu-Bâzdâc acesta fiind la acea data seful Sigurantei generale. Brigada Mobila avea atributiuni informative si imputernicire pentru arestarea si cercetarea de persoane.
Inspector general al Brigazii Mobile a fost numit Alexandru Nikolschi pe numele lui adevarat Boris Grunberg. Prin Brigada Mobila, ocupantii sovietici urmarea de fapt penetrarea si preluarea sub control a activitatii informativ-contrainformative si de ordine si siguranta din Romania, reprezentate la acea data de Siguranta generala, Serviciul Special de Informatii, Politia si Jandarmeria. Brigada Mobila era organizata teritorial, dar avea si competente nu numai in Bucuresti ci si in restul tarii avand nuclee si in cadrul organelor de siguranta. Printre crimele comise de Brigada Mobila se numara si actiunea in care ea a avut omcontributie esentiala si anume ridicarea a circa 72.000 persoane, sasi si svabi trimisi la "munca de reconstructie" in Rusia bolsevica. De fapt, Brigada Mobila a fost un fel de mini-securitate, embrionul ei asa cum scriam, embrion din care in 1948 a luat fiinta Directia generala a Securitatii Poporului-DGSP.
Brigada Mobila, ulterior DGSP, erau chemate sa inlature pe toti aceia care se manifestau in dezacord cu comunismul si practicile lui : tarani, muncitori, intelectuali, industriasi sau proprietari funciari. Toti acesti oameni in dezacord cu comunismul erau retinuti fara mandat de arestare si intemnitati fara judecata. Actionau injustitia si liberul arbitru, se incalcau si se desconsiderau drepturile si libertatile omului. Demagogia desantata si minciuna ridicata la rang de politica de stat prezentau aceste abuzuri ca fiind de fapt actiuni temeinic legale iar actele inumane si bestiale, asasinatele, ca fiind expresia celui mai inaintat umanism.
Pentru o scurta perioada de timp, aceasta directie a folosit ca ajutoare foste cadre din Siguranta, Politie, Jandarmaerie si SSI, ulterior acestia fiind inlaturati, arestati, judecati ca dusmani ai poporului si condamnati la diverse pedepse privative de libertate sau chiar la pedeapsa capitala. Maniera tipic NKVD-ista. Cum spuneam, in vara lui 1948 a luat fiinta Securitatea si odata cu ea Militia Poporului. Ele au inlocuit organele existente pana atunci, Siguranta, SSi, Jandarmeria, Politia. Partidul Muncitoresc din Romania devenise suficient de puternic pentru a lua aceste masuri.
DGSP l-a avut in frunte, la infiintare pe Gheorghe Pintilie, de fapt Pantelei Bodnarenco-Pantiusa. Adjunctii lui Pantiusa erau Nikolski-Grunberg si Vladimir Mazurov, un polonez bucovinean.
DGSP avea opt directii :
-Directia I-a, contraspionaj (atributii specifice serviciilor de pretutindeni);
-Directia a II-a, contrasabotaj (protectie in sectoarele economice);
-Directia a III-a, Informatii interne (politie politica) ulterior Directia I-a;
-Directia a IV-a, Contrainformatii militare (in armata, securitate, militie);
-Directia a V-a, Securitate si Garda (de fapt fostul Serviciu Organizare din CC al PCR condus o perioada de Pantiusa);
Directia a VI-a, Transporturi (contrainformatii in transporturile feroviare, maritime, aeriene, fluviale, rutiere);
-Directia a VII-a, Filaj si Investigatii (functiona in paralel cu serviciul similar din Directia I-a);
-Directia a VIII-a, Anchete Penale (finaliza "eforturile" celorlalte sapte directii).
In mare, structura organizatorica, maniera de functionare si obiceiurile s-au pastrat pana in 1989, desi intr-o carte de memorii scrisa de fostul securist general-locotenent (r) Neagu Cosma, acesta declara ca Securitatea avea atributiuni strict delimitate, printre care privarea de libertate pe principii politice se intalnea cu totul ocazional.
O odioasa minciuna, mare cat un sistem la fel de odios.

Anonim spunea...

vorbind de pacepa, iata-l la ziua in direct:


ZIUA - EVENIMENT - Luni, 4 septembrie 2006

Politia dictatorului

Va asteptam comentariile pe forum, care ramane deschis pana la 10 septembrie!

ZIUA publica astazi un interviu in exclusivitate cu generalul Ion Mihai Pacepa, in contextul intensificarii operatiunii de deconspirare a relatiilor cu Securitatea avute de personalitati care se bucura de increderea natiunii, fie ele din lumea politica, a mass-media sau din cea diplomatica sau militara. Exceptionalitatea interviului consta nu numai in continutul acestuia, cat si in premiera pe care o ofera ZIUA celor interesati de soarta lui Ion Mihai Pacepa, cel mai inalt ofiter de informatii defector in spatiul NATO din cel al Pactului de la Varsovia: vocea generalului Pacepa. Fostul adjunct al Directiei de Informatii Externe a Departamentului Securitatii Statului din perioada de glorie a dictatorului Nicolae Ceausescu vorbeste azi romanilor - si nu numai - prin intermediul portalului de Internet al ziarului ZIUA: www.ziua.ro. Generalul Pacepa, cercetator in arhivele secrete comuniste ajunse la Washington, este azi considerat unul dintre expertii straluciti ai comunitatii de informatii occidentale. Intr-un dialog avut cu membri ai colectivului editorial al ziarului ZIUA, condus de Sorin Rosca Stanescu, generalul Ion Mihai Pacepa ofera informatii care vor rascoli Romania. De la deconspirarea vicepresedintelui PNL si vicepresedinte al Senatului, Teodor Melescanu, drept ofiter acoperit al Securitatii, si pana la traseele si oamenii KGB din Romania, declaratiile generalului Pacepa cad ca niste fulgere in intunericul cu care ne-au obisnuit formatorii de opinie si oamenii politici apropiati structurilor de informatii ex-sovietice. Si, totodata, ca niste ghilotine. Si altele vor urma. (D.E.)

O politie politica de tip rusesc

Securitatea este pe buzele tuturor. Website-ul SRI sugereaza ca ea ar fi fost o institutie nationala ce si-a tras seva din SSI-ul regatului Romaniei. Este adevarat?

Nu. Securitatea a fost o politie politica de tip rusesc. Ea a fost instrumentul cu care Moscova a transformat una din cele mai bogate si frumoase tari din Europa intr-o epava economica, sociala si morala. Cu ajutorul Securitatii, Kremlinul a inlocuit iluminismul romanesc cu feudalism rusesc. Securitatea a fost organizatia cu ajutorul careia Moscova a transformat Romania mioritica intr-o uriasa inchisoare in care au fost ucisi sau terorizati peste un milion de fii ai sai ce s-au opus sovietizarii tarii. SRI-ul difera de Securitate ca ziua de noapte, dar website-ul SRI a fost, evident, construit de securisti care sufera de o forma convenienta de Alzheimer. In 1951, cand am fost incadrat in Securitate, toti stiam ca ea a fost creata de NKVD si ca era o copie fidela a surorii mai mari din Moscova. Toti stiam ca SSI-ul a fost demolat de oamenii Moscovei si ca SSI-stii au fost internati in inchisoarea din Fagaras - unde au ramas incarcerate pana au murit. Toti stiam ca structura Securitatii o maimutarea pe cea a NKVD-ului. Toti stiam ca uniformele noastre erau identice cu cele ale colegilor din Moscova. Pana si salariile ambelor institutii erau platite la 20 ale fiecarei luni spre a comemora 20 decembrie, cand s-a creat CHEKA. Primul sef al Securitatii nu a fost un SSI-st. Nu a fost nici macar roman. El a fost generalul NKVD Pantelei Bodnarenko, romanizat Gheorghe Pintilie. Adjunctii sai au fost alti doi NKVD-isti: Vladimir Mazuru si Aleksander Nicholshy. In decursul anilor, Securitatea s-a debarasat de NKVD-isti, dar a ramas o politie politica de tip sovietic. Sarcina ei de baza a continuat sa fie mentinerea la putere a unui sistem feudal de tip rusesc. Bucurestiul in care m-am nascut era supranumit "Le Petit Paris". Cand m-am rupt de el, era un fel de Stalingrad romanesc in care unul din cei mai abjecti tirani contemporani trona in 21 de palate si vile prezidentiale cu ajutorul unei politii politice ce si-a tras seva din Rusia lui Ivan cel Groaznic. Ceausescu a fost executat pentru genocid. Securitatea a fost instrumentul cu care a comis acest genocid.

Serviciile secrete de tip rusesc il aparau pe dictator impotriva populatiei

Ati fost securist 27 de ani. Ati intors apoi armele impotriva Securitatii si ati cooperat cu serviciile de informatii ale NATO alti 27 de ani. Care este diferenta dintre aceste doua sisteme?

Kremlinul si vice-regii sai au propagat ideea ca nu exista deosebiri intre serviciile secrete occidentale si cele comuniste. "Ei prind spioni, noi prindem spioni," a fost, si este, una din putinele lozinci unanim acceptate de opinia publica din Romania. In realitate, Securitatea nu a fost un organ de informatii, ci o politie politica a dictatorului. Serviciile secrete ale tarilor NATO apara societatea impotriva agresiunii interne si externe. Cele de tip rusesc apara dictatorul impotriva populatiei. Serviciile tarilor NATO isi au radacinile in democratie. Cele de tip rusesc, in autocratie. Putine marturii sintetizeaza mai bine aceasta diferenta de polaritate decat descrierea Rusiei facuta de eminentul profesor britanic Maurice Baring in 1914, inainte ca ea sa fie ruinata de comunisti: "Rusia este o tara... unde aparatul de stat si administrativ este arbitrar; unde coruptia este un factor cotidian; o tara unde chiar si programele concertelor sunt cenzurate; unde nu exista libertate de gandire; o tara a caror cetateni sunt priviti cu suspiciune; unde oamenii sunt gelosi pe orice si pe oricine se ridica din anonimat; unde locuitorii au devenit sclavii mediocritatii si ai birocratiei; o natiune de rebeli ineficaci." Contrar impresiei pe care o lasa descrierea, autorul ei nu a fost inamic al Rusiei. Maurice Baring (1873-1945) a fost un profesor rezident la Universitatea Oxford care s-a indragostit in asa masura de literatura rusa incat a invatat ruseste, a tradus numeroase lucrari in proza si versuri, si a devenit editorul revistei Oxford Book of Russian Verse. El a analizat insa cu mintea unui occidental conditiile politice si sociale in care s-a nascut NKVD-ul, care a ucis peste o suta de milioane de oameni - si care conduce azi Rusia cu nume schimbat. Securitatea a fost creata de NKVD dupa chipul si asemanarea sa, si a format cateva generatii de NKVD-isti romani care au ucis sau terorizat peste un milion de oameni. Acum, lumina Romaniei nu mai vine, in sfarsit, de la rasarit. Desi SRI si SIE continua sa se prezinte ca urmasi ai Securitatii, ele isi trag din ce in ce mai mult seva din democratia occidentala, in care s-a nascut si dezvoltat Romania Mare.

Ostasii Securitatii sunt in Parlament

Dupa ce ati publicat trilogia "Cartea Neagra a Securitatii" ati fost crucificat din nou ca "tradator." Este intemeiata afirmatia ca securistii conduc si azi Romania?

Nu. Dar Guvernul si Parlamentul Romaniei continua sa protejeze identitatea securistilor, si asta le permite sa manipuleze tara din umbra. Dupa 17 ani de la alungarea lui Ceausescu, romanii nu cunosc nici macar dimensiunea reala a armatei securiste - pana acum au fost deconspirati doar cativa din ofiterii si colaboratorii sai. Potrivit statisticilor germane, RDG, singura tara comunista in care arhivele politiei politice au fost deschise fara a fi sterilizate, a avut un STASI-st la 166 locuitori. Daca se adauga informatorii si colaboratorii STASI, raportul devine 1 la 6,5 locuitori. Teoretic, un reprezentant al STASI era prezent la fiecare eveniment social, politic, religios, militar sau familiar in care participau mai mult de 6 persoane. In plus, STASI folosea Vopo (jargon pentru Volkspolizei) care - ca si Militia romana - avea o retea informativa aditionala, organizata pe orase, strazi, blocuri de locuinte, comune si gospodarii colective. GESTAPO-ul, care a avut un ofiter pentru 2000 locuitori, apare acum un inger. STASI, ca si Securitatea, a controlat intreaga viata a tarii. Germania a fost socata cand a aflat, de exemplu, ca Heinrich Fink, renumit profesor de teologie si vicecancelar al faimoasei Universitati Humbold (Berlin) lucra pentru STASI din 1968, si a fost uluita cand pana si directorul corului faimoasei biserici St. Thomas din Leipzig a fost demascat ca Spitzel (peiorativ pentru agentii STASI). In ultimii 17 ani Romania a facut progrese imense. Din pacate insa, activitatea Securitatii este tinuta si acum sub obroc, iar armata ei continua sa troneze nestanjenita. Ostasii Securitatii detin si azi functii importante in Parlament, aparatul de stat, partide politice si viata economica. Ei nu conduc tara per se, dar continua sa o manipuleze, si cu ajutorul unei arhive secrete de cateva sute de kilometri lineari il pot crucifica pana si pe Dumnezeu.

SRI era plin ochi de securisti

"Securitate" si "politie politica" inseamna acelasi lucru sau sunt notiuni diferite?

Studiile unor celebri sovietologi occidentali ca Walter Laqueur (The Long Road to Freedom) si Christopher Andrews (KGB: The Inside Story) sau rusi ca Yevghenia Albats (The State Within the State: The KGB and its Hold on Russia - Past, Present and Future) au documentat irefutabil ca toate serviciile de securitate comuniste au fost, si au ramas pana in ultima clipa, politii politice ale dictatorului. Europa si-a insusit aceasta idee, cu doua exceptii majore: Rusia, care este condusa de KGB-isti; si Romania, a caror guverne au fost pana recent dominate de criptocomunisti. Dupa decembrie 1989 diversi securisti deveniti "istorici", precum Mihai Pelin, Nicolae Plesita si Neagu Cosma, au acreditat ideea ca dupa "indepartarea NKVD-istilor" si a "evreilor" din Securitate, aceasta si-ar fi schimbat caracterul de politie politica. SRI, care era plin ochi cu securisti, s-a aliniat acestui concept. In 1994, SRI a publicat Cartea Alba a Securitatii care insinueaza, pe 1947 de pagini, ca aceasta institutie ar fi servit interesele nationale ale Romaniei intr-o anumita perioada istorica. Daca un serviciu german de informatii ar incerca sa puna semnul egalitatii intre STASI si interesele nationale ale Germaniei, ar fi batut cu pietre. Presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania, Ticu Dumitrescu, a batut insa SRI-ul cu cuvantul: "Vorbesc rareori despre anii mei de temnita si patimiri, si aproape deloc despre cosmarurile care mi-au sfartecat somnul dupa eliberare. Ele nu au fost determinate de cei 14-15 ani de temnita, lagare de exterminare, de domiciliu obligatoriu sau viata de haituit, ci de faptul ca acesti calai care m-au haituit nu erau sovietici, ci erau fratii mei romani, imbracati in uniforme de securisti, de militieni si nu in ultimul rand de magistrati."

Arhivele Securitatii compromiteau noua conducere de la Bucuresti

De ce credeti ca archivele Securitatii incep sa se deschida abia dupa 17 ani de la alungarea lui Ceausescu?

Pentru ca aceste arhive au continut materiale ce compromiteau majoritatea conducatorilor Romaniei care l-au succedat pe Ceausescu. Presedintele Ion Iliescu, care fusese prim secretar al Comitetului Regional PCR Iasi, aprobase - conform practicii stabilite de Prezidiul PCR - atragerea la colaborare de catre Securitate a tuturor membrilor de partid din nomenclatura sa. Ca atare, sute de dosare de colaboratori ai Securitatii contineau rapoarte atestand: "Recrutarea a fost aprobata de Tov. Prim Secretar Ion Iliescu." Noul lider avusese, de asemenea, dosar de urmarire informativa la U.M 0920/A (detalii in Mostenirea Kremlinului), care il suspecta de colaborare cu Moscova. In 1990, atat KGB, cat si Securitatea erau huiduite, si orice indiciu ca Iliescu ar fi colaborat cu ele putea sa-i fie fatal. Primul ministru, chipesul Petre Roman, avea dosar de urmarire la Directia de Securitate si Garda a Securitatii deoarece Elena Ceausescu voia sa curme relatiile sale sentimentale cu Zoe. Securitatea avea, de asemenea, dosar de urmarire a tatalui premierului, Valter Roman (nascut Erno Neulander) care fusese ofiter in Armata Rosie si era suspectat ca lucra pentru KGB. In arhiva Securitatii se afla, de asemenea, dosarul "Imre Nagy", din care rezulta rolul lui Valter Roman in rapirea premierului rebel maghiar din Ambasada Iugoslaviei din Budapesta, unde primise azil politic, si in predarea lui KGB-ului, care l-a executat. Publicarea acestor date, in 1990, il facea incompatibil pe Petre Roman cu functia de prim-ministru al Romaniei. ministrul Apararii, Generalul Nicolae Militaru, fusese recrutat de KGB (detalii in Orizonturi Rosii) si era urmarit activ in actiunea informativa "Corbul", deschisa de Securitate impotriva sa. Ministrul de Externe, Sergiu Celac, fusese indepartat din CCPCR pentru suspiciuni de colaborare cu KGB (detalii in Mostenirea Kremlinului) si avea dosar de urmarire informativa la Securitate. Solutia: In 1990, noul presedinte, Ion Iliescu, s-a auto-proclamat proprietar al arhivelor Securitatii si a promulgat un decret prin care le-a extins caracterul de "Strict Secret" pentru 40 de ani. Deci pana in 2030. Asta a dat timp noilor conducatori sa curete arhivele de materialele ce-i compromiteau. Ziarul francez Le Monde a documentat ca peste 100.000 de dosare de Securitate au fost sterilizate de urmasii lui Ceausescu. Printre acestea ziarul mentioneaza "dosarele lui Ion Ilici Iliescu, Teodor Melescanu si Petre Roman". Silviu Brucan a recunoscut public, cu nerusinare, ca si-a sustras dosarul personal din arhiva Securitatii.

Dosarele sunt ale poporului

Ce credeti ca trebuie sa faca Guvernul pentru a impulsiona deschiderea dosarelor Securitatii?

Sa ia mana de pe arhivele Securitatii. Sau, cel putin, sa inceteze manipularea lor. Dosarele Securitatii nu sunt proprietatea statului, ci a poporului. Poporul, nu statul, l-a alungat pe Ceausescu - 1033 de romani si-au dat viata pentru asta. Poporul, nu statul, a demolat Zidul Berlinului. In dimineata de 11 decembrie 1989, cand STASI a fost desfiintat, sediile si arhivele sale nu au fost preluate de stat, ci de un Comitet Cetatenesc, condus de pastorul Hans Joachim Gauck. Soarta arhivei STASI a constituit obiectul unor lungi si delicate discutii in Germania. Pana la urma. Parlamentul a aprobat curajoasa propunere a pastorului Gauck ca ea sa devina proprietatea celor care au fost urmariti de STASI, ca un act simbolic de reconciliere cu trecutul. In decembrie 1991, Bundestagul a comemorat doi ani de la demolarea STASI desecretizandu-i arhivele. "Daca nu s-ar fi desecretizat, ar fi insemnat ca Parlamentul considera pe cei persecutati de comunisti prea imaturi ca sa poata face fata adevarului," a spus Gauck. Legea Dosarelor STASI nu a pus victimele si calaii pe picior de egalitate. Victimele au primit dreptul sa-si vada si sa-si revada dosarele, care au fost calificate ca biografii ostile produse de un stat represiv. Calaii - ofiterii si informatorii STASI - nu au beneficiat de acest privilegiu. Aplicarea Legii nu a fost incredintata unei institutii de stat sau unui organ colectiv, ci unui "Atasat Special al Guvernului Federal" numit de presedintele RFG. Deciziile nu au fost luate prin vot, ci prin aplicarea riguroasa a prevederilor legii. Sistemul a functionat perfect, si nu a degenerat in asa-zisa vanatoare de vrajitoare. In octombrie 1995, pastorul Gauck a primit Ordinul Meritului pentru contributia sa la "revolutia pasnica germana." Pana la acea data, 1,3 milioane de germani si-au citit dosarele STASI si 2,3 milioane de cetateni au fost verificati in arhivele STASI la cererea diferitor institutii guvernamentale si politice. Ofiterii STASI nu au mai avut dreptul sa candideze in alegeri sau sa ocupe functii in aparatul de stat. Informatorii si colaboratorii lor au fost tratati in raport cu gravitatea faptelor comise. Azi, numai germanii din generatia mea isi mai reamintesc de STASI. Romanii nu stiu insa nici acum adevarul despre Securitate.

Dar unde sunt calaii?

Ce parere aveti despre cazul Mona Musca?

E bine ca informatorii si colaboratorii Securitatii incep sa fie, in sfarsit, deconspirati. Ei nu mai pot fi santajati si nu mai pot santaja. E bine, de asemenea, ca ZIUA a luat initiativa de a expune jurnalistii ce au colaborat cu Securitatea. Iar ziaristii care se vor autodenunta trebuie aplaudati. Asta va purifica aerul si climatul politic din Romania. Dar unde sunt cei care au recrutat si manipulat acesti informatori si colaboratori? Unde sunt ofiterii de Securitate care au lichidat floarea intelectualitatii Romaniei? Unde sunt cei ce au condus centrele de ancheta si inchisorile Securitatii? Unde sunt calaii care au transformat Canalul Dunare-Marea Neagra in "Canalul Mortii"? Unde sunt fanaticii care l-au ostracizat pe Brancusi ca dusman al poporului? Unde sunt miile de securisti care au ascultat telefoanele romanilor si le-au interceptat corespondenta pana in decembrie 1989 - si dupa? Unde sunt securistii infiltrati in Guvernul, Parlamentul si aparatul de stat al Romaniei post-Ceausescu? Daca identitatea acestor ofiteri nu va deveni, in sfarsit, publica, intreaga dosariada se va transforma intr-o alta diversiune securista, menita sa distraga atentia de la cei care se fac cu adevarat vinovati de crimele comunismului.

Planul M

Cunoasteti cazuri de fosti securisti care au ocupat functii publice dupa 1990?

Da. Si sunt convins ca nu au fost intamplatoare. In anii lui Ceausescu, Securitatea a avut un plan ultrasecret de actiune pentru eventualitatea unei revolte populare sau a unei lovituri de stat, care prevedea infiltrarea de ofiteri deplin conspirati in functiile cheie din Guvern si din principalele ambasade ale Romaniei. Acestia trebuiau sa preia cu prioritate conducerea serviciilor secrete si a MAE, si sa-l scoata din tara pe "Comandantul Suprem" in caz extrem. Inainte de a ma rupe de Securitate, acest document s-a numit Planul M si era scris de mana, intr-un exemplar. In zilele calde ale lui decembrie 1989 l-am descris in presa americana si in 1993 in cartea Mostenirea Kremlinului. Planul M s-a nascut in noaptea de 20 august 1968, cand a inceput invazia militara sovietica a Cehoslovaciei. "Ce arde?" a intrebat Ceausescu, incercand sa-si netezeasca parul ravasit de somn. I-am raportat ca formatii ale Diviziei 24 ale Fortelor Aeriene Strategice ale URSS au ocupat aeroportul din Praga si ca interceptarile radio aratau ca ele sunt sprijinite de unitati militare din Germania de Est, Ungaria si Bulgaria. Cand am terminat de raportat, pijamaua de matase chinezeasca a lui Ceausescu atarna pe el ca un sac de cartofi. "Acu-i r-randu m-meu," a balbait tiranul. Cand si-a revenit, Ceausescu mi-a ordonat sa trimit un mesager la Paris sa-l informeze "pa Degol ca Romania e'n pericol" si sa-i ceara "sprijinu pa care ni l-a promis." (Presedintele francez Charles de Gaulle vizitase Romania cu trei luni in urma.) Apoi, Ceausescu a ordonat conducerii Securitatii sa redacteze un plan de masuri pentru "protejarea comunismului romanesc." Planul M trebuia sa fie colacul de salvare al lui Ceausescu. El s-a bazat exclusiv pe Securitate, care urma ca "in caz de pericol" sa preia fraiele tarii, sa organizeze diversiuni teroriste si, la nevoie, sa organizeze un razboi de partizani. Daca totul era pierdut, Securitatea trebuia sa-l exfiltreze pe Ceausescu impreuna cu fondurile in valuta ale Romaniei. "Pekin" a indicat tiranul, care s-a convertit subit la Maoism - si in iunie 1971 a facut alianta publica cu China Rosie. Planul M nu a reusit sa-l salveze pe Ceausescu. Dupa ce a fost zeificat ani in sir, el nu a mai gasit puterea sa reia totul de la capat in China - sau Dumnezeu stie in ce alt colt ascuns al globului. Dar dupa decembrie 1989, ofiteri conspirati ai Securitatii au reusit sa preia atat conducerea noilor servicii secrete ale tarii, cat si pe cea a MAE. Virgil Magureanu a devenit sef al SRI. Generalul Mihai Caraman a preluat SIE. Teodor Melescanu a devenit ministru de Externe si-a pastrat in functii 80% din ambasadorii lui Ceausescu - majoritatea carora imi fusesera subalterni in DIE. Sunt, de asemenea, semnificative diversiunea - neelucidata - a teroristilor, faptul ca fondurile in valuta ale Securitatii si ale lui Ceausescu au disparut fara urma si ca au ramas secrete pentru plebe crimele Securitatii. Preluarea de catre securisti a serviciilor secrete si a vietii diplomatice a Romaniei post-Ceausescu sunt elemente de semnificatie majora. Cu ele, nu cu Mona Musca si alte muste, trebuie inceputa deconspirarea Securitatii.

Au avut si celelalte tari socialiste un Plan M?

Da. Am discutat despre ele cu omologii mei din Ungaria, Bulgaria si RDG, dar nu am intrat niciodata in detalii - constituiau, bineinteles, secrete nationale. In 1990 am studiat insa echivalentul Planului M al STASI, pe care l-am gasit in arhivele sale. El s-a numit Planul OibE (ofiteri in misiune speciala), cunoscut si ca "ordin de supravietuire," si stabilea sarcinile STASI in cazul unei revolte populare sau al unei lovituri de stat. Planul OibE a fost semnat de generalul Erich Mielke, seful STASI, la 17 martie 1986, si a fost inregistrat ca document ultra-secret Nr. 0008-6/86. El prevedea ca, atunci cand se va da semnalul, un numar de ofiteri deplin conspirati, a caror identitate reala era cunoscuta doar de conducerea STASI, se vor auto-instala in 2000 de posturi cheie din interiorul tarii si in 587 de posturi din ambasadele est-germane in principalele tari capitaliste. Planul OibE a fost publicat partial in presa germana sub titlul "Cel mai secret secret." Viteza cu care comunismul s-a prabusit in RDG, ca si in Romania, nu a permis STASI sa-si aplice planul integral. Este insa semnificativ ca unul din ofiterii ce faceau parte din grupul OibE, Aleksander Schlack-Golodovsky, a fost condamnat pentru ca in 1990 a transportat secret la Moscova cateva milioane de dolari din fondurile in valuta ale STASI si ale partidului. Este, de asemenea, semnificativ ca majoritatea politicienilor ce au detinut pozitii prominente in RDG dupa caderea dictatorului comunist au fost STASI-sti. Printre ei: Gregor Gysi, conducatorul Partidului Democratic Socialist, care a succedat partidul comunist; Lothar de Maziere, primul premier al RDG ales in alegeri libere; Ibrahim Bhme, fondatorul Partidului Social Democratic din RDG; si Wolfgang Schnur, liderul Desteptarii Nationale, un partid politic extrem de popular care s-a auto-destramat dupa ce a fost demascata public apartenenta lui Schnur la STASI.

KGB, rebotezat, conduce Rusia

Credeti ca este oportuna o lege speciala pentru deconspirarea ofiterilor Securitatii?

Absolut. Proverbul spune ca pe cine nu-l lasi sa moara nu te lasa sa traiesti. In decembrie 1991, cand Boris Eltan a abolit Uniunea Sovietica, el nu s-a debarasat si de KGB-isti. In decembrie 1989, KGB-stii s-au debarasat de el. Acum KGB, rebotezat FSB, si-a mutat cartierul general in Kremlin si conduce Rusia. Securistii, care formeaza coloana vertebrala a serviciilor secrete romane, continua sa acumuleze de asemenea materiale compromitatoare despre politicienii tarii. Reamintesc doar ca in 1996 Constantin Bucur, capitan SRI, a prezentat public sute de benzi de magnetofon ale SRI ce contineau inregistrari ilegale de convorbiri telefonice ale politicienilor si ziaristilor romani facute la cererea verbala a diferitor securisti deveniti sefi in SRI. Potrivit relatarilor sale, numai in unitatea in care lucra se faceau circa 4800 de interceptari pe zi. Bucur a estimat ca daca s-ar pune cap la cap toate interceptarile facute de SRI s-ar ajunge la o "cifra inspaimantatoare ce contrazice flagrant cele 840 de mandate de interceptare" aprobate legal. Ca sa previna alte "deconspirari" similare, SRI l-a acuzat pe Bucur de "tradare" si l-a deferit Tribunalului Militar. Santajul a reusit. Nimeni n-a mai cracnit de atunci. Deconspirarea ofiterilor de Securitate va consolida noua democratie a Romaniei si va preveni surprizele.

Publicarea dosarelor pe Internet este o solutie?

Nu una realista. STASI a incercat, dar a renuntat. Arhivele ei, organizate pe rafturi rotative livrate de Securitate, totalizeaza peste 200 de kilometri si fiecare kilometru cuprinde aproximativ 15 milioane de pagini. Arhivele Securitatii au fost masiv sterilizate, dar raman substantiale, si prezentarea lor pe Internet va dura ani si ani.

Cine este Ion Mihai Pacepa

La 28 iulie 1978, cand presedintele SUA i-a acordat azil politic, Ion Mihai Pacepa era consilier personal al presedintelui Romaniei, secretar de stat la MAI si sef adjunct al serviciului de spionaj al Romaniei (DIE). In urmatorii 20 de ani el a colaborat cu guvernul SUA in diferite operatii impotriva spionajului sovietic. Aceasta activitate a fost apreciata de autoritatile SUA ca "o importanta si unica contributie adusa Statelor Unite."

In 1987, Pacepa a publicat cartea "Orizonturi Rosii", care a fost serializata la Europa Libera si republicata in 27 de tari - nu insa si in Romania. La 25 decembrie 1989, Ceausescu a fost condamnat la moarte pe baza unor acuzatii provenite aproape cuvant cu cuvant din "Orizonturi Rosii" (a doua editie a cartii contine stenograma procesului Ceausescu, care sintetizeaza dezvaluirile cartii despre familia Ceausescu). La 26 decembrie 1989, "Orizonturi Rosii" a inceput sa fie serializata in primul numar al ziarului "Adevarul", cu mentiunea ca "a jucat un rol de necontestat" in rasturnarea tiranului. In 1993, Pacepa a publicat in Romania "Mostenirea Kremlinului", si in 1999 trilogia "Cartea Neagra a Securitatii".

In iulie 1999, Tribunalul Suprem al Romaniei a anulat condamnarile la moarte pronuntate impotriva sa de justitia antedecembrista si a ordonat autoritatilor romane sa-i redea gradul de general si bunurile ce i-au fost confiscate de Securitate. Desi reabilitat in 1999, autoritatilor le-au trebuit cinci ani sa aplice sentinta Curtii Supreme de Justitie.

Ion Mihai Pacepa este colaborator al unor publicatii americane majore si europene, precum Wall Street Journal, Washington Times, American Spectator, National Review si L'Express. (D.E.)

Anonim spunea...

Niste lamuriri in cestia cu domnu Pacepa..

O sa postez deci aici continuarea la cele scrise ieri pe topicul cu pricina...
Pt. cei ce se intreaba de unde scot toate chestiile astea..In afara de informatia ca tatal domnului Pacepa a fost translatorul maresalului Malinovski - lucru pe care-l marturiseste insusi domnul Pacepa - tot ceea ce scriu pe tema asta se bazeaza pe o carte de Mihai Pelin, ''Culisele spionajului romanesc-DIE 1955-1980'' aparuta in 1997 la Editura Evenimentul Romanesc.

Asa cum spune Nota asupra editiei, ''Informatiile din aceasta carte provin din 98 de dosare insumand peste 40.000 de file'' cuprinzand documentele anchetei ce s-a declansat dupa defectarea domnului Pacepa.Este vorba despre declaratii scrise de catre aproape 1500 de ofiteri din fosta DIE, din securitatea interna si din alte servicii.Se mai spune ca dosarele anchetei au stat sigilate in niste saci de hartie in debaralele fostului cabinet al generalului de secu Emil Macri.Deci documentele se gaseau in arhiva securitatii interne..La inceputul lui '89 in sacii aceia au fost indesate si documente privind arestarea lui Mircea Raceanu si defectarea maiorului Liviu Turcu.
Mihai Pelin a fost coleg de scoala cu Virgil Magureanu..A avut acces la aceste dosare si a scris cartea cu pricina..

Si acum, cateva cuvinte despre carte.Cartea incearca sa distileze si sa picure ideea ca, inainte de a se defecta, Ion Mihai Pacepa a lucrat o buna bucata de vreme in beneficiul serviciilor occidentale.

Desi documentele pe baza carora este scrisa cartea sunt prezentate in asa fel incat sa sustina aceasta concluzie, eu unul ma indoiesc profund de adevarul ei..

De ce? Sunt multe...Ieri am postat despre circumstantele extrem de ciudate in care au putut penetra si accede pana in pozitiile cele mai inalte in sistem Nicolae Doicaru si Ion Mihai Pacepa.
Este evident faptul ca acei consilieri sovietici nu s-au retras din Ro. fara sa lase in urma lor cartite.Nicolae Doicaru si Ion Mihai Pacepa au intrat in Secu in perioada cand aceasta se afla sub controlul strict pur si dur al sovieticilor.Trecutul lui Nicolae Doicaru si a lui Ion Mihai Pacepa, in conformitate cu dogma comunista, nu i-ar fi recomandat in nici un fel pentru a fi securisti..ba dimpotriva.In acele vremuri oamenii erau bagati in puscarii pentru fapte cu mult mai putin ''grave'' decat cele ce figurau in dosarele celor doi fosti sefi ai spionajului comunist.

Cu toate acestea, in ciuda unor esecuri rasunatoare in operatiunile pe care le-au condus, in ciuda unor rapoarte in care se vorbea despre ''delapidari din fonduri operative'' - in cazul lui Ion Mihai Pacepa era vorba de 30.000 de marci delapidate de la rezidenta din Frankfurt am Main - cei doi au avansat in mod bizar, ca sprijiniti de o mana invizibila, pana in pozitiile de sef si respectiv adjunct al DIE.

Parerea mea este ca amandoi au fost agenti ai sovieticilor, pilotati de alti agenti sovietici din partid si secu pentru a ajunge in functiile in care au ajuns..

Teza cartii lui Mihai Pelin fiind ca Pacepa a lucrat pt. serviciile occidentale - vest germane si americane -, similitudinile pe care le-am evidentiat ieri nu se regasesc nicaieri expuse ca atare in carte...Aceste lucruri se gasesc insa in carte in forma bruta, disparat, in diverse declaratii ale celor anchetati atunci.
Orice penetrare intr-un sistem urmeaza anumite ''rute''..Cei selectati de sovietici erau trecuti cam prin aceeasi grila si urmau cam aceleasi ''rute''...Parerea mea este ca similitudinile de biografie si ascensiune in cadrul sistemului intre Nicolae Doicaru si Ion Mihai Pacepa indica aceeasi grila originara si aceeasi ruta...

Si acum cateva - din multele - fapte pe care imi bazez opinia ca Ion Mihai Pacepa a fost doar un instrument care a trecut dintr-o mana in alta si pana la momentul defectarii sale - a fost poate cel mai influent agent al sovieticilor in Ro.

Sa luam de ex. o intamplare..
Dintr-o depozitie a colonelului Mihai Lupesh rezulta ca pe timpul cat se afla la Moscova, asupra sa s-a intreprins o actiune de racolare, un ofiter de informatii sovietic dandu-i de inteles ca ii cunostea adevarata calitate..
La refuzul lui Mihai Lupesh, ofiterul sovietic i-a spus '' Daca nu te vei comporta bine aici, va fi anuntat seful tau Misha, din centrala si va avea el grija de tine''.

Aceasta intamplare a fost interpretata de anchetatori - in 1978, la ativa ani dupa producerea ei - ca referindu-se la Mihai Caraman, asupra caruia existau nenumarate rapoarte ca ar fi agent sovietic..DAR...la data cand a avut loc aceasta intamplare, Mihai Caraman nu era nici un fel de sef in centrala DIE.Dupa caderea faimoasei retele, el se afla mazilit in securitatea interna, la Inspectoratul de secu al judetului Ilfov..Singurul Misha, sef in centrala DIE care ar fi putut sa ''aibe grija '' de Mihai Lupesh era la data aceea Mihai Pacepa.

Si acum alta intamplare:
Intr-o buna zi din anul 1972, la cabinetul domnului Pacepa a fost convocat tovarasul Constantin Tzincu..In prezenta generalului Gheorghe Marcu , domnul Pacepa l-a anuntat pe marele anonim Const. Tzincu ca :) urmeaza sa preia conducerea Directiei Generale a Vamilor..Cu un zambet subtire - cum spun cronicile - domnul Pacepa a declarat textual '' Desi mai sunt si alti candidati, tu trebuie sa fii numit acolo''. Si asa fu....

Pana cu putin timp inainte de defectiune, NIMENI in afara de tovarasul Pacepa personal nu a avut monopolul absolut in controlul a ceea ce trecea si intra in Ro.De la motorul obsolet al tancului Leopard, pana la pantofii si chiuvetele din Beirut, toata marfa ce tranzita granitele a fost controlata si vamuita de tovarasul Pacepa prin omul lui.
Din nefericire pt. - acum domnul - Pacepa unii capi ai Partidului Comunist au inceput de la o vreme sa prinda boala pe puterea incredibila pe care o dobandise DIE , care recrutase si dirija inclusiv membri de frunte ai partidului comunist ca Gheorghe Oprea, Cornel Pacoste, Ion Stanescu, Stefan Andrei....
Cu putin inainte de defectiune, conducerea vamilor fu preluata de la DIE de catre Ministerul Finantelor...care opri si controla tocmai un TIR al DIE full cu chiuvete, wc-uri si jaluzele de la Beirut..

Dar sa revenim la oile noastre sovietice..Cine era tovarasul Tzincu, cel plantat de domnu Pacepa ca ofiter acoperit la conducerea vamilor? Pai era un vechi prieten al rusilor si al domnului Pacepa..Ii lega o stransa prietenie inca din 1955, cand fusesera incadrati amandoi in DIE.Apoi o vreme drumurile lor s-au despartit, Tzincu urmand din 1956 pana in 1958 un curs de specializare in spionaj la Moscova...
Apoi a fost timp de 11 ani shpion la reprezentanta diplomatica a Ro. in Turcia, aparentt principala sa activitate fiind procurarea de marfa din bazar pt. tovarasii din conducerea DIE.

Existau rapoarte care indicau ca agenti sovietici pe cutare sau cutare din conducerea DIE? Existau...Cei care le-au facut au fost mai discret sau mai dur trecuti pe linie moarta..

Parerea mea este ca gura pacatosului adevar graieste si Ion Mihai Pacepa are dreptate atunci cand sustine sus si tare ca n-a tradat Romania si pe romani.Si asta din simplul motiv ca in perioada cat a mancat o pita foarte alba si foarte mult vanat - ca si Dej, Maurer, Ceausescu, Nastase si Priboi, si domnul Pacepa era un mare vanator - domnia sa nu a lucrat nici o clipa pentru Romania.A lucrat pentru rusi.
Eu cred ca si din acest motiv domnia sa nu spune mai multe..Pentru ca s-ar incrimina pe sine insusi..
Si mai cred ca iarasi are partial dreptate atunci cand zice ca Ro. a fost condusa si pilotata in buna masura de sovietici..Si ca o buna parte din activitatea DIE s-a desfasurat sub control si in beneficuul sovietic..
Ce ar mai trebui sa spuna in plus este ca pentru acest lucru nu e nevoie de zeci de mii de agenti..Sunt suficienti cativa bine plasati..Cam la nivelul la care a fost plasat domnia sa, Nicolae Doicaru, Constantin Iosif..

De va fi fost sau nu asa, asta doar rusii si americanii pot s-o spuna..Cum aceasta poate ca nu se va intampla niciodata, puteti citi cartea de care v-am zis..

Google
 

Postări populare