Anunţ publicitar al Statului Român in ziarele mari ale lumii:

Cine a putut, ştiut şi vrut a plecat.

Avem nevoie de ajutor!
Plătim la nivelul pieţei.
Preferăm vorbitori de Româna!

______________________________


poante § intelart § cafeneaua
© 2005
cel mai vechi blog peromaneste

4.8.13

gangul sau gloata anti-istorie?

Because They Can





Am primit dela un cititor, familiar cu spatiul acordat la blogul peromaneste domnilor Larry L. Watts si Vladimir Tismaneanu, un pointer la un recent semnal pentru lectura al lui Vladimir Tismaneanu de pe Contributors.ro:
Recomand aici un excelent articol semnat de tanarul cercetator Felician Velimirovici, doctorand la Universitatea Babes-Bolyai, despre al doilea volum al cartii lui Lary Watts aparuta la editura RAO.


Mai intai, din profilul public al domnului Velimirovici, aflam ca:
n. 1987, Reşiţa. Studii universitare de istorie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (2006-2011), doctorand în istorie contemporană al aceleiaşi facultăţi (2011-prezent). Principalele domenii de interes: istoria universală a secolului XX, istoria radicalismului politic modern şi contemporan.

Stiam deja ca domnul Tismaneanu opereaza in istorie cu intrumentele prestidigitatorului, insa m-am grabit sa aflu perspectiva unui istoric profesionist, chiar daca in devenire, si am citit articolul d-lui Velimirovici, "Despre Republica Socialistă România şi patriotismul ceauşist".

Iata aici comenatriul meu, publicat si pe LaPunkt.ro:(1)
Domnul Velimirovici a scris:

I) ‘”Pe de altă parte, dacă în timpul întunecaţilor ani ’50 România a fost o ţară care lupta pentru independenţă şi libertate – cam singura din Blocul sovietic – în anii ’80 ea era la fel de „liberală” din perspectiva politicii interne ca oricare alt stat comunist est-european: „De exemplu, în 1984, încă nu exista niciun fel de liberalizare politică în interiorul Blocului sovietic, care să ducă la etichetarea Bucureştiului drept «înârziat».” ( 13) În fapt, exista. Fără să mai insistăm în legătură cu gradul de „liberalizare” internă pe care dictatura paranoică a lui Ceauşescu a „promovat-o” în ultimul său deceniu (într-adevăr, a fost poate o dictatură mai „relaxată” decât cea albaneză), este suficient să ne gândim numai la Polonia aceleiaşi perioade ( 14 ) .’

Presupun ca Velimirovici si Watts opereaza cu masuri diferite ale liberalizarii. Nu-mi aduc aminte ca Polonia sa fi avut alegeri libere in 1984, Legea Martiala fiind abrogata abia in vara lui 1983, iar tarziu in anul 1984 Popiełuszko era asasinat. Da, Solidaritatea exista ca miscare, insa asta se intampla in pofida autoritatilor dela Varsovia, nu din cauza ca acestea ar fi liberalizat politica interna. Careva s-ar putea intreba de ce nu a fost o miscare similara in Romania, insa asta-i o intrebare pentru ‘dizidentii’ nostri de atunci, nu pentru elita politica.

II) ‘Mai mult decât atât însă, după 1975 „România a devenit cel mai îndârjit susţinător – şi uneori singurul – al CSCE şi al acordurilor de la Helsinki în cadrul Pactului de la Varşovia.” (p. 179). Cât respect a manifestat regimul politic de la Bucureşti pentru acordurile de la Helsinki se poate observa, spre pildă, din modul în care a fost percepută de Ceauşescu activitatea disidenţilor români.’

Sa incepem prin a re/vedea punctele Acordului dela Helsinki (http://en.wikipedia.org/wiki/Helsinki_Accords):

The Accords’ “Declaration on Principles Guiding Relations between Participating States” (also known as “The Decalogue”) enumerated the following 10 points:
1. Sovereign equality, respect for the rights inherent in sovereignty  2. Refraining from the threat or use of force  3. Inviolability of frontiers  4. Territorial integrity of States  5. Peaceful settlement of disputes  6. Non-intervention in internal affairs  7. Respect for human rights and fundamental freedoms, including the freedom of thought, conscience, religion or belief  8. Equal rights and self-determination of peoples  9. Co-operation among States  10. Fulfillment in good faith of obligations under international law

Cred ca Watts se refera la faptul ca Romania era ‘cel mai îndârjit susţinător’ al Acordului dela Helsinki pe TOATE punctele, cu exceptia punctului 7, unde e loc de interpretare. De exemplu, Cazul Goma, folosit de Velimirovici pentru a infirma cel mult punctul 7 al Acordului, nu este fara paralel in tarile Blocului Sovietic, iar Vestul s-a folosit exact de acest punct pentru a extrage concesii pe problema drepturilor omului, inclusiv dela Ceausescu.

III) ‘Felul de cunoaştere istorică pe care autorul îl propune este unul de tip retrospectiv, şi nu prospectiv, cum de fapt s-ar cuveni. Autorul enunţă în introducere ideea directoare a cărţii – faptul că România comunistă a ocupat un rol unic în cadrul Pactului de la Varşovia pe tot parcursul existenţei sale şi a luptat, încă din anii ’50, pentru independenţă în relaţiile internaţionale nu numai împotriva Uniunii Sovietice, ci şi împotriva celorlalte state socialiste, care la rândul lor au purtat un „război clandestin” cu ea (ex. „România constituia o anomalie în cadrul Blocului sovietic”, p. 33). Apoi, pe parcursul următoarelor câteva sute de pagini, autorul îşi construieşte întreaga argumentaţie astfel încât să susţină perspectiva stabilită iniţial: concluziile sunt formulate aprioric, prestabilite, iar documentele şi argumentele sunt selectate, respectiv construite, în sensul susţinerii/demonstrării lor. Firesc ar fi fost invers.’

De unde reiese ca o cunoastere istorica prospectiva e mai buna sau ca aceea retrospectiva a lui Watts ne-ar conduce la concluzii gresite? Velimirovici ar fi trebuit sa furnizeze date care sa contrazica macar punctual, daca nu sistematic, concluziile lui Watts sau sa fi aratat de ce epistemologia prospectiva e ‘firesc’ mai buna.

De asemenea, obiectul criticii lui Velimirovice este volumul II al lui Watts, moment la care ceea ce unuia i se pare retrospectiv nu mai e neaparat asa daca ambele volume sunt luate in considerare.

In incheiere, ma bucura faptul ca tinerii cercetatori romani ai istoriei Romaniei postbelice ataca teme atat de importante, insa mi-e teama ca in drumul lor spre cele 15 minute de glorie isi expun pe deplin doar… tineretea.


Unul dintre cele 3 comentarii aflate la momentul acela la articolul lui Velimirovici era o trimitere la blogul propriu a d-lui Marius Mioc, Răstălmăcirile Lui Larry Watts Şi Răstălmăcirile Altora Despre Larry Watts. Acolo am introdus urmatorul comentariu, care desi a fost submis catre publicare inaintea celui de mai sus, se afla inca in moderare la momentul acesta:
1) De ce sa-l intrebi pe Caraman despre ‘turisti’ sovietici, cand asta era omul dovedit al KGB-ului?(2)

2) Nu-l acuzati pe Watts de ce scriu altii (de ex. Sorin Golea dela Libertatea)!

3) Documentul de pe situl Wilson Center nu este important atat pentru comentariile istoricilor romani, cat pentru ca arata o preocupare clara a autoratatilor statului roman cu problema ‘turistilor’ sovietici.

4) Hai sa punem lupa si pe nota de subsol nr. 4:
There were persistent rumors, during and after the 1989 events in Romania that the Soviet KGB sent numerous agents in Romania in December 1989. Some accounts accused the KGB of attempting to destabilize the regime while others accused them of attempting to shore it up. Likely both accounts are somewhat exaggerated. While it is clear that the KGB was interested in obtaining information about the events, it is unlikely that it attempted to interfere, either way in the unfolding of the events. It is more likely that the closing of the borders both with the USSR but also with Hungary and Yugoslavia, is likely that stranded numerous transistors on Romanian territory.

Impartial ca tot romanul, Munteanu scrie: “Mai degraba amandoua versiunile sunt oarecum exagerate.” Ce-i asta domnule Mioc, opinie, fapt, ipoteza…?

5) Si pentru a avea o masura completa a istoricului, acelasi Munteanu scrie: “Ceausescu returned from a trip in Iran on 20 December and immediately convened a session of the Politburo. He demanded that a demonstration be organized in Bucharest showcasing the support of the Bucharest workers for his policies. The demonstration proved to be a gross miscalculation.”

Pai se stie ca Ceausescu n-a cerut acel miting, ci i-a fost recomandat. Adica fusese lucrat pe dinauntru si lasat in ceatza pe care o asternusera patriotii in jurul lui de ceva timp. Mitingul, elicopterul si alti colaci de salvare intinsi lui Ceausescu nu calculele sale gresite (cum spune Munteanu), ci mai degraba parte dintr-o actiune de lunga durata, ceea ce Watts arata in lucrarile sale.(3)

6) In final, care este teza dumneata, domnule Mioc? Despre ‘turisti’, implicarea acestora si, de ce nu, a serviciilor tzarilor socialiste in politica Romaniei post-belice.

Desigur, ce ai scris in titlu nu poate fi. Sa-l acuzi pe Watts de rastalmaciri in ceea ce priveste ‘turistii’ sovietici, pe baza unui document emis in 1991 de un director de societate comerciala despre numarul strainilor cazati cu aproape un an si jumatate in urma si interpretarea lui Munteanu, mi se pare un hazard istoric, ca sa nu spun mai grav.

Pentru mine, acesta deschidere in lumea istoriilor a fost aidoma unui exercitiu de inductie matematica, fie aceasta si incompleta, care sugereaza ca aceste iesiri publicistice nu sunt accidentele unei gloate de ganditori pe langa istorie, ci un gang organizat functional in jurul ideii ca in Romania postbelica avem de-a face cu o mascarada de independenta politica si economica fatza de Moscova, instrumentata de Ceausescu si ciracii sai in folos propriu si atat de abil incat SUA si-a dat seama de acest lucru numai odata cu reprofilarea lui Pacepa si deschiderea ochilor americanilor de catre neoconservatori ca dl. Tismaneanu.  Miza de data asta nu este numai sistemul de sinecuri iceriste, ci
1) natura relatiei romano-americane/vestice;(4)
2) locul ideologiei neoconsevatoare in discursul elitei americane si locale, chiar acum dupa dubla lovitura economico-militara data democratiei liberale de Criza Capitalismului din 2008 si razboaiele din Irak si Afganistan.


_______________________________________
(1) Acest comentariu l-am trimis si la Revista 22, care desi l-a publicat cel mai rapid, a facut-o fara formatare si incomplet.
(2) De fapt, intrebarea ar trebui reformulta asa:  De ce Caraman l-a informat pe Roman de acesti 'turisti' abia in toamna anului 1990, in conditiile in care Magureanu si contrainformatiile ar fi trebuit sa faca deja acest lucru?
(3) Recitind acest paragraf vad ca ora tarzie trebuie ca a facut ca redactarea sa nu fie optima. Acest paragraf ar trebui clarificat in sensul urmator:
Se stie ca Ceausescu n-a cerut acel miting, ci i-a fost recomandat. Adica fusese lucrat pe dinauntru si lasat in ceatza pe care o asternusera patriotii in jurul lui de ceva timp. Mitingul, elicopterul si alti colaci de salvare intinsi lui Ceausescu au intrumentat caderea lui, nu calculele sale gresite cum spune Munteanu. Pe baza informatiilor incomplete si/sau voit gresite, nu-i de mirare ca deciziile unuia sunt gresite. Cred mai degraba ca aceasta cadere a lui Ceausescu a fost parte dintr-o actiune de mai lunga durata, cu multi actori istorici, ceea ce Watts arata in lucrarile sale.
(4) Despre natura relativ recenta a acestei relatii se poate afla si din recentul volum al lui Adrian Nastase 'Lumea, americanii si noi'.  Ma intreb cat a fost relatia romano-americana post-Ceausescu influentata de vreun accident similar celui dela Teheran/Yalta din 1943/5 si cat din cauza prestidigitatorilor istoriei Romaniei postbelice.  


ADDENDUM (pentru cei care uita de scrisoarea din mana si vor sa dea in poștaș)
Initial am decis sa semnalez doar printr-un comentariu atacul la persoana al lui Andrei Bădin la adresa lui Larry Watts. Bădin nu-i nici istoric, nu cred ca are pretentia ca ar scrie istorie, el functionand mai degraba de pe centura ideilor de unde incaseaza proportional cu traficul si cota parte dintr-o televiziune. Adica Bădin e genul nou de mardeiaș, de media, asmuțit la comanda. Iata aici comentariul:

Am ales sa pomenesc numai in treacat si aici despre un rezultat al unei cautarii pe Google dupa termeni cheie din discutiile de mai sus, atacul la persoana lui Larry Watts de pe blogul lui Andrei Bădin si natura goebbelsiana a sirului de insinuari si asocieri prin care acesta intentioneaza sa-si convinga cititorii, care nu citesc cartile lui Watts, de valoarea istorica a acestora din urma.

Observ insa, din cateva mesaje private ale ctititorilor peromaneste, ca virusul asocierii dintre Watts si Treptow, pe fondul deviatiei sexuale a lui Treptow, se raspandeste si lasa in urma lui genul de intrebari care aproape ca elimina sansele cititorului de a aprecia natura argumentelor si contra-argumentelor--de fapt, e vorba doar de argumentele lui Watts din cartile sale, criticii sai fiind cam sarantoci in contra-argumente si asta nu din cauza ca ar fi toti ne-educati ca Bădin.

Sa incepem cu faptul ca Larry Watts a fost unul din autorii ce au contribuit la un volum editat de Kurt Treptow: A History of Romania (Romanian Civilization Studies Volume VII) Hardcover – January 1, 1995 by Kurt W. Treptow (Author) , Ioan Bolovan (Author) , Florin Constantiniu (Author) , Paul E. Michelson (Author) , Ion Arel Pop (Author) , Cristian Popa (Author) , Ioan Scurtu (Author) , Marcela Vultur (Author) , Larry L Watts (Author). Am sa intreb doar atat: Din lista aceasta de nume, unde incepem si unde ne oprim cu incrimanrile prin asociere?

Mai stim ca in toate epocile (o) elita fara argumente nu ataca un punct de vedere pe meritul acestuia, ci se iau de persoana care-l exprima.  Nici macar democratiile nu-s imune la asa ceva.  Nu stiu cum se face, ca n-are cum sa fie pura coincidenta, dar in democratiile contemporane, fie ele populare sau liberale, elementele in astefl de discutii sunt mai tot timpul in jurul aspectelor sexuale...  Asta denota indirect si o infantilizare a publicului, mai ales din epoca mass-media unde sensibilizarea ia repede proportii, care se napusteste catre astfel de detalii ignorand problemele pe fond.  Desigur, acuzatia de pedofilie le intrece pe toate.

Nemultumiti totusi cu 'explicatii' de genul celor propagate de Bădin, cititorii (se) intreaba despre motivatia lui Larry Watts. Partial cred ca-i vorba de norocul Romaniei de a avea de-a face cu un american genuin. Mai departe nu stiu si nu-mi vine a (ma) intreba, caci acest proces, odata inceput, ne-ar lua o viata si nu ne-ar ramane timp nici de igiena personala. Atat timp cat aflam mai multe fapte ce restituie sensul nostru istoric, ca indivizi si neam, ce sens au aceste intrebari? De a sugera limitele (ne)putintei noastre. Celor inzestrati le-as spune: Faceti aceeasi analiza de jur-imprejur! Ceea ce probail fac oricum--si putin altceva se mai intampla...

Mai stiu de asemenea ca romanii au fost conditionati sa fie suspiciosi, mai ales cand aud de notiuni ca patriotismul. Cu toate astea, cititorul de buna credinta al biografiei lui Watts poate deduce ca Watts e un patriot, de profesie istoric, motivat de restabilirea adevarului despre relatiile romano-americane.  Lunga si distinsa sa cariera in serviciul public american trebuie sa constituie o garantie in acest sens.  Mai cred ca oricare porneste dela premiza ca datele furnizate de Watts pe situl sau (http://www.larrylwatts.com) se pot verifica in arhive publice americane, va confirma suplimentar explicatia de mai sus a motivarii lui Watts.

In final, spun doar ca lucrarea lui Watts despre Ion Antonescu,  "Romanian Cassandra: Ion Antonescu and the Struggle for Reform, 1916-1941," a primit recenzii onorante pentru oricare istoric--de exemplu, de la Sherman David Spector in American Historical Review, 99 4(1994), Ivor Poter fost ofiter SOE si ambasador britanic, Dennis Deletant sai Rebecca Haynes (ultimii doi fiind reputati isotrici britanici).




14 comentarii:

peromaneste spunea...





Am ales sa pomenesc numai in treacat si aici despre un rezultat al unei cautarii pe Google dupa termeni cheie din discutiile de mai sus, atacul la persoana lui Larry Watts de pe blogul lui Andrei Bădin si natura goebbelsiana a sirului de insinuari si asocieri prin care acesta intentioneaza sa-si convinga cititorii, care nu citesc cartile lui Watts, de valoarea istorica a acestora din urma.

calatorul virtual spunea...

http://adevarul.ro/news/societate/falsificatori-contestatari-sarlatani-partea-ii-a-1_51c77bc9c7b855ff56bd863d/comment/135210.html

Gabriela Nicolescu spunea...

'Ma intreb cat a fost relatia romano-americana post-Ceausescu influentata de vreun accident similar celui dela Teheran/Yalta din 1943/5 si cat din cauza prestidigitatorilor istoriei Romaniei postbelice."spune amicul peromaneste in concluzie si ma alatur. Merg ceva mai departe si ma intreb in ce masura aceeasi prestidigitatori ai istoriei Romaniei postbelice nu au continuat si sunt inca in forma mare sa continue sa rescrie sub ochii nostri trecutul post revolutionar printr-o prisma neoconservatoare ce deviaza cauze, efecte si in final relatiile romano americane. De data asta istoria se rescrie in cercuri mult mai largi, coordonate chiar de catre Vladimir Tismaneanu, acelasi care il sustine pe Base`cu in tot ce intreprinde impotriva intereselor Romaniei. Acelasi Tismaneanu care declina orice invitatie a lui Larry Watts de intalnire televizata in scopul clarificarii punctelor in litigiu.

Ionel spunea...

Stau si ma "crucesc" atunci cand un patriot adevarat, chiar daca nu este roman prin nastere, dar familia lui si el locuiesc in Romania (ma refer aici la Larry Watts) este luat in deradere sau tarbaca, cum se spune de unul ca Andrei Bădin, a carui activitate am apreciat-o drept sa spun pana la un anumit punct, dar care acumj se lasa manipulat (vreau sa cred) in spune ca Larry ar juca alte interese. Chiar si asa sa spunem ca ar fi, nu ne intereseaza mai mult sa aflam ceea ce n-am fi aflat altfel decat peste vre-o 30 de ani, din gura acestui om documentat, decat sa credem istoria Roller-iana cu, care parintii nostrii au fost invatati? Asa ca sa dam crezare acestui roman adoptat, de la care sincer am avut ce sa invat, chiar daca ma apropii si eu binisor de o 1/2de secol.
sa auzim numai de bine, vorba "soparlitei" dupa Caragiu.

peromaneste spunea...

D-le Mioc, iti multumesc de vizita si comentariu, imi arata ca traind evenimentele dela Timisoara la persoana intai, dumneata extrapolezi ce ti s-a intamplat la tzara intreaga.

Cand ti-am citit comentariul,am cautat cu Google dupa cuvintele cheie "turistii sovietici dela revolutie". Am aflat foarte repede ca nu numai 'Jurnalul Naţional' sustine teza 'turistilor' sovietici, ci si un raport al Serviciului Roman de Informatii, intitulat "Punct de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din Decembrie 1989"' sau relatarile din experientele directe ale reprezentantilor puterii statului de dinainte de 1990 cu acesti 'turisti' (conform cu ziarul 'Adevarul', de exemplu).

Ar fi amuzant daca n-ar fi tragic si urmatorul indiciu:

Pe data de 18 decembrie 1989, în ziarul Scânteia Tineretului apare un articol nespecific perioadei din an, denumit Câteva sfaturi pentru cei aflați în aceste zile la mare, despre care s-a presupus că ar conține instrucțiuni pentru grupările teroriste ce au acționat în perioada imediat următoare.
„Câteva sfaturi pentru cei aflați în aceste zile la mare”
—Evitați expunerea intempestivă și prelungită la soare. E de preferat să începeți mai prudent, cu reprize scurte de 10-15 minute – când pe-o parte, când pe alta. Astfel, vă veți asigura un bronzaj plăcut și uniform. Nu vă avântați prea mult în larg. Oricum, în caz de pericol, nu strigați. Este inutil. Șansele ca prin apropiere să se afle vreo persoană dispusă a vă asculta sunt minime. Profitați de binefacerile razelor ultraviolete. După cum se știe, ele sunt mai active între orele 5,30 și 7,30. Se recomanda cu precădere persoanelor mai debile. Dacă sunteți o fire sentimentală și agreați apusurile soarelui, librăriile de pe litoral vă oferă un larg sortiment de vederi cu acest subiect. Și încă ceva – dacă aceste v-au pus pe gânduri și aveți deja anumite ezitări, gândindu-vă să renunțați în favoarea muntelui, înseamnă că nu iubiți în suficientă măsură marea.
Contraspionajul românesc a decodificat atunci acest mesaj astfel:
„Câteva indicații pentru cei aflați în aceste zile în misiuni la diferite obiective”
—Evitați atacurile prelungite asupra obiectivelor. Este indicat să atacați cu prudență, în serii scurte de 10-15 minute din diferite direcții. Astfel vă veți asigura o supraprotecție și rezultatele vor fi mai bune. Nu vă apropiați prea mult de obiectiv(pericol de capturare sau de ucidere). În caz de pericol(rănire sau capturare) nu cereți ajutor, fiindcă nu va fi nimeni care să vă ajute sau să vă asculte. Acționați și atacați obiectivele dimineața mai devreme, în special între orele 5:30 și 7:30. Acest sistem se recomandă pentru apărătorii mai fricoși sau mai neinstruiți, între aceste ore oboseala fiind mai accentuată după o noapte de veghe. Este indicat ca pe înserate, să vă refaceți rezervele de muniție și alte produse: depozitele știute sunt bine dotate, cu sortimente variate. Dacă aveți ezitări, sunteți afectat într-un fel sau altul, sau vă gândiți să renunțați, înseamnă că nu v-ați îndeplinit în totalitate misiunea pentru care ați fost pregătiți.
Revista Vitralii - Lumini și Umbre, pag. 113-114 [7].

peromaneste spunea...

(continuare pentru dl. Mioc)

Cablurile diplomatice dela Ambasada Roamniei la Moscova erau numai un punct colinear cu celelalte de pe linia ce sustine teza 'turistilor' sovietici. Felul in care sunt formulate grijile functionarilor romani arata ca era o situatie nou, mai ales prin amploarea cererilor de acel gen. In alte cuvinte, sa fi descoperit sovieticii Romania ca punct de atractie turistica dintr-o data, in numere mari abia in 1989?


Despre mitingul din 21 decembrie, o alta cautare pe Google ne arata:

Întors din Iran pe data de 20 decembrie 1989, Ceaușescu descoperă în țară o situație deteriorată.[8] La ora 19:00, pe 20 decembrie, el a ținut o cuvântare televizată, transmisă dintr-un studio TV situat în interiorul clădirii Comitetului Central, în care i-a etichetat pe cei care protestau la Timișoara ca dușmani ai Revoluției Socialiste.
La propunerea primarului capitalei, Barbu Petrescu, a fost convocată pentru 21 decembrie în jurul prânzului o mare adunare populară menită să exprime sprijinul populației față de conducerea de partid și de stat.

Sumarul de mai sus e din Wikipedia, dar aceasta versiune apare si la Jurnalul National, din pacate dela o sursa anonima intr-un interviu cu Tuca. Stiu ca natura anonima a sursei pune versiunea asta sub semnul intrebarii, insa mitingul este si el parte dintr-un set de actiuni intreprinse de Ceausescu ce sugereaza un complot.

In incheiere, ce sa-ti spun domnule Mioc, ca am fost si eu adus in Piata Palatului pe 21 decembrie cu colegii de la munca si alte mii de muncitori din Bucuresti, dar nu m-am gandit prea mult sa extrapolez ceea ce mi s-a intamplat in acea zi sau de pe 22 decembrie incolo, de cand am devenit revolutionar, fara acte, nicio grija, la a explica in acel fel schimbarea de regim din Romania. Ti-as recomanda acelasi lucru, macar din perspectiva cititorului de istorie care a aflat ca istoria opereaza cu masurile ei.


peromaneste spunea...

Domnule Mioc, daca vorbim despre Revolutia din 1989, cred ca-i prea devreme sa tragem concluzii definitive--si asta ne readuce la Watts, care nu cred ca ar face lucrul acesta undeva. Ca doar plecasem dela Watts si interpretarea sa despre ce se intelege din acele cabluri si alte surse devenite disponibile intre timp, de exemplu, marturiile lucratorilor puterilor statului. Daca dumneata nu vrei/poti sa accepti aceste versiuni, e una, dar a-l numi pe Watts rastalmacitor pe motivul asta poate indica o problema personala (de caracter sau chiar rea-vointa).

Eu as zice: Ceausescu pica si cu si fara acel miting, iar dezvalurile ce se tot fac de atunci incoace indica acest lucru. Placile tectonice erau in miscare, Ceausescu mergea impotriva lor de mai bine de 10 ani la momentul sfarsitului sau, un fel de record pentru care noi am platit prea mult. Puterile zilei s-au inteles de cum avea sa arate lumea, iar unul ca Ceasuescu statea in calea acelui viitor. Restul, 'turisti', mitinguri samd sunt detalii de viatza din care se re/scrie istoria.

Eu as re/spune totusi teza principala a lucrarilor lui Watts: Din 1963, Statul Roman s-a desprins gradual din, si chiar a activat impotriva, Blocului Sovietic. Pe bune si nu cum sustin Tismaneanu, Pacepa si altii. Aici e miezul problemei, d-le Mioc, nu la cum interpreteaza Watts datele despre 'turistii' sovietici din 1989. Dumneata unde te situezi in acesta taxonomie?

Anonim spunea...

Eu de mult am tras concluzii despre revoluţia din 1989 şi tot ce s-a întîmplat după revoluţie nu a făcut decît să confirme concluziile mele.
Se spune la noi la Timişoara: "De ce nu-s capabili bucureştenii să lămurească misterele revoluţiei? Pentru că aceste mistere nu există!".
Observ că aţi trecut la atac la persoană. Fiindcă l-am criticat pe Watts am probleme de caracter şi sînt de rea-voinţă. Probabil ăsta-i nivelul dezbaterii ştiinţifice cu care sînteţi obişnuit.
Dar de fapt cine-i Watts ăsta? Vaca sfîntă a democraţiei? Pe Băsescu poţi să-l critici, pe Ponta poţi să-l critici, dar dacă te iei de Watts apar acuzaţii de rea-voinţă şi lipsă de caracter. Eu am adus şi nişte argumente în criticile mele faţă de Watts, dacă-s bune sau proaste să analizeze cititorii (ăia puţini care stau să analizeze).
Cînd e vorba de "lucrătorii puterilor statului" (adică securiştii şi şefii militari care l-au sprijinit pe Ceauşescu) nu apar acuzaţii de rea-voinţă sau lipsă de caracter. Ei sînt consideraţi acum oamenii oneşti şi dezvăluitori ai adevărului care trebuie mediatizaţi la maxim cînd se discută pe subiectul revoluţiei din 1989. Dacă au şi condamnare penală definitivă pentru implicare în crimele din decembrie 1989, atunci credibilitatea lor creşte. Stănculescu de pildă e unul din cei mai mediatizaţi "dezvăluitori ai adevărului" de la Bucureşti, şi parcă mai mediatizat după ce a fost condamnat.
https://mariusmioc.wordpress.com/2012/12/03/victor-stanculescu-reia-minciuna-cu-misterul-celor-40-de-cadavre-video/
În paralel are loc campania de denigrare a celor care în decembrie au doborît dictatura Ceauşescu.
Dar "lucrătorii puterilor statului" au spus uneori şi adevărul despre decembrie 1989. Mai ales în perioada mai apropiată revoluţiei, cînd oamenii aveau memoria proaspătă şi nu puteau fi fraieriţi atît de eficace. Acum însă se mediatizează doar acele declaraţii ale "lucrătorilor puterilor statului" care-s "pe linie".
http://mariusmioc.wordpress.com/2009/10/30/radu-tinu-in-1999-la-timisoara-a-fost-revolta-spontana/
Linia propagandistică de azi e că Ceauşescu a fost un mare patriot, luptător antisovietic, şi a avut dreptate 100% în tot ce a spus în decembrie 1989. "Agenturili străine" ar fi tras în populaţie, iar "lucrătorii puterilor statului" care au fost acuzaţi de asta sînt de fapt nevinovaţi. Perioada cînd Postelnicu recunoştea că "a fost un dobitoc" iar Ion Dincă îşi cerea iertare, e uitată. Cei care au fost împotriva lui Ceauşescu, dacă nu sînt declaraţi trădători de ţară "plătiţi cu un pumn de dolari", cum spunea răposatul, sînt în cel mai bun caz persoane care manifestă rea-voinţă şi lipsă de caracter.
Despre antisovietismul lui Ceauşescu am mai scris: http://mariusmioc.wordpress.com/2011/01/11/nicolae-dabija-despre-tradarea-basarabenilor-de-catre-regimul-ceausescu-si-de-securitate-activitatea-lui-ion-stanescu-fondatorul-unitatii-anti-kgb-a-securitatii/
Mişcările lui Ceauşescu de a păstra o mică autonomie faţă de sovietici au fost oricum irelevante. Blocul Sovietic s-a destrămat datorită lui Gorbaciov, nu datorită lui Ceauşescu.
După război mulţi viteji se-arată, mulţi dintre cei care l-au aplaudat pe Ceauşescu chiar şi pe 21 decembrie, explică azi cît de inevitabilă era căderea sa. Dacă în 1989 ar fi fost răsturnat şi regimul lui Fidel Castro, am fi avut azi o mulţime de specialişti care să explice cît de inevitabil a fost.

peromaneste spunea...

Domnule Mioc, ceea ce ar fi atacul la persoana este cea de-a doua alternativa de aici:

Daca dumneata nu vrei/poti sa accepti aceste versiuni, e una, dar a-l numi pe Watts rastalmacitor pe motivul asta poate indica o problema personala (de caracter sau chiar rea-vointa).

Adica eu accept ca doua persoane pot interpreta diferit un fapt, dar mi-e greu sa accept ca cineva poate fi de buna credinta cand spune ca altul 'rastalmaceste', cel putin in contextul restrans al discutiei de pana acum.

"Dar de fapt cine-i Watts ăsta? Vaca sfîntă a democraţiei?"

Nu pot raspunde la intrebarea cine este Watts mai bine decat oricare cu acces la internet si biografia si cartile acestuia ( http://www.larrylwatts.com ). Luat ca persoana, cred ca Watts e un tip cu care as lua cina sambata seara in familie cu placere. Ca istoric, cred ca va deveni una dintre sursele cele mai citate in istoria despre Romania ce se va scrie multi ani de aici incolo. Poate fi criticat? Daca m-ar intreba cineva pe mine, as raspunde: Cu siguranta! Numai ca din gratitudine pentru re/stabilirea adevarului despre relatia romano-americana, nu pot accepta senin ca persoana lui sa fie atacata.

Acum, hai sa mai stabilim ceva despre critica asta. E greu sa critici pe unul care vine cu informatii din surse primare ce concorda cu ipoteza sa de lucru, desi provin de la directii care s-ar contrazice una pe alta. Adica, ar fi vebnit si spus numai din arhivele americane, se putea spune: asta-i o versiune--si cei care cauta motive, ar fi gasit suficiente. La fel daca sursa i-ar fi fost numai serviciile romanesti sau numai cele ale vreunei/altor tari din fostul Pact Varsovia. Dar cand omul asta rascoleste toate sursele, iar acestea converg in a -i sustine ipoteza, raspunsul meu pentru eventualii critici este: Mult succes!

Mai usor ar fi de criticat un text care interpreteaza, de exemplu, mult mai mult decat o face Watts. Sunt convins ca acele texte nu pot fi scrise din prima, doar daca nu te cheama Tismaneanu; ele au nevoie de texte de fundatie, adica de ceea ce pare a fi ce scrie Watts. Ma rog, istoria nu precizeaza inca, asa ca rolul cartilor lui Watts in viitor e doar opinia mea.

"Mişcările lui Ceauşescu de a păstra o mică autonomie faţă de sovietici au fost oricum irelevante."

Asta o trec la opiniile unuia foarte suparat inca cu trecutul sau sub Ceausescu. Domnule Mioc, daca esti roman, adu-ti aminte, te rog, de vorba: Buturuga mica rastoarna carul mare! Altfel, ia aminte! Dupa 1963, buturuga mica a Romaniei socialiste a dat foarte multa bataie de cap Moscovei, iar asta o aflu mai ales din cartile lui Watts. Nici americani, nici chinezii, nici refegistii, dintre multi altii, n-au considerat ca ce facea Romaia era irelevant. Cu atat mai putin Moscova! Ca Romanai mergea la ciordit (cieste, spionaj economic) cu/in folosul sovieticilor e o alta poveste, despre care nu ma pot pronunta... Numai ca detractorii lui Watts nu par a avea alt exemplu de conlucrare dintre serviciile romanesti si cele sovietice.

"După război mulţi viteji se-arată, mulţi dintre cei care l-au aplaudat pe Ceauşescu chiar şi pe 21 decembrie, explică azi cît de inevitabilă era căderea sa."

Nu stiu ce varsta aveai pe 21 decembrie, nu stiu daca ai idee cum eram scosi din productie cu o luna inainte de 23 august sa ne prostim in soare sub ochii bolnavului Ceausescu, insa ajungi cam aproape de dinamita cu propozitai de mai sus, domnule Mioc. Sa nu confundam planurile! Da, caderea regimurilor din Blocul Sovietic a fost inevitabila si nu m-ar mira daca in timp am afla ca nebunia aia s-a terminat cand celor din serviciile sovietice li s-a facut pofta de... privatizare.


Castro n-a picat pentru ca, de exemplu, in Cuba nu puteau ajunge turisti din tzarile prietene si surori (URSS, Ungaria etc.). Si ca veni vorba, s-a facut lumina apropos de 'tursitii' niciodata identificati (maghiari?) dela morga Timisoarei?


Gabriela Nicolescu spunea...

Am urmarit pasionanta dezbatere intre apartinatorul blogului peromaneste si D-l Marius Mioc. Discutiile incepute pe mai multe planuri provocate de articolul D-lui Velimirovici s-au filtrat si au pierdut din idei pana la momentul in care peromaneste a pus intrebarea cheie, rafinata de adiacente si mai putin esentiale fapte: D-l Mioc sustine teza Larry Watts sau pe cea a lui Tismaneanu-Badin- Pacepa in privinta dependentei/independentei Romaniei comuniste din epoca Ceausescu fata de URSS si Pactul de la Varsovia..Postarea initiala nu dorea sa lumineze si sa explice toate aspectele Revolutiei care ii apar D-lui Mioc ca fapte sigure bazate pe date si impresii culese direct de la Timisoara.Extrapolarea D-lui Mihoc a acestor fapte la nivelul tarii si a tragerii unor concluzii chiar daca se bazeaza pe perceptia personala ferma si poate pe informatii de la fata locului, desi poate fi absolut sincera trebuie sa recunosc ca are o puternica nota de subiectivism. Noi toti participantii la Revolutie, cu roluri mai mici sau mai mari avem propria perceptie asupra revolutiei, cum am vazut-o, cum ne-a marcat, indiferent de informatiile pe care le-am obtinut ulterior. In aceasta calitate si eu am o viziune asupra revolutiei care ne-a schimbat tuturor viata si mai ales fata de asteptarile noastre personale si ceea ce s-a intamplat in anii ce au urmat. De aceea nu pot fi in nici un caz de acord cu cuvintele D-lui Mioc conform carora “După război mulţi viteji se-arată, mulţi dintre cei care l-au aplaudat pe Ceauşescu chiar şi pe 21 decembrie, explică azi cît de inevitabilă era căderea sa”.Parerea mea este ca nici multitudinea de carti/articole scrise pe subiectul Revolutia de la Timisoara, nici petecul de hartie care atesta calitatea de revolutionar (toti , toata populatia Romaniei a fost revolutionara), nu pot justifica aceasta acuza jignitoare.De exemplu eu nu am fost vreodata de acord cu Ceausescu in multe privinte, nu l-as fi aplaudat in ruptul capului, in special in legatura cu esentialul punct 7, dar consider ca marea majoritate a romanilor ca era intradevar inevitabila caderea sa. Determinism istoric. Oare miscarea placilor tectonice nu avea in vedere intreg blocul sovietic? Oare Romaniei i se pregatise un alt destin diferit de al Ungariei, Poloniei, etc.? Nu, desigur . Atunci de ce translateaza D-l Mioc subiectul discutiei spre alta zona decat aceea in care se ajunsese prin argumente de ambele parti. Intrebarea fara raspuns este ,D-le Mioc, aceasta, pe care v-a pus-o si peromaneste: Larry Watts are dreptate si ale lui documente multiple sau D-l Tismaneanu zice bine cu ale D-lui variate si muabile impresii. Raspunsul cerut era un nume, caci nuantele si problemele adiacente se epuizasera.
Gabriela Nicolescu

mariusmioc spunea...

Stimate domn, nu există nici un fel de lumină care să trebuiască făcută cu privire la 'turistii' niciodata identificati (maghiari?) dela morga Timisoarei.
Există doar o campanie de falsificare a istoriei, prin care se pretinde mincinos că nimeni nu i-ar fi revendicat pe cei 40 de morţi care au fost furaţi de la morga din Timişoara şi incineraţi la Bucureşti. De aici teorii că respectivii ar fi fost agenţi secreţi maghiari, sau mai nou, de cînd cu intrarea în NATO cînd a devenit incorect politic să te legi de aliaţii unguri, s-a lansat varianta de rezervă cu turiştii sovietici.
Acei morţi au fost cetăţeni români idetificaţi. Am scris de mult pe tema asta: http://mariusmioc.wordpress.com/2009/02/02/misterul-celor-40-de-cadavre/
La Popeşti-Leordeni, unde cenuşa acestor mucenici ai Timişorii a fost aruncată, s-a clădit o biserică în amintirea lor. E locul unde ar trebui să se roage pentru iertarea păcatelor toţi cei care i-au numit pe aceşti eroi "turişti" unguri sau ruşi.
http://mariusmioc.wordpress.com/2011/06/06/biserica-mucenicilor-arsi-de-la-timisoara-sfintita-la-popesti-leordeni/
Pretenţia de a alege între varianta lui Watts şi cea a lui Tismăneanu seamănă cu pretenţia unui microbist care aşteaptă să-i spui dacă ţii cu Steaua sau cu Rapidul, pe baza acelui răspuns stabilind el valoarea ta ca om.
Pe de o parte atît Watts cît şi Tismăneanu se referă în scrierile lor la întreaga perioadă comunistă a României, iar eu m-am specializat doar revoluţia din 1989. Deci ar trebui să-mi dau părerea în probleme pe care nu le cunosc destul.
Pe de altă parte, Watts şi Tismăneanu doar foarte pe scurt s-au referit la revoluţia din 1989. Eu pe acest subiect am scris 10 cărţi, am făcut investigaţii, am cercetat documente. E jignitor pentru mine să fiu pus să aleg între variantele Watts sau Tismăneanu. În ceea ce priveşte revoluţia din 1989, Watts şi Tismăneanu sînt cei care trebuie întrebaţi dacă acceptă sau nu "varianta Mioc".

arădeanul de pe calea lipovei, vecin cu circumvalatiunii spunea...

mai frunce, ce-i asa greu de inteles aici, ca pana la urma timisorenii au fost idiotii utili ai popii lászló tőkés? decoamdata nu te cheama paul goma sau calciu-dumitreasa, desi imi dau seama ca aia putini au fost, multi ati mai ramas.

si daca nervul natiunii sta-n timisoara, de ce nu-l dati voi jos pe basescu, ha?

'hai' succes la rescrierea istoriei!

peromaneste spunea...

Domnule Mioc, ma bucur pentru bogatia conversatiei ca exista si o varianta Mioc. Da-mi voie insa sa ma raportez la realitate, oricat de anevoios de asimptotic ar fi acest exercitiu.

Cum nu parem a ne convinge unul pe altul destul de mult incat sa justifice macar lucrul mecanic, hai sa instituim un time-out. Ne-am expus amandoi parerile, cred ca-i randul cititorilor sa ajunga la concluzie.


distributorul voluntar din intreprinderi si institutii spunea...

http://peromaneste.blogspot.com/2013/08/masinaria-dezinformarii-este-doar-o.html

Google
 

Postări populare