 |
| The red lake near Mitsero village - an environmental disaster. This place used to be an iron metal and gold surface mine. |
Cititi materialul de mai jos si, poate, interpretati altfel povestile triste expuse pe micul ecran de cativa locuitori ai zonei! Pentru cativa arginti, se lasa manipulati (cumparati), de catre cei care doresc "binele nevoiasilor".
Cu cata naivitate se "pune botul" la ceea ce poate fi "pepita" celor care si-au dat acordul pentru acest proiect.
Vreau sa spun ca sunt si alte puncte de vedere, pe care poate le-ati citit in diverse luari de pozitie, si nu ne ramane decat sa judecam cu mintea noastra care este adevarul si ce se ascunde in spatele campaniilor "pro" sau "contra" concesionarii acestei exploatari strainilor. Ca rezultat, pozitia pe care o vom adopta fata de acest joc, sau decizia de neimplicare totala!
 |
Marayes, Argentina: The earth around the mine is poisoned with the cyanide once used to extract gold from the ore.
|
Romania a pierdut in perioada 1952-1960 printr-o firma sovieto-romana cea mai mare rezerva energetica a tarii, 17.288 tone de uraniu. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a suparat foc, pentru ca sovieticii nu ne-au dat noua, utilaje pentru extragerea uraniului.
Politicienii de astazi vor sa dea unei firme canadiano-romane cu actionariat american, zacamintele de metale rare si pretioase de la Rosia Montana in schimbul locurilor de munca.(praf aruncat in ochi) Participatia Romaniei in aceasta firma este de doar 20% si risca sa ajunga al 0,6% in urma ultimei majorari de capital, la care actionarul roman nu a putut participa. Statul urmeaza sa suporte cheltuielile de intretinere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare si tratare a apei pe o perioada nedeterminata, estimate la 12 milioane de euro anual. (...)
Statul roman ar primi 4% redevente pentru aur si argint. Presa vorbeste despre majorarea acestui procent la 6% prezentata ca o negociere reusita, fara se spuna ca in tari ca Africa de Sud redeventele pentru metale pretioase sunt de minim 20%.
In cele 200 de milioane de tone de minereu care se doresc a fi procesate cu cianuri la Rosia Montana, se estimeaza a fi 1,5 grame de aur pe tona de minereu si 11, 7 grame de argint pe tona. Daca nu vi se pare o exploatare rentabila aveti dreptate! Motivatia pentru acest proiect sta in metalele rare care insotesc zacamintele de aur. Vanadiu - 2500 grame pe tona, arseniu - 5000 grame pe tona, titan - 1000 grame pe tona, molibden - 10 grame pe tona, nichel - 30 de grame pe tona, crom - 50 grame pe tona, cobalt - 30 grame pe tona, galiu - 300 grame pe tona, germaniu - 20 grame pe tona, wolfram, molibden etc.
Daca punem aceste resurse in context mondial, epuizarea resurselor de energie si nevoia dezvoltarii energiilor regenerabile, a panourilor fotovoltaice si turbinelor eoliene, descoperim ca prima criza cu care se va confrunta lumea nu va fi cea petroliera ci a metalelor neferoase.
Galiu, spre exemplu, care se gaseste la Rosia Montana in cantitati de 300 de ori mai mari decat aurul, este folosit in fabricarea panourilor fotovoltaice si pretul actual este de 900 de dolari pe Kg. Utilizarea lui va creste pe masura ce tehnologiile vor fi perfectionate si rentabilitatea energiei solare va creste cu scumpirea petrolului.
26% din resursele de cupru extractabil din scoarta Pamantului s-au pierdut deja in gropi de gunoi. Inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni pentru a se face loc RMGC a dus la disponibilizarea a sute de muncitori, de care oficialii Gold Corporation nu isi aduc aminte cand fac calculele locurilor de munca.
Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamintul. Falsa desecretizare trambitata de Traian Basescu nu a facut lumina asupra acestui aspect. Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Germania, Argentina, Filipinie au interzis mineritul cu cianuri.(de ce guvernantii nostri permit ?!)
 |
| The red lake near Mitsero village - an environmental disaster. This place used to be an iron metal and gold surface mine. |
Parlamentul European a cerut Comisiei Europene interzicerea acestei tehnologii de minerit pana la sfarisitul anului 2011. Aduceti-va aminte de accidentul de la Baia Mare de acum 10 ani. Ungaria l-a considerat cea mai mare catastrofa dupa Cernobal. Statul roman are de platit circa 200 de milioane de dolari despagubiri.
La Rosia Montana ar urma sa se foloseasca aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care 84.000 tone de cianura in cea mai mare cariera cu crater deschis din Europa si cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Ganditi-va la efectele pe care un posibil accident le-ar avea asupra Deltei Dunarii, un ultim bastion european pentru protejarea biodiversitatii.
Rosia Montana este unul dintre siturile cele mai bogate in resurse de patrimoniu cultural ale Romaniei, cuprinzand intr-un teritoriu intins pe cca. 650 ha 50 monumente istorice clasate, dintre care 7 desemnate ca monumente de valoare nationala si universala. De asemenea, patrimoniul cultural de la Rosia Montana este recunoscut si prin Planul de Amenajare a Teritoriului National.
Acest statut juridic de protectie plaseaza Rosia Montana inaintea multor orase ,prin numarul si valoarea monumentelor istorice si pe primul loc intre asezarile rurale ale Romaniei. Conform legii, protejarea si punerea in valoare a acestor valori instituite reprezinta lucrari de utilitate publica, de interes national.
Academia Romana, Casa Regala, ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra, Alburnus Maior, ONG-uri din Romania si internationale, numerosi experti, institutii, studenti si cercetatori români din strainatate (RSSA, LSRS) recomanda si sustin includerea Rosiei Montane in Patrimoniul UNESCO.
Constatam ca rusinea de a fi roman si lipsa de reactie a romanilor in fata nedreptatilor a fost indusa de aceleasi televiziuni care astazi sunt complice la cel mai mare jaf din istoria poporului roman.
Va aflati printre putinii care au rezistat campaniei de dezinformare in care au fost angajate televiziunile, de aceea va solicitam implicarea nu doar ca simplu semnatar, ci ca militant, sa faceti cunoscut adevarul despre proiectul minier de la Rosia Montana.
DATI MAI DEPARTE!!
 |
| The red lake near Mitsero village - an environmental disaster. This place used to be an iron metal and gold ore surface mine. |
Reţeta secretă a afacerii Roşia Montană
de Daniel Bojin /19-12-2011
- Schema de finanţare a afacerii blochează accesul statului la profituri ani de zile, până când vor fi achitate datorii de sute de milioane de dolari către investitori
- O mică companie canadiană, cu bilanţul gol, a devenit o afacere de aproape 2,6 miliarde de dolari, după ce a listat pe bursă resursele noastre de aur de la Roşia Montană
- Primele zile ale afacerii explică modul în care investitorii au preluat gratis controlul asupra zăcămintelor şi le-au folosit apoi pe bursă ca să facă rost de bani
- Banii făcuţi pe bursă au fost trimişi apoi în România sub formă de împrumuturi cu dobândă
Traseul banilor din afacerea Roşia Montană arată cum o mică firmă canadiană s-a transformat în marele investitor din România, pe baza zăcămintelor din Munţii Apuseni. Foşti directori ai afacerii şi responsabilii statului recunosc astăzi problemele operaţiunii prin care resursele au fost cedate gratuit iar apoi au fost folosite, fără aprobările legale, să aducă banii necesari chiar pentru exploatarea aurului. Documentele asocierii iniţiale dintre primii investitori şi statul român sunt date dispărute astăzi la fosta regie a statului care a facilitat afacerea. Printr-un circuit offshore, care leagă compania canadiană de afacerea din România, s-au făcut cheltuieli de peste 500 milioane de dolari la Roşia Montană. Bani pentru care compania din România, în care statul român este partener, a plătit dobânzi de zeci de milioane de euro. Miza afacerii de la Roşia Montană a ajuns acum la aproape 18 miliarde de dolari, la cât sunt evaluate zăcămintele după creşterea spectaculoasă a preţului internaţional al aurului.
- Personaje - cheie din povestea aurului recunosc astăzi, în premieră, neregulile afacerii, în care mari fonduri de investiţii şi investitori mărunţi şi-au plasat banii în ultimii paisprezece ani
Jocul pe bursă a surprins statul. Banii strânşi de proiectul Roşia Montană pe bursele din Canada (întâi Vancouver, apoi Toronto) se ridică la peste 800 de milioane de dolari, în ultimii paisprezece ani, prin emisiunea continuă de acţiuni, potrivit rapoartelor Gabriel Resources Ltd, compania mamă a afacerii.
Noi amănunte din această afacere arată că operaţiunea listării la bursa din Vancouver din 1997 s-a făcut în mare secret chiar şi faţă de arbitrul pieţei zăcămintelor - Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), instituţia statului care aprobă prospecţiunile, explorările şi exploatările de resurse.
Mihail Ianăş, fostul preşedinte al ANRM din acea perioadă, dezvăluie astăzi că afacerea listării a fost o mare necunoscută chiar şi pentru cei care ar fi trebuit să o aprobe: “A fost o surpriză şi pentru noi listarea zăcămintelor din 1997. Am aflat atunci întâmplător de listare de la alţi investitori străini. Am cerut imediat explicaţii de la Ministerul Industriei şi am aflat că ei dăduseră o aprobare, dar nu ne-au motivat-o.”
Mihail Ianăş susţine că răspunsul a venit atunci de la secretarul de stat pe probleme de minerit, Nicolae Stăiculescu.
Fostul secretar de stat spune că nu îşi aminteşte de o astfel de aprobare: “Nu am aprobat aşa ceva şi nici nu-mi aduc aminte ca ministerul să fi dat o astfel de aprobare. Ca secretar pe probleme din minerit ar fi trebuit să ştiu. Există două variante: fie ca aprobarea să nu fi existat, fie ca ea să fi fost aprobată fără ca eu să ştiu, deşi mi-e greu să cred asta”.
Listarea pe bursă a fost unul din punctele cheie al afacerii de la Roşia Montană pentru că astfel primii investitori au făcut rost de bani ca să finanţeze proiectul din Munţii Apuseni.
Și tot prin intermediul bursei acţionariatul companiei s-a schimbat radical până astăzi, în companie plasându-şi banii mari fonduri de investiţii. Gabriel Resources Ltd. Canada, compania mamă din proiectul Roşia Montană, nu exista pe harta mineritului în urmă cu paisprezece ani când a raportat zăcămintele noastre pe bursă. Ea se numea atunci Starx Resources Canada şi figura ca o mică companie, cu bilanţul aproape gol. Avea în schimb avantajul că era listată pe bursa din Vancouver (Canada), o bursă pentru companii cu risc.
 |
Da click aici ca sa vezi totul! VREI SA-I INTALNESTI? cin s-aseamana s-aduna pe lista de discutii peromaneste
4 comentarii:
Pe coridoarele puterii circulă din ce în ce mai des zvonul că Ministerul Mediului este la un pas de a elibera și ultimele avize de mediu necesare celor de la RMGC pentru a începe exploatarea aurului de acolo folosind procedeul cu cianuri. Domnule eurodeputat Victor Boștinaru, care credeți că este cu adevărat poziția celor de la UDMR ( cei care dețin șefia acestui minister) în problema Roșia Montană? Converg interesele UDMR-ului cu cele ale PDL-ului în acest spinos dosar?
Victor Boștinaru: Ca să citez un coleg udemerist am să vă spun așa: " UDMR este pus acum în situația de scoate cu mâinile lor, adică prin semnătura ministrului Mediului cianurile PDL-ului din acest proiect" . Este clar că UDMR o face împotriva propriilor convingeri- vedeți declarațiile anterioare ale preșdeintelui Kelemen Hunor și ale lui Laszlo Borbely, ministrul Mediului. În al doilea rând UDMR face acest lucru împotriva convingerilor comunității maghiare din România, și trei, UDMR e pe aceeiași baricadă în problema Roșia Montană, alături de PDL, chiar și împotriva instrucțiunilor primite de la Budapesta. Pe de altă parte trebuie să vă spun că- fără a-i exonera pe udemeriști de responsabilitatea faptelor lor, că linia întâi a frontului pro-RMGC, acolo la Ministerul Mediului, este reprezentată de secretarul de stat Marin Anton, de la PDL. Cel despre care- la runda de audieri de la sfârșitul lunii noiembrie, colegii eurodeputați din comisiile de specialitate au declarat că " reprezentantul Ministerului Mediului din România este mai agresiv ca PR pentru acest business al companiei Gabriel Resources decât însăși reprezentanții acestei companii." ". Să nu uităm că din comisia de la Ministerului Mediului care analizează oportunitatea eliberării certificatului de mediu pentru exploatarea de la Roșia Montană, au fost eliminați rând pe rând - prin "grija" celor de la PDL, toți profesioniștii care s-au opus avizării mineritului cu cianuri.
- Săptămâna trecută, într-o ieșire publică, președintele Traian Băsescu a reluat problema redeschiderii minelor, evident cu accent pe Roșia Montană. Care sunt interesele președintelui României și de ce insistă atât de mult în sensul că exploatarea aurului cu cianuri în Munții Apuseni trebuie să înceapă anul ăsta?
- Nu intru acum în analiza unei posibile motivații comerciale pe care ar putea să o aibă Băsescu în afacerea de la Roșia Montană, dar trebuie subliniat faptul că nicăieri în UE sau oriunde în lumea civilizată, niciun președinte al vreunei țări sau un șef de guvern nu s-a transformat într-un promotor agresiv, într-un lobby-ist al unei afaceri private, culmea! împotriva intereselor statului pe care îl conduce. Prin aceste manevre Traian Băsescu nu doar că aduce grave prejudicii de ordin material statului român și cetățenilor săi, dar jignește grav și instituția Președinției României. Pe de altă parte, după cum se poate lesne vedea, PDL-ul este foarte nervos, pentru că li se apropie termenul, li se apropie scadența, și nu au reușit să întoarcă ceea ce au promis că vor întoarce canadienilor de la Gabriel Resources, respectiv demararea proiectului de la Roșia Montană, proiect pe care ei s-au grabit să îl includă în programul de guvernare al partidului. Eu vă reamintesc și faptul că, în guvernarea CDR- și știu exact ce spun pentru că eram deputat PD, Adriean Videanu și Radu Berceanu ( pe atunci ministru al Industriilor ) au fost cei care ni i-au adus la Parlament, în sala grupului PD de la Cameră, pe cei de Gabriel Resources și pe Frank Timiș, care la vremea respectiva făcea parte din nou înființata companie RMGC. Mai mult, opinia publică dar mai ales DNA-ul- care sper că va cu adevărat o insituție independentă după căderea regimului Băsescu, să nu uite că startul proiectului de la Roșia Montană poartă semnătura în clar a ministrului de atunci al Industriilor, Radu Berceanu. Atunci s-a semnat contractul, repet de către Radu Berceanu, atunci s-a acordat licența de exploatare și acolo apare și semnătura lui Berceanu.
- Vorbeați domnule Boștinaru despre procurorii DNA din era post-Băsescu, atenționându-i că odată și odată vor trebui să se aplece cu foartă multă atenție asupra tuturor acelora care s-au implicat din postura de demnitari ai statului român în favorizarea intereselor companiei RMGC, dar și daunelor provocate bugetului de stat prin minimizarea voită a participației României în acestă afacere. Mai exact, ce ar trebui să facă procurorii în problema Roșia Montană?
- Întâi și întâi e vorba despre valabilitatea licenței de exploatare, licență care nu e legală. Asta în primul rând. În al doilea rând, aflăm chiar dintr-o declarație publică a secretarului de stat de la Ministerul Mediului, Marin Anton, că licența a și expirat! Ideea lor că poți să dai aviz de mediu pentru o exploatare minieră a cărei licență a expirat, este nebunie curată! E pușcărie, fără niciun fel de discuție! Noua guvernare care va urma dezastruosului regim Băsescu-PDL are datoria de a sprijini organele de anchetă și magistratura în sensul soluționării judiciare transparente și cât mai rapide a jafului de la Roșia Montană, jaf pe care eu nu mă sfiesc să îl cataloghez ca pe unul din cele mai mari acte de trădare de țară înfăptuite vreodată de niște conducători ai României!
Si pentru că tot discutăm de rolul instituțiilor statului îndrituite să vegheze la respectarea legii în interesul cetățeanului român și al României, trebuie să adresez o întrebare cât se poate de legitimă serviciilor secrete românești. Și-au păstrat poziția serviciile secrete în privința spinoasei probleme de la Roșia Montană? Reamintesc- și lucrătorii din aceste servicii știu foarte bine că așa e, că serviciile secrete erau net contrare demarării acestui proiect de la Roșia Montană al canadienilor de la RMGC, pentru motive care țin de securitatea națională. În acest caz, dacă serviciile secrete și-au menținut poziția în această chestiune, iar cei de la PDL și Traian Băsescu- care altminteri îndrăgește foarte tare aceste servicii, sprijină și acționează în interesul canadienilor de la RMGC, în dauna securității României și a intereselor sale, atunci actualii guvernanți în frunte cu șeful lor suprem vor da socoteală! Dacă în schimb, serviciile secrete și-au schimbat optica în ceea ce privește mineritul cu cianuri de la Roșia Montană, să explice de ce au făcut-o și pe ce s-a bazat schimbarea asta de optica atât de dramatică, încât brusc nu a mai contat securitatea națională. Aici iarăși am să spun că viitoarei guvernări ( și sper că va fi vorba despre USL) îi revine sarcina de a să afla răspunsul la întrebarea de mai sus.
- Dacă am ajuns la ceea ce își propune USL, după câștigarea alegerilor, aș vrea să clarificați pentru opinia publică, care este viziunea opoziției în legătură cu exploatarea aurului din Munții Apuseni? Mai concret, o dată instalat guvernul USL, care va fi prima mutare a acestei noi guvernări, în privința Roșiei Montane? Cei de la RMGC vor fi lăsați să își continue demersurile de începere a exploatării aurului sau chiar mineritul- dacă vor reuși să obțină până atunci avizele de mediu?
- Am să încep cu răspunsul la ultima întrebare. Nu în mod cert nu, domnii de la Gold Corporation vor fi stopați și proiectul oprit de îndată. În repetate rânduri, cei doi co-președinți ai USL, Crin Antonescu și Victor Ponta au explicat cât se poate de clar că noi toți, cei din opoziția unită suntem ferm împotriva acestui proiect de la Roșia Montană, în forma impusă de RMGC. Reiau, USL este împotriva acestui proiect în forma în care este el acum, așa cum a fost dorit de RMGC și obținut prin intermediul PDL-ului. Să ne înțelegem, USL nu este împotriva exploatării rezervelor naturale de aur, argint și alte metale rare existente în solul României. Alternativa pe care USL o propune e una cât se poate de simplă: dezvoltarea durabilă. Iar asta înseamnă în primul rând tehnologii de extracție moderne care să nu genereze- așa cum se întâmplă în cazul mineritului cu cianuri, deșertificarea și otrăvirea pământului și apelor țării noastre. Veți vedea și veți auzi, acest lucru se va spune și se va demonstra- cu argumente științifice serioase, chiar mâine, aici în PE, la audierile la care vor fi prezenți și miniștrii Mediului din toată Uniunea Europeană.
- Domnule eurodeputat Victor Boștinaru, pe aproape toate televiziunile importante din România și în toată presa scrisă suntem sufocați de publicitatea de la RMGC. Dumneavoastră și colegii dumneavoastră din PSD și PNL ați atras atenția în nenumărate rânduri asupra pericolului reprezentat de mesajul răspândit prin publicitatea mincinoasă a RMGC. Știu că ați sesizat CNA-ul, chiar de aici de la Bruxelles, ce a răspuns Parlamentului European, autoritatea de la București de reglementare în audio-vizual?
- Aceste filmulețe și reclame pro-RMGC cu care suntem bombardați- fără a ni se prezenta și reversul medaliei, sunt nu doar mincinoase și periculoase în sensul manipulării opiniei publice românești, dar reprezintă un pericol și la adresa libertății presei. Să vă explic de ce. Există în România încă ( slavă Domnului! ) destui jurnaliști cu opinii ferme împotriva controversatului proiect de minerit cu cianuri de la Roșia Montană. Ei bine, acești jurnaliști angajați în diferite instituții media, nu pot să își spune părerea, de a-și publica investigațiile cu privire la acest subiect, din cauza contractelor uriașe de publicitate pe care RMGC le are cu aproapte toate trusturile de presă din România. Și da, aveți informații corecte, PE a notificat CNA-ul cerând lămuriri în privința respectării de către RMGC și insistuțiile de presă care difuzează spoturile a legislației europene în domeniul audio-vizualului și al publicității. Cu respect, trebuie să vă spun că onor CNA nu a catadicsit nici până acum ofere răspunsuri clare și convingătoare la toate întrebările adresate de membrii Parlamentului European din comisiile de resort.
Europarlamentarul Monica Macovei scrie pe blogul personal că licenţa de exploatare pe care o deţine Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), compania exploatatoare de la Roșia Montană, a expirat de 12 ani. Potrivit legii minelor "pentru începerea activității miniere prevăzute în licență este necesară obținerea unui acord de mediu în maximum 180 de zile de la acordarea licenței de exploatare", spune Macovei. Licența a fost acordată în 1999, iar acordul de mediu nu a fost obținut nici până acum. "În aceste condiții (n.r - de expirare a licenței), orice activitate minieră la Roșia Montană ar fi ilegală, iar autoritățile competente trebuie să constate expirarea licenței de exploatare 47/1999 și obligativitatea reluării procedurilor pentru o nouă licență", mai arată Monica Macovei.
Totodată, Macovei mai scrie că licența a fost acordată pentru o mină veche, perimetrul fiind modificat de atunci de câteva ori. Astfel, licența de exploatare a fost acordată societății Minvest Deva, ca titular, și companiei RMGC, ca afiliat, iar ulterior licența a fost transferată de la Minvest, companie de stat, la RMGC, Minvest rămânând companie afiliată. "Licența era, însă, pentru mina veche, exploatată de Minvest (statul român) și închisă în 2006. Pentru noul proiect minier pe care îl promovează RMGC, perimetrul a fost modificat de câteva ori, astfel că toate operaţiile de explorare, cercetare arheologică, descărcări de sarcină arheologică, certificat de urbanism etc. se bazează pe un perimetru ilegal. Logic, asta înseamnă că pentru noul proiect nu există licență de exploatare", a precizat europarlamentarul
Macovei consideră că întreaga procedură ar trebui reluată și întoarsă la Agenția Nationala de Resurse Minerale și Guvern unde să se verifice dacă se poate exploata aurul și prin alte metode decât cu cianură.
Trimiteți un comentariu