| In 2006, in ziua in care implinea 80 de ani, Octavian Paler a acordat un interviu, raspunzind, fara sa se supere, intrebarilor neconventional formulate de Eugen Istodor. De altfel, dupa ce interviul a aparut, scriitorul a telefonat la redactie Cotidianul-ui. A multumit, rizind, si pentru text, si pentru punerea in pagina si mai ales pentru ca nu a descoperit nici o greseala de litera, desi, ca ziarist cu experienta, admitea ca greselile de litera, pe care le ura, mai pot aparea. Locuiti in apropierea unui McDonald's. Paler a mincat vreodata un hamburger?Nu am mincat niciodata un hamburger. Dar poate hamburgerul este fericirea. Pentru mine, nu. Fara sa fiu un antiamerican, nu sint dintre cei care cred ca orice vine din America e bun, imi vine in minte mcdonaldizarea.Dar cit de frumos este ambalajul american! E adevarat! Ma rog, eu imi dau seama ca la virsta mea, dubla decit a dumneavoastra, nu pot gindi precum tinerii. E natural conflictul dintre generatii. Dar acum e ceva mult mai grav. Tinerii de azi ii urasc pe cei batrini. Un tinar nu are voie sa fie modest. In mod logic, el trebuie sa creada ca va face gaura in Univers. Azi, in Romania, sentimentul meu este ca batrinii sint uriti. E, pe Paler, pe Liiceanu, pe Plesu nu-i uraste nimeni. Ura, ura, ura. Nu e vorba de mine. Ce-mi pasa mie de restul batrinilor! Da, e normal sa spuneti asa: "Ce-mi pasa!". Dar, decent ar fi ca acest conflict sa fie pastrat la proportii autentice. In felul acesta nu mai exista o lupta reala intre generatii, lupta care este la baza progresului. Mai decent este obiceiul batrinilor din Insulele Fiji, care se duc sa moara in padure. E mai placut sa mori departe de societate. Eu am sentimentul clar ca traiesc intr-o lume pe care pe jumatate nu o mai inteleg si pe jumatate n-o aprob. Sinteti din Lisa. Cine v-a adus in Bucuresti? O intimplare. Exista in Bucuresti cel mai simandicos liceu din tara. La "Spiru Haret" invatat multi: Moisil, Noica, Plesu, Eliade. Parintii bogati ai elevilor dadeau bani pentru a institui cinci burse. Eu am venit sa dau examen pentru una dintre cele cinci burse. Pur si simplu. In opinci, cioc! cioc! Nu, nu eram in opinci. Eu pazeam vacile la poalele muntilor si am stat numai in opinci, dar, cind am venit aici, parintii mei mi-au cumparat primii bocanci... rigizi, greoi, negri, dar bocanci. Sigur, aveam bocanci, dar eram imbracat ca-n satele din Fagaras. O camasa din bumbac, fara guler, o vesta, laibar numita, si pantaloni strinsi pe picior. Aratam ca o salbaticiune folclorica. Mindru de dumneavoastra? Nu, foarte speriat! De trecut sau de viitor? Eu, inainte de a veni in Bucuresti, nu vazusem nici macar un alt sat... Nu ca nu vazusem un alt oras. Stiam o treime din vocabularul limbii romane. Va dati seama, nu stiam ca pe lume exista electricitate, telefon, ziar, tren, radio, ascensor, sosete, portari, agenti de circulatie, masini. Nu auzisem niciodata de astfel de notiuni. Ma rog, cunosteam universul vacilor, al plantelor, eram specialist in meteorologie, stiam precis unde sa stau cind veneau trasnetele, ca trasnea ca pe front. Pantofii. Speriat la marginea istoriei. Comunismul a adus egalitatea. V-a bucurat? Nu, nu, nu, nu, nu. Eu nu am prea trait istoria. Fiind inhibat in mine insumi, am parcurs anii razboiului, spun asta ca o vinovatie, fara sa traiesc adevarul ca tara mea era in razboi. Am trecut prin perioade de delir al lecturii si razboiul peloponesiac a fost mai important decit al Doilea Razboi Mondial. Neavind prieteni, un radio, un ziar, eram strain complet de evenimente. Nici o bomba nu v-a trezit? Nu, nici una. Am plecat din Bucuresti inainte cu o zi ca americanii sa bombardeze. In Lisa am trait razboiul superficial. Vedeam zilnic cum treceau avioanele americane, dar nu aveam constiinta istorica sa percep aceasta realitate. Mai mult, era o brigada de tunari in sat pentru a opri avioanele. Niciodata nu a fost lovit vreun avion, iar tunarii faceau ceaiuri in sat, se pretau la mondenitati. 23 august nu a fost marcat nicicum in Lisa. Nu traiam istoria. Primul moment al istoriei a fost cel al intrarii rusilor in sat. Atunci, tot satul s-a speriat. Rusii violau si se imbatau. Exact. In mod comic, taranii s-au gindit sa sape niste transee si sa-si apere satul. Cind au intrat rusii, nu era tipenie pe ulita. Lumea se ascunsese. Eu stateam dupa o perdea si rusii au trecut vreo ora. Rusii treceau, probabil cu ordine precise, fara sa clinteasca nimic din sat. Asta a fost prima imagine a istoriei. Trei facultati ati facut. Unde locuiati? In mahalaua mahalalei, dincolo de bariera lui Bachus, departe in Ferentari, pe strada Tufelor. Locul se transforma intr-o mare baltoaca murdara si trebuia sa te descalti ca sa ajungi acasa. Tot bocancii ii descaltati? Nu, aveam pantofi! Cred ca aveam chiar doua perechi. Eram chirias, alaturi de un cintaret de biserica si de un functionar. Camera de chirpici, fara soba, fara podea, fara apa, fara curent. Ieseam pe geam, ma spalam pe strada. Era ca-n Lisa. Retroactiv, am aflat ca in Universitate aveau loc intimplari istorice. M-am ferit de ele. Eu eram absorbit de scrierea unei carti: "Reabilitarea Evului Mediu". Lucram la carte, si noaptea caram lazi de fructe, ca sa am bani. Eram in criza financiara perpetua. Cu tramvaiul veneam numai cind era plin, ca mergeam pe blat. Altfel, faceam mars fortat din Ferentariul meu. Istoria mea era istoria zonei, unde aveam noaptea tirziu "garderoba obligatorie", adica hotii, interlopii te dezbracau, iti luau tot ce aveai. Preocuparile mele astea erau, plus cautarea unui loc de munca. Cum ati ajuns sef la televiziune? Pina in 1949 nu prea stiam mare lucru despre istorie. Bine, stiam ca sintem sub ocupatie, dar nu eram preocupat de detalii... Intr-un ianuarie pregatisem un seminar despre Simbolism la Litere si nu prea aveam vreo placere sa ma duc sa-mi prezint lucrarea. Am prezentat-o, desi venisem cu greu la facultate, si profesorul de la seminar mi-a propus o slujba la radio. Nu stiam ca el este si sef la radio. Am cerut un timp de gindire... nu stiu de ce aveam eu nevoie de timp de gindire, ca nu am gindit nimic in timpul acela. Am acceptat. Ce v-ati cumparat din primul salariu? Am actionat in stilul meu! M-am dus la Capsa cu taxiul! Deci: opinci-bocanci pantofi-taxi! Da! Am pus taxiul sa ma astepte! Am comandat o masa numai pentru mine. Am mincat prima oara in viata mea intr-un restaurant, servit de un chelner. Dupa, am intrat in taxi si am comandat: "In Ferentari, in strada Tufelor!". Reprosul legat de viata dumneavoastra priveste sefia de la televiziune. Erati in istorie sau nu? Sigur. In 1964 a aparut declaratia de independenta a PCR fata de rusi. Acel moment a fost foarte important. Toata lumea spera sa scapam de rusi. In zilele acelea, eu am fost trimis corespondent la Roma pentru Agerpres. Eu ma opusesem pina atunci oricarei ascensiuni. Voiam sa fiu liber. Am spus da, desi nu stiam italiana. Am plecat sa ma descurc si decis sa fac jurnalism adevarat. Am invatat repede italiana, atit de repede, incit imi pun probleme... eu nu cred in reincarnari, dar mergind in Toscana am simtit ca am mai fost pe acolo. Am invatat in doua luni italiana. La vreo doua luni de corespondenta, a aparut un interviu al sefului Partidului Comunist din Italia, care anunta detasarea partidului de rusi. L-am trimis in Bucuresti. Credeam sincer ca era nevoie sa se stie ca exista si altii care se detaseaza de rusi. Asa a si fost. In Biroul Executiv al Partidului Muncitoresc, interviul a explodat ca o bomba. Dej ar fi spus: "Daca e asa bun, sa-l punem director la televiziune!". Propunerea am refuzat-o, pina cind am spus "da" cu greu. Eu doua tari am indragit, una in care am fost, si una in care nu voi mai ajunge niciodata. Italia si Spania. Pai, cum? Nu ati fost in Spania? Nu. Si nici nu ma voi duce, fiindca as pierde Spania mea. Desertaciunea. Vehiculul spre trecut. Ati tot fost in afara istoriei. Acum, istoria s-a jucat cu dumneavoastra! Stiu exact, azi, la 80 de ani, ce valoare au toate vanitatile. Totul e desertaciune. Eu nu mai am azi nici o certitudine. Certitudinile mele de azi sint ca hainele ciuruite de molii. Nu mai cred in aproape nimic, afara de valorile care stau la temelia fiintei mele. Din nefericire, nu cred nici in viata de apoi. Dumnezeu e falimentul ratiunii mele. Eu nu ma tem de Dumnezeu, ci ma tem de absenta lui. Din clipa in care-mi pun problema, nu mai sint in stare sa inteleg nimic din ordinea sau dezordinea vietii actuale. Asta va goleste si moartea, si viata. Asa e. Singura mea jumatate de sansa este ca iubesc viata. Nevoia mea de a trai nu s-a eclipsat. Sint mizantrop, din ce in ce. Faptul ca ati organizat Festivalul Cintarea Romaniei pentru ecran, ca ati fi inventat expresia "Epoca de aur", ca ati fost membru important comunist? Prostie, minciuna. Eu nu mai polemizez cu minciunile care s-au debitat despre mine. Am fost si tigan, si evreu. Mi s-a scris numele cu doi "l". Sfirsitul dumneavoastra cum va fi? La fel, in dezolare. Unul brusc? Profesorul Constantiniu spunea ca natiunea romana nu mai poate face istorie. Atunci ce faceti pina la sfirsit? Ca tot romanul. Daca nu pot sa fac istoria, o indur.
Ultimul editorial si ultimele telefoaneColegul nostru Cristian Patrasconiu a fost, se pare, unul dintre ultimii care au discutat cu Octavian Paler: "Luni am vorbit de 6 sau de 7 ori la telefon cu Domnul Paler. Lunea era ziua obisnuita in care isi trimitea textul pe care il asteptau, fara exceptie, citeva mii bune de cititori, martea, pe tarabe sau, mai nou, in fata computerului. Lunea, mai mult decit in alte zile, urmam (si eu, si colegii care aveau de-a face, intr-un fel sau altul, cu pagina de comentatori unde apareau editorialele Domnului Paler) un ritual discret. Domnul Paler nu scria la computer; ne trimitea textul prin fax, colegii mei il culegeau - neaparat cu "i" din "a" si cu "sunt", nu cu "sint". Apoi, dupa paginare, faceam un xerox, il trimiteam Domnului Paler si, dupa o runda sau doua sau trei de noi corecturi, taieturi si adaugiri cu pixul, primeam BT-ul. Dupa ce pagina nu mai putea fi intoarsa din drumul sau catre tipografie, vorbeam, de regula, din nou la telefon cu Domnul Paler; imi spunea ca nu vrea sa ne suparam pe el pentru pedanteria la care nu poate sa renunte, pentru ca e mai lent, pentru ca e atehnic, pentru ca e "de moda veche" si, desigur, pentru ca vrea sa isi vada de mai multe ori toate semnele de punctuatie si cuvintele tiparite si sa se asigure ca sint la locul lor. Luni am vorbit mai mult decit de obicei. Cu vocea sa inconfundabila, luni, Domnul Paler ne-a rugat inca o data sa nu ne suparam pentru ca e asa de atent cu virgulele si cuvintele sale. Inca nu imi vine sa cred ca a fost pentru ultima data". "Nici un cuvint de lauda despre Ceausescu"Petre Mihai Bacanu isi aminteste ca Octavian Paler, in calitate de redactor-sef al "Romaniei libere" pre-decembriste, nu era deloc in termeni buni cu sperietoarea presei de pe atunci, "sectia de presa a CC al PCR": "Romania libera era atent monitorizata, iar eu calcam des pe bec. Paler a avut insa intotdeauna un mod subtil de a ma apara. Le spunea celor de la partid ca m-a pedepsit, ca a luat masuri, ca nu mai semnez in ziar, iar eu imi vedeam linistit de treaba in continuare. Au fost la un moment dat doua valuri de epurari in presa pe baza de dosar, primul ii viza pe cei care avusesera rude in rindul miscarii legionare si cel de-al doilea ii viza pe cei cu rude in strainatate. Era hotarire de partid si nu se discuta acest ordin. Asa ca Paler nu a avut ce face si au fost dati afara doi colegi care erau fii de legionari, dar la faza cu cei cu rude in strainatate a facut o sedinta cu toata redactia. Seful de cadre a venit sa prezinte dosarele incriminate. Spre surprinderea noastra, pe lista neagra figura si un fotoreporter, un om simplu, nea Nicu Vasile. "Bine, domnule, dar ce rude are nea Nicu in strainatate?" l-a intrebat Paler. "Are, cum sa nu? Are rude la Chisinau." Rezultatul a fost ca cel dat afara a fost chiar seful de cadre. Citesc azi in presa ca a fost activist de partid. Sa stiti ca nu e adevarat. A fost pus pe o lista pentru a deveni deputat de Vaslui sau membru supleant al CC al PCR, dar el nu a fost un activist. Indeplinea ordinele, dar avea un stil de a nu o face pina la capat. Daca venea o directiva ca despre o plenara sau un congres al partidului sa se scrie sapte coloane de text, la noi in ziar apareau intr-adevar sapte coloane, dar nu pina jos, ci o zecime de coloana, iar in josul paginii era altceva, pe cind la "Scinteia" erau sapte coloane pina jos. Cit despre el, numai el stie cum a reusit sa se fofileze, dar nu a scris nici macar un singur cuvint de lauda la adresa lui Ceausescu. Sigur ca, dupa Revolutie, a devenit un personaj incomod, dar sint convins ca pina si dusmanii l-au respectat intotdeauna." (G.L.) |
14.9.11
Octavian Paler, cel care con-duce
13.9.11
Rosia Montana
Neo-colonialismul face ravagii, din Libia pana la Rosia Montana si mai departe. Basescu e o zdreantza penala. Ca si cei din Guvernul Boc. Romanii se agita cum n-au facut-o decat recent cu privire la regionalizarea Romaniei. Cu romanii tacand, Basescu n-are ce sa negocieze, chiar daca ar vrea. Nu cred ca vrea, altfel ar fi facut-o deja si nu ar fi anuntat ca spitalele trebuie transformate in SRL-uri.
Fatza de conducatorii de acum, Gheorghiu Dej si Ceausescu erau patrioti. Fata de socialismul romanesc de la inceput de ani '70, rahatul reincalzit ca economie de piatza acum este genocid. Nu pot compara ce se intampla acum decat cu ultimul deceniu de sub Ceausescu. Da, nu se moare de foame, nu se sta pe intuneric, inca, dar mass-media e deja la fel de nociva ca cele 2 ore in care impushcatul era slavit: acum se slavesc lighioanele si capitalismul.
Lumea 'buna' se prabuseste, iar tzarile ca Romania trebuie sa cada pe sabie inaintea celor dintai--in felul asta poate se toceste taisul sabiei. Toti si-au dat arama pe fatza, americani, francezi, suedezi, olandezi... vezi pe toti cei din Libia!
_________________
Istoria proiectului Roşia Montană şi a altor proiecte din Apuseni
Acasă » Actualitate
Istoria proiectului Roşia Montană şi a altor proiecte din Apuseni
Aurul este exploatat la Roşia Montană de peste 2000 de ani, continuu. Până în 1970, exploatarea s-a facut în subteran, prin galerii, în masivele Cetate, Cârnic, Orlea etc.
Începând cu anul 1970, s-a trecut la exploatarea la suprafaţă, în carieră deschisă (mină) în masivul Cetate, distrugându-se mai multe urme importante ale exploatării vechi, romane; înălţimea masivului Cetate a scăzut în timp cu 120 metri. Exploatarea din cariera Cetate era de maximum 400.000 tone minereu pe an, cu o concentraţie medie de 1,57 grame/tonă. Minereul era transportat la un concasor din interiorul carierei Cetate, trecea printr-un puţ către un transportor subteran pe bandă rulantă şi apoi într-un al doilea puţ. De aici, minereul era transportat 6,5 km de-a lungul unei căi ferate cu ecartament îngust către un concasor secundar, situat lângă uzina de preparare Gura Roşiei. Minereul concasat era transportat pe bandă peste drumul naţional DN 74A către uzina de preparare, unde se obţinea concentratul, prin flotaţie convenţională. Sterilele erau depozitate într-un mic iaz de decantare de lângă Gura Roşiei.Concentratul era apoi transportat la Baia de Arieş, pentru obţinerea aurului prin cianurare. Deci, nu s-a folosit cianura la Roşia Montană. Mina veche a Statului de la Cetate, care oferea circa 800 locuri de muncă, a fost închisă în 2006, ca nerentabilă, şi dezafectată !, pentru a face loc proiectului RMGC.
Proiectul propus de RMGC (de fapt de Gabriel şi acceptat de Stat) la Roşia Montană a fost definitivat în forma cunoscută astăzi în anul 2001 ! El este gigantic, prevede exploatarea a 13 milioane tone minereu anual (deci de 32 de ori mai mare decât exploatarea statului în mina veche) , timp de 16 ani, în 4 cariere deschise (mine) în masivele Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig situate în jurul centrului istoric al comunei Roşia Montană. Centrul istoric este monument istoric, şi are 43 de case monument istoric (localitatea a înflorit când aurul aparţinea proprietarilor de teren, nu statului !). Proiectul prevede folosirea a 1.581.760 tone de subtanţe periculoase (din care 192.000 tone de cianură de sodiu), sterilele fiind depozitate într-un iaz de decantare de 300 ha, cu un baraj înalt de 180 m, situat peste satul Corna din comuna Rosia Montană, la 2 km de Abrud. Proiectul va oferi în medie 217 locuri de munca (conform studiului comandat de Gabriel lui Independent Mining Consultants Inc. în 2003 , care se afla pe site-ul lui Gabriel, dar a fost retras !). Sumele vehiculate de RMGC ca beneficiu pentru România sunt total exagerate şi cresc an de an, ca să impresioneze şi să convingă să fie acceptat proiectul. Analizat din toate punctele de vedere, proiectul RMGC nu este însă de interes naţional, după cum Grupul nostru a demonstrat, cu argumente, din 2002 încoace!
Este uimitor (?) cum o afacere începută oficial la 4 septeptembrie 1995 printr-un contract de cooperare semnat între actuala Minvest şi o companie a lui Frank Timiş, probabil (căci Gabriel Resources Ltd., Gabriel pe scurt, companie canadiană, cotată la bursa din Toronto) şi filiala sa Gabriel Resources Limited (Gabriel Jersey pe scurt, companie englezească) au fost înregistrate în registrul companiilor abia la 28.05.1996), afacere care avea în vedere aurul din iazul de decantare de lângă Gura Roşiei, să devina prin "rostogolire" proiectul minier gigantic promovat agresiv în media până în ziua de astăzi.
Amintim istoria lui (şi adiacent a altor proiecte), pe scurt:
- La data de 4 septembrie 1995 a fost semnat deci un contract de cooperare între Regia Autonomă a Cuprului Deva (actuala Companie Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest" – S.A. , Minvest in continuare) şi actuala Gabriel (?) - pentru explorări în iazul de decantare de lângă Gura Roşiei (lângă Roşia Montană).
- Pe 28 mai 1996, compania Starx Resources Ltd., reactivată, încorporează compania Gabriel Resources Limited („Gabriel Jersey") ; compania părinte, Starx Resources Ltd., a fost rebotezată „Gabriel Resources Ltd." („Gabriel") şi cotată imediat la bursă - simbol GBU pe bursa din Vancouver, iniţial; preşedinte al Gabriel este Vasile Frank Timiş. Data de 28 mai 1996 figurează în documente ca data înregistrării companiilor „Gabriel" (Canada) şi „Gabriel Jersey" (Marea Britanie).
Pe 17 dec. 1996, Gabriel intră într-o înţelegere cu Gabriel Jersey. La adunarea generală extraordinară din 27 martie 1997, Gabriel a obţinut acordul acţionarilor pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey. Pe 11 aprilie 1997, Gabriel a scos 15.000.000 acţiuni pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey. Ca rezultat, acţionarii lui Gabriel Jersey care şi-au vândut acţiunile au devenit acţionarii majoritari ai lui Gabriel. Aceasta tranzacţie, prin care controlul companiei părinte (Gabriel) trece la acţionarii subsidiarei (Gabriel Jersey) este contabilizată ca o preluare inversă (reverse takeover).
- Pe 7 iunie 1997, s-a format Euro Gold: Gabriel a intrat, prin subsidiara Gabriel Jersey, într-un Contract de încorporare şi Articol de Asociere cu Regia Autonomă a Cuprului Deva („Regia Deva"): şi trei acţionari minoritari: CARTEL BAU - S.A., FORICON - S.A., COMAT TRADING - S.A., care au dus la formarea companiei mixte Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold") (actuala Rosia Montana Gold Corporation - RMGC) (Gabriel Jersey 65%, Regia Deva 33,8% şi cei trei acţionari câte 0,4%); proprietăţile incluse în înţelegerea „Romanian Properties" sunt Roşia Montană şi Bucium. Gabriel a contribuit cu 357.000 USD pentru capitalizarea initială a lui Euro Gold. În ACTUL ADITIONAL Nr. 3/1998 al Euro Gold , se scrie: „ Regia se obligă, conform Legii Minelor, să obţină licenţele de explorare şi exploatare pentru perimetrele care fac obiectul acestei societăţi. Regia se obligă să transfere societăţii aceste licenţe de explorare, dezvoltare şi exploatare în termen de 7 zile lucrătoare de la obţinerea lor" (Mon. Of. Partea a IV-a, Nr. 3290/1998).
- Pe 26 iulie 1997, s-a format Deva Gold S.A., printr-un Contract de Încorporare şi Articol de Asociere între Castle Europa Ltd. (acţionar principal Vasile Frank Timiş) (60%), Regia Deva (38,5%) şi aceleaşi trei companii miniere CARTEL BAU - S.A., FORICON - S.A., COMAT TRADING - S.A. (1,5%) (proprietăţile incluse în înţelegere sunt Certej-Săcărâmb şi Zlatna-Hanes - n.a.). "Regia este de acord ca, în conformitate cu prevederile Legii minelor (care nu apăruse încă la data aceea -n.a.), să transfere societăţii licenţele de explorare (exploatare) pentru perimetre pe care societatea le consideră necesare pentru dezvoltarea proiectului, perimetre arătate în preambulul contractului, cât mai repede cu putinţă, în termenul prevăzut de lege." (Mon. Of. Partea a IV-a, Nr. 3339/1998).
- Pe 8 dec. 1997, Gabriel a făcut o înţelegere cu acţionarii lui Castle Europa Ltd. (the „Castle Europa Agreement") să achiziţioneze tot capitalul lui Castle Europa pentru 5 milioane acţiuni şi o plată totală de 425.000 USD. Castle Europa este o companie privată cu 3 acţionari. Tranzacţia este de tipul „related party transaction", deoarece Preşedintele lui Gabriel (Frank Timiş n.a.) este acţionar principal al Castle Europa. Conform cu „Castle Europa Agreement", Gabriel va împrumuta Castle Europa Ltd. cu 355.000 USD, pentru ca aceasta să-şi plătească contribuţia sa de capital pentru cei 60% în Deva Gold.
- Pe 16 martie 1998 este publicată Legea Minelor nr. 61, care spune printre altele:
„Resursele minerale ... fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român" (Art. 1), „Explorarea se realizează pe baza unei licenţe exclusive..."(Art. 9(1), „Licenţa de explorare se acordă pentru o durată de maximum 5 ani, cu drept de prelungire pentru cel mult 3 ani..." (Art. 9 (3)), „Exploatarea minieră se realizează pe baza unei licenţe exclusive ..." (Art. 10 (1)), „Licenţa de exploatare se acordă pentru maximum 20 ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani." (Art. 10 (4)), „Prevederile licenţei ramân valabile pe toată durata acesteia" (Art. 11 (2)), „ În limitele unui perimetru de exploatare autoritatea competentă poate acorda, în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul licenţei, dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru unele resurse minerale, cu acordul titularului."(Art. 15).
- În 26 martie 1998, Gabriel a achiziţionat Castle Europa S.A., adăugând astfel alte două proprietăţi în România. Gabriel are deci 4 proiecte în România, toate în patrulaterul de aur: Roşia Montană, Bucium, Certej-Săcărâmb, Zlatna-Hanes. Activităţile lui Gabriel au loc în două companii mixte cu Regia Deva: Euro Gold Resources S.A. şi Deva Gold S.A. Prin subsidiara sa Gabriel Jersey, Gabriel deţine 65% din Euro Gold, care a fost stabilit cu focus pe Roşia Montană şi Bucium, iar prin subsidiara sa Castle Europa Ltd., Gabriel deţine 60% din Deva Gold, care a fost stabilit cu focus pe Certej-Săcărâmb şi Zlatna-Hanes.
- Prin H.G. nr. 808 /13.11.1998 s-a înfiinţat Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest" - S.A., cu sediul în Deva, din Regia Autonomă a Cuprului Deva.
- În 1999, printr-o majorare de capital, Gabriel şi-a mărit participarea la Euro Gold în proiectele sale la Roşia Montană şi Bucium de la 65 % la 80%, ca rezultat al terminării studiului de fezabilitate; Regia Deva a coborât participarea sa la 19,31%. Gabriel a „fost capabil" să extindă mărimea (perimetrul n.a.) celor 4 licenţe minerale existente pentru a acoperi arii cunoscute de mineralizare, adiţionale". În 1999, Gabriel a achiziţional 2 proiecte noi, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti, având acum 6 proiecte în Patrulaterul de Aur al României.
- În 1999, au fost emise de guvern Licenţe de exploatare lui Minvest ca titular (ca să exploateze) şi lui RMGC ca şi companie afiliată (ca să exploreze !) – pentru mina veche a Statului (400.000 tone minereu anual, din cariera deschisă în masivul Cetate) - şi lui Deva Gold ca şi companie afiliată – pentru minele vechi ale Statului de la Certej, Zlatna şi Bolcana. Licenţa de exploatare pentru Roşia Montana are numărul 47/1999 şi este deci o licenţă mixtă, de exploatare şi explorare, contrar legii. Peste tot se afirmă că Licenţa 47 este pentru proiectul Roşia Montană, ceea ce este fals, deoarece proiectul nu era definitivat încă la acea dată !!! La fel se întâmplă cu celelalte licenţe. Contractele de licenţă de exploatare prevăd că Minvest va transfera titlul „pentru proiectul Roşia Montană" lui RMGC şi titlul „pentru proiectele Certej, Zlatna şi Bolcana" lui Deva Gold, respectiv, în momentul în care compania predă un studiu de fezabilitate pozitiv (cine l-a verificat ?- n.a.) , un plan de dezvoltare, un studiu de impact asupra mediului şi un plan de închidere lui Minvest; Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM pe scurt) va trebui să consimtă la transferul contractelor de licenţă de exploatare.
- În 1999, au fost emise Licenţe de explorare lui Minvest ca titular „pentru proiectul Bucium" şi „pentru proiectul Băiţa-Crăciuneşti".
- În 2000 , se modifică denumirea societăţii din EURO GOLD RESOURCES – S.A. în ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION – S.A. (RMGC în continuare) (www.rosiamontanagoldcorp.com )
- În decursul anilor 1999-2001, cele 6 licenţe (4 de exploatare (Roşia Montană, Certej, Zlatna, Bolcana şi 2 de explorare) au fost transferate de la Minvest către RMGC sau Deva Gold respectiv (ca să exploreze pentru proiectele lor noi), Minvest rămânând companie afiliată în cazul licenţelor de exploatare (ca să exploateze minele vechi) (un fel de „preluare inversă"). Să observăm că prin aceste transferuri, aprobate de ANRM, participarea Statului (prin Minvest) a scăzut de la 100% la nici 20% (în RMGC) !
- În 15 februarie 2000, Gabriel a anunţat o restructurare a corporaţiei, care va avea ca rezultat divizarea potofoliului existent de proiecte de resurse minerale în două companii publice separate, Gabriel şi European Goldfields. În 13 iunie 2000 s-a terminat reorganizarea lui Gabriel, în sensul că a fost creată noua companie European Goldfields Ltd. (www.egoldfields.com ); Gabriel a transferat lui European Goldfields proiectele sale de la Certej, Zlatna, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti.
- În octombrie 2002, pe baza licenţei de exploatare 47/1999 pentru mina veche, RMGC a depus (ilegal, credem) documentaţia necesară declanşării procedurii de obţinere a acordului de mediu pentru proiectul său, cu 4 mine, neaprobat încă (pentru care nu există licenţă de exploatare pentru el !!). Documentaţia a inclus şi documentul numit „Proiectul Roşia Montană. Descrierea Proiectului" [DP], de 54 pagini, care prevedea în graficul general depunerea în ianuarie 2003 a "Raportului asupra studiului de impact social şi asupra mediului (EIA)"; în urma acestui Raport, după informări şi consultări publice, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ar fi trebuit să decidă dacă să emită sau nu acordul de mediu. Dar RMGC nu a depus la termenul stabilit EIA; mai mult, în urma opoziţiei la proiect a asociaţiei Alburnus Maior a proprietarilor din Roşia Montană şi Bucium (www.rosiamontana.org), a Bisericii catolice şi a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din România, a rapoartelor negative complexe ale Academiei Române din martie şi mai 2003 (www.acad.ro) şi ale Grupului pentru salvarea Roşiei Montane al Academiei de Studii Economice din august 2002 şi mai 2003, în urma protestelor ICOMOS şi a peste 1000 istorici şi arheologi din întreaga lume, în urma protestelor organizaţiilor ecologiste şi a ONG-urilor, RMGC şi-a retras pe ascuns în iunie 2003 documentaţia depusă în octombrie 2002.
- Pe 27 martie 2003, este publicată noua Lege a Minelor nr. 85, care în mare măsură păstrează prevederile din Legea 61, dar aduce în plus unele precizări importante; de exemplu, Art. 25 modifică Art. 15 din Legea 61 astfel: „În limitele unui perimetru de explorare/exploatare, autoritatea competentă poate acorda, în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul licenţei, dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru alte resurse minerale, cu acordul titularului." Să observăm că licenţa mixtă (de exploatare şi explorare a aceluiaşi minereu) pentru Roşia Montană nu ar mai fi posibilă prin Legea minelor 85, datorită Art. 25, dar şi Art. 11 !
- În dec. 2004, RMGC a depus din nou documentaţia pentru obţinerea acordului de mediu, tot pe baza licenţei de exploatare 47 !, când a prezentat public noul document Memoriu de prezentare a proiectului [MPP], de 204 pagini. Gabriel a promis să prezinte "Raportul asupra studiului de impact social şi asupra mediului ", ca ultimă fază a procedurii de obţinere a acordului de mediu, în martie 2006. Se observă că se doreşte obţinerea acordului de mediu înaintea eliberării noii licenţe de exploatare, pentru proiect.
- În 2006, toate minele statului au fost închise, ca nerentabile, dar licenţele de exploatare pentru Roşia Montană (nr. 47) şi pentru Certej au rămas încă active, în folosul comercial al lui RMGC şi Deva Gold (adică Gabriel şi European Goldfields), până la obţinerea licenţelor noi! Se menţine voit, credem, de către ANRM, RMGC şi Deva Gold, confuzia că licenţele de exploatare vechi sunt pentru proiectele noi !
- Prin majorările de capital ale RMGC din 2004 şi 2009, când Minvest a fost împrumutată de Gabriel ca să-şi poată plăti participarea sa la majorare, Minvest mai deţine practic doar 0,02% în RMGC, după calculele noastre!
- Din 2009, redevenţa este de 4%, în loc de 2% (în bani, nu în natură (aur, argint etc.) !).
- Din 2009, Gabriel deţine, prin subsidiara ROM AUR S.R.L., şi o licenţă de explorare la Băişoara.
- Din iulie 2011, RMGC mai are doar 2 acţionari: Gabriel Jersey 80,69% şi Minvest 19,31% (practic 0,02%) !!!
- Din 1996 până astăzi, RMGC (Gabriel) tot explorează la Roşia Montană – o zonă cunoscută geologilor de multă vreme. Şi are tot interesul să continue să exploreze, pentru că din emisia de acţiuni pe bursa din Toronto, pe seama aurului din România, ies bani şi pentru explorare şi pentru un trai foarte bun pentru unii, după cum se vede din analiza recentă pe care a făcut-o Grupul nostru („Calul troian la Roşia Montană", aprilie 2011).
Trebuie să lămurim un lucru, pentru a înţelege de ce credem că sunt nereguli cu proiectele RMGC şi Deva Gold: Conform Legii Minelor 61/1998 şi Legii Minelor 85/2003, un proiect minier se dezvoltă (pregăteşte) pe baza unei licenţe de explorare (obţinută prin concurs public de oferte !), exclusivă, valabilă 5 – maximum 8 – ani, când titularul face explorări pe perimetrul atribuit prin licenţa de explorare. Dacă titularul proiectului consideră ca merită să treacă la exploatarea zăcământului explorat pe perimetrul respectiv, atunci titularul cere şi va primi (în anumite condiţii) o licenţă de exploatare, exclusivă, valabilă minimum 20 de ani, pe baza căreia poate să treacă la exploatarea, pe un perimetru de exploatare fixat, a zăcamântului explorat. Perimetrul unei licenţe de exploatare nu poate fi modificat, cel al unei licenţe de explorare poate fi micşorat. Acordul de mediu este cerut de lege pentru a trece la execuţia lucrărilor prevăzute în licenţa de exploatare.
Ori, Gabriel, o companie junior, care are doar explorare nu şi exploatare în obiectul său de activitate !, nu a participat la nici-un concurs public de ofertă; a fost „aleasă" de Stat pe nu ştim ce criterii şi a fost sprijinită constant. Sub licenţa de exploatare nr. 47/1999 (emisă de ANRM în 1998 pentru Minvest - şi pentru care Hotărârea de guvern este dată în 1999 - şi transferată lui RMGC în 2000) s-a făcut atât exploatare de către Minvest la mina veche, din masivul Cetate, cât şi (ilegal credem noi) explorare de către RMGC, pe acelaşi perimetru, perimetru care a fost modificat în timp (mărit de două ori şi micşorat o dată) în interesul RMGC, pentru explorare. Pentru moment, RMGC nu are deci licenţa de exploatare pentru proiect, dar a cerut (şi i s-a permis) acord de mediu pe baza licenţei vechi nr. 47/1999, obţinută de Minvest pentru mina veche, de mici dimensiuni (400.000 tone minereu anual), închisă în 2006. Proiectul RMGC este deci dezvoltat (ilegal credem noi) pe baza licenţei de exploatare nr. 47/1999.
La fel de ilegale sunt - credem noi - şi celelalte trei proiecte bazate pe licenţe de exploatare la Certej, Zlatna şi Bolcana - mai nou, a rămas doar Certej - deţinute de Deva Gold. Proiectele bazate pe licenţe de explorare, Bucium şi Băiţa-Crăciuneşti, credem ca sunt ilegale datorită modificării prin mărire a perimetrelor.
Trebuie să mai lămurim un lucru: licenţa 47 (conţinutul ei) şi actele ei adiţionale sunt secrete (ca şi celelalte licenţe). ANRM şi Ministerul Industriilor (actualul Minister al Economiei şi Comerţului) au contat desigur pe acest lucru: societatea civilă nu va putea afla nimic. Din fericire, conform uzanţelor internaţionale (care nu se aplică la noi), Gabriel a pus pe site-ul său www.gabrielresources.com , în Rapoartele Anuale şi în Comunicate, multe informaţii pentru acţionarii săi; punând cap la cap aceste informaţii - ca într-un puzzle – am putut deduce conţinutul licenţei 47, am aflat de modificările perimetrului său, etc. Am avut la dispoziţie şi cele două documente [DP] şi [MPP] emise de RMGC şi unele documente publicate în Monitorul Oficial partea a IV-a.
În încheiere:
1). Toate minele de aur ale statului au fost închise în 2006 şi dezafectate, în aşteptarea „marilor investitori", dar licenţele de exploatare pentru Roşia Montană (RMGC) şi Certej (Deva Gold) mai figurează la ANRM ca licenţe de exploatare active, în favoarea RMGC şi Deva Gold., deşi ele nu sunt licenţe de exploatare pentru proiectele RMGC şi Deva Gold respectiv (au fost pentru minele vechi ale statului, închise acum).
2). Licenţa de explorare pentru Bucium a RMGC stă în aşteptare din 2007, când a expirat, ca să fie transformată în licenţă de exploatare, ceea ce se va întâmpla, conform înţelegerii, dacă proiectul Roşia Montană este acceptat (planul este că la Bucium deşeurile s-ar deversa tot în iazul de decantare din valea Cornei, prevăzut în proiectul Roşia Montană).
3). Dacă este aprobat proiectul Roşia Montană (RMGC), vor fi aprobate deci tacit şi proiectele Bucium (a RMGC) şi Băişoara (aparţinând lui Rom Aur S.R.L, subsidiară tot a lui Gabriel, ca şi RMGC) dar şi Certej (Certejul de sus, cum îi spun acum) (a lui Deva Gold) şi Băiţa (acum, a lui Mineral Mining) – toate în Munţii Apuseni.
4). Se impune desecretizarea acestor licenţe şi a anexelor lor, pentru a vedea amploarea premeditării afacerii.
5). În consecinţă, proiectul Roşia Montană trebuie oprit, cu orice preţ !
26 august 2011
Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice
prof.univ.dr. Marin Andreica
prof.univ.dr. Afrodita Iorgulescu
ec. ing. Gheorghe Manea
10.9.11
6.9.11
ei au cuvantul, sau unul in numele lor
«Generaţia rataţilor» - aşa sunt catalogaţi tinerii care au susţinut examenul de Bacalaureat în acest an - se revoltă împotriva stigmatizării la care sunt supuşi. O scrisoare de protest, scrisă de un tânăr care a susţinut BAC-ul în acest an, a devenit deja virală pe Facebook.
Autorul protestului îi acuză pe cei care i-au crescut şi care acum se delimitează de ei.
"Ruşine pentru că aţi ajuns să daţi vina pe o generaţie crescută de voi, arătată cu degetul acum tot de către voi! Ruşine sistemului care ne-a crescut! Ruşine modelelor care ne sunt promovate de mai bine de 20 de ani încoace! Ruşine nouă, vouă, profesorilor, elevilor, politicienilor, mass-mediei, ROMÂNIEI!", se arată în scrisoarea de protest.
Scrisoarea de protest, care face furori pe Facebook, acuză corupţia din
societatea românească, personajele dubioase prezentate drept modele de succes, schimbările haotice din sistemul de învăţământ şi susţine că rezultatele examenului de Bacalaureat din acest an reprezintă o oglindă fidelă a realităţilor româneşti.
Citeşte mai jos scrisoarea de protest:
"Generaţia rataţilor! Generaţia etnobotanistilor! Generaţia idioţilor! Generaţia facebook! - aşa ne cataloghează mass media şi opinia publică din întreaga ţară în zilele acestea pe toţi care am dat Bacalaureatul - eu le spun doar atât - RUSINE! Ruşine tuturor!
Ruşine pentru că aţi ajuns să daţi vina pe o generaţie crescută de voi, arătată cu degetul acum tot de către voi! Ruşine sistemului care ne-a crescut! Ruşine modelelor care ne
sunt promovate de mai bine de 20 de ani încoace! Ruşine nouă, vouă, profesorilor, elevilor, politicienilor, mass-mediei, ROMÂNIEI!
Am ajuns după 20 de ani de şpagă, de modele gen Becali şi Bianca Drăguşanu, de învăţământ prost manageriat, de legi prost făcute să profite cei puternici, de facultăţi pe pile şi pe bani din care au ieşit generaţii întregi de dascăli care ne-au educat pe noi, cei idioţi şi fraieri cei care ne aflam acum în aceeaşi oală, indiferent dacă ne-am luat sau nu BAC-ul, am ajuns la o limită!
Nu mai suportam! Refuzam sa credem că suntem o generaţie pierdută! Suntem defapt prima generaţie care va fi sacrificat cu folos, şi asta deoarece ne-am saturat de ce se întâmplă în ţara asta! Totul trebuie să înceteze! Pentru asta vom ieşi în strada şi vom cere dreptate! Cerem ajutorul oamenilor corecţi, ajutorul moral de care avem nevoie pentru a progresa!
Toată lumea este acum şocată de rezultatul Bacalaureatului şi implicit de învăţământul romanesc. Ohh, dar ce surpriză! Cât de neaşteptat! Ce şoc! INCREDIBIL! SENZAŢIONAL!
Adică din aceşti copii care din `99 până acuma li s-a schimbat programa de n`spe ori, care au intrat la liceu să dea bac din geografie şi s-au trezit în a 12-a că dau din fizica, aceşti copii care au văzut zi de zi la televizor cum este încurajată prostia şi incultura alături de băieţi cu bani făcuţi fraudulos înconjuraţi de curve semi-îmbrăcate în direct la televizor, aceşti copii bătuţi de soartă că s-au născut într-o ţară ca asta, o ţară în care e mai important ce chiloţi are Crudu decât rezultatele sportive şi intelectuale ale tarii, aceşti copii nu au devenit nişte genii eminesciene??? Serios??? Aceşti copii nu au intelect nici măcar cât Einstein??? DOAMNE! CE NERUŞINARE!! Mai nemernici etnobotanisti!!! Cum
puteţi mai gunoaielor, mai loazelor să nu învăţaţi şi să intraţi fără pile şi copiat la facultăţi când aveţi atâtea modele demne de urmat??? CUM E POSIBIL O ASEMENEA DEPRAVARE? Adică mai bine staţi pe facebook si pe messenger decât sa urmăriţi modelele oferite la tv???
Adevărul e că de 20 de ani ne aşteptam sa iasă nişte flori de nufăr în locuri în care nu am aruncat nici măcar seminţe de urzica! Asta e realitatea! Va uimeşte promovabilitatea de la BAC? Dar de cea de la titularizări de ce nu ziceţi nimic? Ei nu-s loaze, etnobotanisti? E posibil sa iei 1.20 la titularizare şi sa te mai consideri profesor? E posibil sa iei diploma frauduloasa la Spiru Haret si sa educi apoi generaţii întregi? Ştiaţi ca 25% din toţi profesorii actuali au studiile făcute la Spiru Haret? Sau asta nu e important pentru voi? Ştiaţi că suntem pe penultimul loc din Europa şi la
egalitate cu Congo la nivelul învăţământului? Şi asta nu de acuma, de un an-doi ci de aproape două decenii!!! Aşadar, de ce va miraţi? De ce sunteţi indignaţi? aaaa… aveaţi impresia ca dacă le oferiţi părinţilor şi bunicilor noştrii spectacole tv ieftine şi barbare, adevărate sugative de rating, sau dacă le cumpăraţi votul şi ii minţiţi în campanii electorale infinite, noi odraslele lor o sa fim dintr-o dată altfel?
Ei bine, suntem altfel, dar nu asa cum credeţi voi! Suntem diferiţi! Suntem diferiţi prin faptul că ştim sa spunem GATA!Gata cu adevăratele gunoaie din ţara asta! Nu va mai merge! Noi avem onoare şi demnitate, nu mai suntem nişte slugi în fata voastră, iar dacă nu vom reuşi să vă schimbam, vom pleca din ţară , şi atunci sa rămâneţi voi să vă plângeţi de milă! Noi, generaţia etnobotanistilor cum ne spuneţi voi o să vă arătam ca
avem mai mult curaj decât toate generaţiile voastre de comunişti la un loc! Reprezentam adevărata forţă deoarece noi suntem VIITORUL iar voi sunteţi doar nişte amărâţi care vor muri şi vor fi uitaţi de istorie! Voi aţi fost PERIOADA NEAGRĂ din istoria acestei tari şi asa veţi fi ţinuţi minte, iar noi, noi suntem PRIMII! PRIMII care se revolta împotriva voastră!"
Postări populare
-
Republican presidential front-runner Donald Trump visited the editorial board of The Washington Post on Mar. 21. Here is audio of the ful...
-
Autor: D.I.A.. Toti oamenii de casa ai lui Adrian Nastase s-au adunat sa sarbatoreasca botezul fiicei multimiliardarului Adrian Petrache Pen...
-
La batranete neimplinita pe masura aspiratiilor incercam cumva sa recuperam timpul nefructificat? Punem pe piata ideilor teorii foarte specu...
-
Zbor deasupra unui cuib de cuci”. Atentate, vizite şi simboluri criptice de Ion Maldarescu Inceput de an împroşcat cu sânge. ...
-
În timpul documentării serialului „Prin cenuşa industriei", dedicat distrugerii unor fabrici de renume ale României comuniste, am au...
-
Victor a avut amabilitatea de a ne trimite spre publicare urmatorul text: Ani de zile m-am tot întrebat care este în folclorul nostru locul ...
-
Dmitry Orlov este un rus care traieste de cateva zeci de ani in SUA. Mai nou, el scrie despre experienta sa americana, mai ales din perspec...
-
Stereotipurile negative despre romani nu au aparut o data cu mass-media de sfarsit de secol XX. Sunt mult mai vechi. Un prim caz este cel al...
-
Data fiind istoria plina de "semnalizez la stanga si o iau la dreapta" a romanilor de la formarea statului te poti intreba care va... -
Penitenciarul din Aiud. O sală mai degrabă austeră. O masă lungă, cîteva scaune şi fotolii. Este introdus Nicu Ceauşescu. Pare nesigur. I s-...
