peromaneste™: iata o sinteza (financiar-economica) a raului romanesc

17.3.05

iata o sinteza (financiar-economica) a raului romanesc

Am gasit ca excelente datele furnizate de d-l Vosganian in articolul Adevarata fata a convergentei din Ziua 17/03/2005. Va recomandam sa cititi acest articol; click aici.

Da d-le Vosganian, faceti clare unele date recente care sprijina o idee mai veche a noastra de la peromaneste.com

Elitele Romaniei, cu exceptiile care vor fi fost, s-au mentinut bine mersi la putere prin tot felul de tratate (interne si externe) care mai de care mai dureroase pentru cetateni. Daca incepem elitele din vremea lui Carol II, continuam cu elitele comuniste si ajungem la elitele celei mai bunei parti a ultimilor 15 ani, vedem ca s-au spus multe, s-au explicat putine, au ramas sechele.

O sa ne uitam pe scurt numai la ultimii 15 ani. Mai toate elitele romanesti au marsat cu arme si bagaje spre vest. Vestul a pus o stacheta, iar noi am inceput sa sarim. Degeaba am sarit noi insa ca se pare ca 'aproape'-i tot departe si in Romania s-au inasprit conditiile de viata pentru cei mai multi. Economia este bazata mai degraba pe consum intern sustinut de imprumuturi si export de materii prime. Oamenii, optimisti si plini de resurse, inca se zbat in clarobscurul sperantei.

Puterea conservatoare din Romania i-a impacat pe europeni cu gandul ca la noi nu se poate face mare lucru cu:
restructurarea economica;
cresterea nivelului de trai;
lupta impotriva coruptiei, care s-a dovedit lucrativa pana la urma chiar si pentru europenii vestici.

Pretul platit in numele nostru de puterea conservatoare a fost inrautatirea nivelului de trai si subminarea viitorului--liberalizarea pretului energiei, eliminarea subventiilor etc. De fapt subventiile au fost luate din calculul pentru viitor si alocate in schimb scopurilor electorale.

De puterea reformista din 1996 nici nu e prea mult de spus: pe de-o parte nepregatita, iar pe de alta, a platit din plin alunecarea in capcanele intinse de conservatori.

Din pacate, cel mai mare castig explicit al nostru din ultimii 15 ani este relativa libertate de miscare. Spunem din pacate caci miscarea oamenilor vine cu un pret pentru infrastructura umana a tarii pe termen scurt si mediu.

Poate acum, dupa 15 ani, sa le fie mai clar celor de la Cotroceni/Palatul Victoria si dvs., reformatorii din Parlament ca este nevoie de o strategie. O asemena strategie trebuie sa aiba ca obiectiv suma aspiratiilor noastre ca natie (economice, politice, securitate, culturale etc.) independente de nu stiu ce criteriu de aderare etc. Criteriile de aderare, daca vreti, ar trebui sa fie masuri intermediare a cat de bine executam strategia si nu strategia in sine sau obiectivele noastre nationale.

P.S. D-le Vosganian, omiteti unul din criteriile nominale.

Un comentariu:

Anonim spunea...: linkul furnizat de dumneavoastra nu functioneaza asa ca iata articolul in discutie

ZIUA - EDITORIAL - Joi, 17 martie 2005

Adevarata fata a convergentei

Varujan VOSGANIAN
Ca o conditie a integrarii Romaniei in Uniunea Europena, cu deosebire in ceea ce tine de aspectele uniunii monetare, se invoca, pe buna dreptate, necesitatea indeplinirii criteriilor de convergenta nominala. Ele sunt in numar de patru, au fost stabilite la inceputul anilor '90, prin Tratatul de la Maastricht, si privesc o seama de indicatori macroeconomici indispensabili pentru coordonarea politicilor monetare ale tarilor membre.

Cel dintai criteriu priveste nivelul deficitului bugetar. Acesta nu trebuie sa depaseasca 3% din produsul intern brut. In aceasta privinta, Romania indeplineste cu brio conditiile de convergenta, caci in toata perioada anilor 2002 - 2004 deficitul bugetar s-a situat sub acest nivel. S-a ajuns chiar ca in anul 2004, bugetul sa inregistreze un excedent primar, si anume, fara a socoti dobanzile datorate, veniturile sa fie mai mari decat cheltuielile. Iar pentru anul 2005 se prognozeaza chiar un deficit bugetar mai mic de 1%. Performanta este cu atat mai remarcabila, cu cat ea este destul de singulara in contextul tarilor central si est-europene, fiind devansata doar de Bulgaria care are, practic, un buget echilibrat. In schimb, unele tari care au aderat deja la Uniunea Europeana au inregistrat deficite bugetare uriase, cum ar fi, de pilda, Cehia (deficit 6,8% din PIB in anul 2002 si 12,6% in anul 2003 sau Ungaria, deficit 9,2% in 2002 si 6,2% in 2003). E drept ca, fiind o performanta in plan fiscal, aceasta izbanda nu trebuie sa ne bucure prea mult caci ea s-a petrecut pe fundalul crizei de medicamente, al pastrarii pensiilor la limite neacceptabile, al subfinantarii educatiei, cercetarii si culturii s.a.m.d.

Un alt criteriu de convergenta nominala indeplinit de Romania este cel al nivelului datoriei publice, care potrivit cerintelor UE, trebuie sa se situeze la cel mult 60% din produsul intern brut. Nivelul datoriei publice se situeaza in tara noastra, in anii de cand a inceput procesul de integrare, la limita de 23% din PIB. Iarasi, in context central si est-european stam foarte bine, daca vom compara cu datoria publica a altor tari (date 2003) precum Bulgaria (46%), Cehia (38%), Polonia (45%) sau Ungaria (59%).

In ceea ce priveste rata inflatiei, criteriul de convergenta stabilit la Maastricht este incadrarea intr-un nivel de pana la maximum 1,5% peste cei mai performanti trei membri ai Uniunii Europene, ceea ce conduce la un nivel de pana la 3%. Din pacate Romania nu respecta acest criteriu, rata inflatiei fiind, la sfarsitul anului 2004, de 9,2% (decembrie la decembrie) si urmand sa scada in 2005 spre 7%. In aceasta privinta stam mai prost decat tarile din regiune. Unde nivelele maxime atinse in tarile din jur au fost, pentru anul 2004, urmatoarele: Cehia - 2,8%, Polonia - 3,5%, Ungaria -6,8%, dar calculate pe baza indicelui de consum al populatiei, acolo unde si inflatia in tara noastra a fost mai ridicata, de aproape 12%. In consecinta, nici celalalt indicator, ce priveste rata dobanzilor pe termen lung nu poate fi atins, pragul limita al criteriilor de la Maastricht fiind de 2% peste cei mai performanti trei membri ai UE, adica de vreo 3,5%.

Potivit strategiilor de tintire a inflatiei, elaborate de Banca Nationala, este posibil ca in anul 2007 toate cele patru criterii de convergenta nominala sa fie respectate, inflatia urmand sa coboare la 3%.

Important este, insa, nu doar sa respectam criteriile de convergenta nominala, ci si pe cele ce tin de convergenta reala, care nu se refera la indicatorii monetari si fiscali, ci la gradul de competitivitate al economiei romanesti si la nivelul de trai. In aceasta privinta lucrurile sunt cu mult mai complicate. Principalul indicator pe care il avem in vedere este cel al produsului intern brut pe locuitor. In valori absolute, PIB-ul pe locuitor este in Romania de cel putin zece ori mai mic decat cel al majoritatii tarilor din Uniunea Europeana. In ce priveste PIB-ul pe locuitor, raportat la puterea de cumparare, lucrurile stau ceva mai bine, dar se constata, in continuare mentinerea decalajelor, inclusiv in ce priveste comparatia cu tarile central europene. PIB-ul pe locuitor, ca putere de cumparare, raportat la media celor 25 de tari din UE a fost, pentru anul 2003, de 29%, in comparatie cu Cehia (69%), Polonia (46%) sau Ungaria (60%).

Ramaneri in urma se inregistreaza, in ce priveste convergenta reala, si la structura economiei nationale, si la gradul de deschidere a economiei, anume la ponderea comertului exterior in PIB.

Concluzia acestei evaluari este ca o politica ce sa aiba, ca obiectiv, doar politica monetara si pe cea bugetara este ineficienta, cata vreme nu se dezvolta, in paralel, investitiile si comertul exterior si nu se pune accent pe gradul de competitivitate a economiei romanesti si pe sporirea veniturilor populatiei. Concluzie cu atat mai actuala astazi cand, iata, evolutiile de pe piata monetara dau atata bataie de cap exportatorilor romani si diminueaza capacitatea sistemului bancar de a sustine eforturile investitionale.

asa da patrioti!; 17.3.05