Louis Barthou si Nicolae Titulescu la Parlamentul Romaniei

In octombrie 1934, Louis Barthou, ministrul francez al Afacerilor Straine, a fost asasinat la Marsilia, impreuna cu regele Alexandru al Iugoslaviei. Una din ultimile vizite ale sale in strainatate a fost in Romania, in vara aceluiasi an. Atunci, a fost invitat si la Academia Romana, unde a fost proclamat membru de onoare.

Barthou a fost prezent si la Parlament (actuala cladire a Patriarhiei), unde a fost insotit de Nicolae Titulescu, omologul sau. Fotografia – inedita, cred, – ii prezinta pe cei doi la iesirea din cladirea Parlamentului.

Interesant este faptul ca asasinatul de la Marsilia a dus la adoptarea, in 1937, a unei Conventii pentru prevenirea si reprimarea terorismului, unul dintre „arhitectii” acestei reglementari fiind juristul roman Vespasian Pella.

Adrian Nastase

________________________

centru

Cine e in dreapta lui Titulescu , nu Ion Mihalache ?
Asasinatul de la Marsilia a fost opera fascistilor croati , care doreau dezintegrarea Iugoslaviei ( ironic , inamicii de moarte ai federatiei slavilor de sud – cu exceptia bulgarilor – au fost croatii , cand ideea acestei entitati a fost la inceput croata ) .
Stiti unde se antrenau asasinii de la Marsilia inaintea atentatului ?
In Ungaria , in tara regentului Horthy , in tara ” martirizata de Trianon ” care cerea , in toata perioada anilor 20 – 30 , ” dreptate pentru Ungaria ” , cu lordul Rothermere , cu ” Ufficio della Ungheria ” in toata Italia , cu intreaga ei elita pusa la lucru pentru nobila cauza .
Nu se putea , nu-i asa , tolera infamia de la Trianon .
Cehii , sarbii si romanii aveau toti sa plateasca – ceea ce s-a intamplat , incepand cu regele iugoslav , trecand la suprimarea Cehoslovaciei patru ani mai tarziu , la dictatele germane in favoarea aliatului fidel – primul arbitraj dand Ungariei Ucraina Subcarpatica , un al doilea pe care il stim prea bine , si in fine la dezintegrarea sangeroasa a Iugoslaviei in 1941 .
Stiati ca remarcabila propunere a genialului Valer Zgonea , de a ramane la alegerile locale cu un singur tur de scrutin , va duce la victorii ale UDMR in toate localitatile in care populatia maghiara reprezinta 20 % din locuitori ?
Ungurii voteaza masiv in favoarea candidatului maghiar , in timp ce romanii se impart intre sase – sapte altii .
Felicitari inteligentului Zgonea , datorita amendamentului sau UDMR va lua tot , de la frontiera – Oradea , Satu Mare – pana spre munti – Zalau , Simleu , Baia Mare , Cluj , Gherla , Dej , Beclean , Reghin etc – in regiuni in care romanii formeaza 80 % din populatie …
CNADR , Neaga , televiziunile romanesti , procurorii juni securisti , Zgonea , Mediafax …. Romania este sub jugul prostiei generalizate .



ZeV

Terorism ??
Dvs ne provocati, sau tratati superficial o tema ?
In acea perioada era vorba de TERORISM POLITIC, nu de terorism pur si simplu.
CITEZ (cu voia dvs):
,,În perioada interbelică, asasinatul politic a reprezentat o metodă preferată a regimurilor totalitare pentru eliminarea personalităţilor indezirabile.

Relevante pentru asemenea fapte reprobabile sunt aprecierile exprimate de ambasadorul Germaniei, Roland Koester, într-o convorbire avută cu ziarista franceză Geneviéve Tabois, chiar în ziua asasinării premierului român Ion G. Duca, 29 decembrie 1933: „Aflaţi că la Berlin naziştii pretind că prin asasinate politice Germania ar putea obţine tot ce ar vrea în Europa! O să se termine şi cu Titulescu, aliat credincios al Parisului şi al Londrei”

La acel moment, figurau pe lista neagră a naziştilor: Engelbert Dolfuss, cancelarul Austriei; Alexandru Karadjordjevié, regele Iugoslaviei; Louis Barthou, ministrul de externe al Franţei; Albert I. regele Belgiei; Nicolae Titulescu, ministrul afacerilor străine al României. Asasinarea acestor personalităţi, figuri politice proeminente, urma să genereze modificări esenţiale în viaţa politică mondială. Aceste acte de terorism politic vizau un scop bine determinat şi au reprezentat un capitol aparte al crimei organizate internaţionale, cu grave consecinţe asupra evoluţiei relaţiilor internaţionale.

Nicolae Titulescu a fost unul dintre cei mai vehemenţi oponenţi ai fascismului, atrăgând adversitatea oficialităţilor din Germania nazistă şi Italia fascistă. Într-un articol apărut în presa fascistă italiană, în ziua atentatului de la Marsilia (9 octombrie 1934), se releva: „Va veni o zi când un student va expedia un glonţ, încheind aroganţele ministrului afacerilor străine al României şi vom termina astfel cu Titulescu”.

La începutul anului 1934, sub egida Oficiului de Politică Externă al Partidului Naţional Socialist Muncitoresc din Germania, condus de Alfred Rosenberg, a fost elaborat un amplu plan de acţiune împotriva României, vizând obiective concrete. Pentru îndeplinirea acestui plan s-au alocat 750.000 mărci germane, fiind mobilizaţi responsabili ai unor importante departamente ale celui de-al treilea Reich, printre care menţionăm pe Hess, locţiitorul lui Hitler, care avea în subordinea sa agenţii ce activau în străinătate; Himmler, comandantul poliţiei politice (Gestapoul).

Punctul 4 al acestui plan prevedea asasinarea lui Carol al II-lea, care era considerat un loial reprezentant al intereselor politice şi financiare anglo-franceze.

Punctul 11 al planului viza asasinarea lui Nicolae Titulescu, ministrul afacerilor străine al României. Fermitatea şi consecvenţa cu care acţiona diplomatul român pentru apărarea intereselor fundamentele ale României, pentru organizarea unui sistem de securitate colectivă în Europa, rolul lui în adoptarea hotărârii de scoatere în afara legii, la 19 decembrie 1933, a Gărzii de Fier, au generat, până la paroxism, adversitatea faţă de Nicolae Titulescu.

Asasinatele politice erau planificate pe durata vizitei la Bucureşti a ministrului de externe al Franţei, Louis Barthou, iunie 1934. Au fost trimişi în România numeroşi agenţi germani, cu pregătire şi experienţă în executarea de acte teroriste.

Activitatea operativă realizată de structurile de informaţii şi contrainformaţii româneşti, de Biroul II de pe lângă Marele Stat Major al Armatei, a contribuit la deconspirarea acestui plan terorist şi la adoptarea de măsuri corespunzătoare pentru contracararea sa.

Succesul vizitei întreprinse de Louis Barthou în România s-a concretizat prin dezvoltarea relaţiilor româno-franceze.

Acţiunile serviciilor secrete germane au determinat structurile româneşti de informaţii şi contrainformaţii să adopte măsuri operative pentru combaterea atentatelor politice planificate, pentru a asigura securitatea lui Carol al II-lea şi a membrilor guvernului, a lui Nicolae Titulescu în numeroasele misiuni diplomatice pe care acesta le făcea peste hotare.

Serviciile româneşti de informaţii şi contrainformaţii l-au avertizat pe Nicolae Titulescu asupra planului regimului nazist de terorism politic din prima jumătate a anului 1934, plan care îl viza în mod direct.

La începutul anului 1936, aflându-se la Hotelul Ritz, în Paris, împreună cu mareşalul Franchet D′Esperay, un ofiţer de la serviciile de informaţii franceze l-a avertizat pe Nicolae Titulescu că se pune la cale asasinarea sa, prin otrăvire. Pericolul asasinării îl ameninţa pe diplomatul român ca o sabie a lui Damocles. El fusese pus în gardă de generalul Weygand să nu mai bea decât apă minerală în sticle închise.

Avertismentele n-au întârziat să se confirme. Primele semne ale otrăvirii apar în martie 1936, la una din întâlnirile pe care le avea Nicolae Titulescu cu miniştrii de externe ai statelor membre ale Micii Înţelegeri şi ale Înţelegerii Balcanice. Diplomatul român a fost sub observaţie medicală mai multe zile.

În luna iunie 1936, starea sa de sănătate s-a agravat pe durata participării la Conferinţa de la Montreaux privind regimul strâmtorilor Mării Negre; invitat la un dineu de către ministrul de externe al Turciei, ministrul român al afacerilor străine a leşinat.

În august 1936, s-a derulat o nouă tentativă de asasinare a lui Nicolae Titulescu. Serviciul cehoslovac de siguranţă a avertizat despre pregătirea unui atentat împotriva miniştrilor de externe ai statelor membre ale Micii Înţelegeri. Atentatul urma să se producă pe teritoriul cehoslovac, cu ocazia Conferinţei de la Bratislava. La 29 august 1936 Nicolae Titulescu nu a participat la Conferinţa de la Bratislava; măsurile de securitate luate de autorităţile cehoslovace, în colaborare cu cele româneşti au împiedicat realizarea planurilor criminale ale conspiratorilor.

Activitatea lui Nicolae Titulescu l-a aşezat pe omul politic şi diplomatul român în opoziţie ireductibilă cu regimurile fasciste şi naziste care vizau o nouă ordine politică, militară şi economică, prin modificarea echilibrului realizat prin tratatele de pace încheiate la sfârşitul Primului Război Mondial.

În calitatea de ministru de externe al României în două mandate (1927-1928; 1932-1936), el a acţionat cu realism, inteligenţă şi perseverenţă pentru realizarea unui climat de pace, securitate, încredere şi colaborare pe plan internaţional. Promotor al unei politici active de colaborare internaţională, Nicolae Titulescu s-a manifestat ca un adevărat artizan al păcii.

Diplomatul român a apărat tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial. A fost devotat principiilor Societăţii Naţiunilor Unite şi a participat la elaborarea normelor fundamentale în relaţiile dintre state; aducându-şi o contribuţie determinantă la crearea unor organisme regionale de securitate. Demersurile diplomatice au fost consacrate securităţii şi dezarmării, condamnând sever atentatele fascismului italian şi ale nazismului german, la adresa independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale unor state. Urmărind afirmarea intereselor României, Nicolae Titulescu a fost o conştiinţă vie a primei jumătăţi a secolului XX, a fost un luptător aşezat voluntar şi statornic timp de 20 de ani în „tranşeele păcii”.

La 29 august 1936, Nicolae Titulescu s-a retras din viaţa politică a României. Evoluţiile ulterioare au fost concludente pentru evaluarea consecinţelor acestui act, prin care România a pierdut un inteligent şi prestigios diplomat pentru apărarea intereselor fundamentale ale poporului român, pentru pace, securitate şi colaborare internaţională.”

COMENTEZ:
Ca si azi, si in trecut, Romania a jucat pe cartea gresita, aliindu-se cu puterea care nu trebuie…..asta este soarta Romaniei…are un popor blestemat. Acest popor (roman n.r.) nu poate judeca lucrurile decat in alb si/sau negru. Din pacate, poporul roman nu este un popor ales, ci unul de mana a doua.
Sper sa ma insel.


blogideologic

„Barthou a fost prezent si la Parlament”
Am înţeles, de pe alt fir, că Louis Barthou a ţinut acolo şi o cuvântare. Unde Franţa şi-a asumat responsabilitatea pentru protecţia frontierelor României. Nu s-a mai întâmplat aceasta din anul 1740. Când cardinalul cancelar de Fleury a trecut frontiera pe Bugul pontic ca fiind legitimă pentru principatul moldovenesc, find consemnată ca o Capitulaţiune.