La 25 de ani de istorie post-Ceausescu mi-au devenit clare cateva ipoteze de lucru:
Cel mai recent, sansa Romaniei a fost prost jucata si pierduta cand Ceausescu a refuzat sa listeze economia romaneasca la bursa americana. Cum am mai scris aici, Ceausescu avea probabil proaspata in minte neimplicarea americana in 1968 de partea cehoslovacilor. Si se pare ca si reactia viscerala a consoartei, aceea care i-a prejudiciat acestuia gandirea si fapta. Dupa aceea, datoriile contractate de Ceausescu la sfatul (si indemnul?) Vestului nu au mai fost reesalonate, tragand astfel scaunul de sub Romania dela distanta. Ceausescu, un taran pana la urma, s-a incapatanat sa plateasca datoriile in loc sa fi intrat in faliment. Ce a urmat au fost acei 10 ani de cosmar in care populatia s-a intors gradual impotriva lui, desi vina nu era in totalitate a sa. Gandesc ca sfarsitul lui Ceausescu a fost si acela telecomandat, ca si in alte cazuri sonore ce i-au urmat; era un fel de a arata pisica celor care ar fi gandit cu capul propriu. Intre timp, traseul Romaniei post-Ceausescu era deja trasat de afara, fiecare jucator avand ceva istoric de rezolvat.
Si uite asa ajungem cronologic la Adrian Nastase, omul care scrie ca a "invătat, intre timp, numeroase lucruri dar ele nu mai folosesc la mare lucru." Nu sunt de acord ca ce s-a invatat nu foloseste la ceva, e o mare greseala sa crezi asa ceva. In fond, ce incercam sa facem daca nu sa intelegem pentru a putea rectifica ce se mai poate si mai ales pentru a nu repeta greseli?! Textul se incheie cu: "De mâine, viata va merge inainte iar cei tineri vor continua să ignore ceea ce am invătat noi si vor insista să facă propriile lor greseli. Să aibă insă si propriile lor sperante. Probabil că asa am procedat si noi, la timpul nostru…" Exact, iar asta este si din cauza ca romanii care au invatat gresind nu vor sa iasa in public si sa spuna ce si unde au gresit.
De exemplu, m-as astepta sa se spuna ca pe fondul democratiei sintetice si de import, garantie doar pentru cacofonie sociala si disiparea energiilor unui neam mic, minoritatile sunt folosite pentru proiectia eficienta a puterii dela centru. Ma gandesc in primul rand aici, repet, ca o ipoteza de lucru, la romanii de origine maghiara, care s-au comportat in general ca idiotii utili sacrificandu-si 25 de ani pentru a tine Romania fidela telecomenzii. Cu si prin intermediul romanilor maghiari se urmarea iugoslavizarea Romaniei, si ma intreb cat a fost tinuta tot prin si cu ei elita romaneasca post-ceausista in sah. Adrian Nastase, ca TOTI ceilalti care au fost la putere, nu scot un cuvant despre asta. Oricum, o scriu eu, dragi romani minoritari, de etnie maghiara si care veti mai fi descoperiti, puteti sa va felicitati, ati tinut Romania in sah pentru folosul catorva dintre voi si in detrimentul tuturor.
Tot in textul citat, Adrian Nastase scrie: "Stiu că nu mai pot transforma gândurile mele in actiune." Oare asta scriau Napoleon in timpul primului exil, de Gaulle sau Deng Xiaoping inaintea incununarii maxime a vietilor lor politice, la varste chiar mai inaintate de 65 de ani? Oare acesta sa fie motivul deznadejdii lui Adrian Nastase? Eu zic ca nu stim ce ne rezerva viitorul, dupa cum n-au stiut nici cei tocmai mentionati, numai ca cel putin astia 3 erau pregatiti pentru o revenire. Poate gestul lui Nastase e tactic si putin teatral. As vrea sa cred ca asa este si ca el si ceilalti pe mana carora Romania n-a castigat, dar care au invatat din propriile greseli, gandesc din ce in ce mai mult cu voce tare. Altfel, valoarea sociala a acestui om scump invatat se va reduce la promovarea carciumarelii de fite a fiului sau Andrei.
P.S. La sirul minoritatilor romanesti idi-utile s-o adugam si p'asta a diasporei care si-a luat tara inapoi votand pe mutantul KWJ si/sau care o crediteaza in continuare pe agenta fatisa si cu breton a puterilor straine. Neispravitii astia nu inteleg care-i treaba cu coruptia prin lume si servesc unii altora aceeasi ciorba reincalzita despre cum Romania ar sta in loc din cauza coruptiei.
P.P.S. Daca-i gasesc lui Adrian Nastase o responsabilitate in sensul coruptiei, aceasta este in cuplarea cabinetului sau la gashka celor care au falimentat sistemul bancar romanesc. Cu Nastase astia au prosperat si mai mult decat cu CDRul, unii din ei urcand la cote si mai absurde cu si pentru Basescu. Blestemul maxim este ca astia au carat banii cu sacosa afara din Romania, n-au re/investit in ceva in Romania. Totusi, cred ca va veni un timp cand vom constata ca mai nenorocita pentru Romania va fi fost restituirea orchestrata de Coposu decat porcariile intamplate in timpul Guvernului Nastase.
Si uite asa ajungem cronologic la Adrian Nastase, omul care scrie ca a "invătat, intre timp, numeroase lucruri dar ele nu mai folosesc la mare lucru." Nu sunt de acord ca ce s-a invatat nu foloseste la ceva, e o mare greseala sa crezi asa ceva. In fond, ce incercam sa facem daca nu sa intelegem pentru a putea rectifica ce se mai poate si mai ales pentru a nu repeta greseli?! Textul se incheie cu: "De mâine, viata va merge inainte iar cei tineri vor continua să ignore ceea ce am invătat noi si vor insista să facă propriile lor greseli. Să aibă insă si propriile lor sperante. Probabil că asa am procedat si noi, la timpul nostru…" Exact, iar asta este si din cauza ca romanii care au invatat gresind nu vor sa iasa in public si sa spuna ce si unde au gresit.
De exemplu, m-as astepta sa se spuna ca pe fondul democratiei sintetice si de import, garantie doar pentru cacofonie sociala si disiparea energiilor unui neam mic, minoritatile sunt folosite pentru proiectia eficienta a puterii dela centru. Ma gandesc in primul rand aici, repet, ca o ipoteza de lucru, la romanii de origine maghiara, care s-au comportat in general ca idiotii utili sacrificandu-si 25 de ani pentru a tine Romania fidela telecomenzii. Cu si prin intermediul romanilor maghiari se urmarea iugoslavizarea Romaniei, si ma intreb cat a fost tinuta tot prin si cu ei elita romaneasca post-ceausista in sah. Adrian Nastase, ca TOTI ceilalti care au fost la putere, nu scot un cuvant despre asta. Oricum, o scriu eu, dragi romani minoritari, de etnie maghiara si care veti mai fi descoperiti, puteti sa va felicitati, ati tinut Romania in sah pentru folosul catorva dintre voi si in detrimentul tuturor.
Tot in textul citat, Adrian Nastase scrie: "Stiu că nu mai pot transforma gândurile mele in actiune." Oare asta scriau Napoleon in timpul primului exil, de Gaulle sau Deng Xiaoping inaintea incununarii maxime a vietilor lor politice, la varste chiar mai inaintate de 65 de ani? Oare acesta sa fie motivul deznadejdii lui Adrian Nastase? Eu zic ca nu stim ce ne rezerva viitorul, dupa cum n-au stiut nici cei tocmai mentionati, numai ca cel putin astia 3 erau pregatiti pentru o revenire. Poate gestul lui Nastase e tactic si putin teatral. As vrea sa cred ca asa este si ca el si ceilalti pe mana carora Romania n-a castigat, dar care au invatat din propriile greseli, gandesc din ce in ce mai mult cu voce tare. Altfel, valoarea sociala a acestui om scump invatat se va reduce la promovarea carciumarelii de fite a fiului sau Andrei.
P.S. La sirul minoritatilor romanesti idi-utile s-o adugam si p'asta a diasporei care si-a luat tara inapoi votand pe mutantul KWJ si/sau care o crediteaza in continuare pe agenta fatisa si cu breton a puterilor straine. Neispravitii astia nu inteleg care-i treaba cu coruptia prin lume si servesc unii altora aceeasi ciorba reincalzita despre cum Romania ar sta in loc din cauza coruptiei.
P.P.S. Daca-i gasesc lui Adrian Nastase o responsabilitate in sensul coruptiei, aceasta este in cuplarea cabinetului sau la gashka celor care au falimentat sistemul bancar romanesc. Cu Nastase astia au prosperat si mai mult decat cu CDRul, unii din ei urcand la cote si mai absurde cu si pentru Basescu. Blestemul maxim este ca astia au carat banii cu sacosa afara din Romania, n-au re/investit in ceva in Romania. Totusi, cred ca va veni un timp cand vom constata ca mai nenorocita pentru Romania va fi fost restituirea orchestrata de Coposu decat porcariile intamplate in timpul Guvernului Nastase.
P.P.P.S. Dupa atatea tranzitii pot spune ca una din metehnele romanilor este felul in care se servesc unii pe altii noii puteri. Ca slugile hoate. Care profaneaza cadavrul defunctei puteri inainte ca acesta sa se fi racit. Zelul cu care se repeta acum excesele staliniste, mutatis mutandis, este infiorator.
Un comentariu:
1.Raspunsul dvs categoric Nu, este tot atat de inutil, sau non-sens precum afirmatia, acuzatia unei bune parti a crestinilor fata de iudei, respectiv, ca daca lumea ar lua-o de la capat ei nu l-ar rastignit pe Iisus. In alta ordine de idei, daca am lua-o de la capat, Iisus nu ar mai fi rastignit, nu este decat parte a filosofiei inutilitatii, adica, a lui daca. Facem ceea ce trebuie sa facem, implinim ceea ce ce ne este dat sa implinim;
2.Mineriada, la momentul de inceput ’90, a fost o reactie total nepotrivita fata de o actiune, manifestare total nepotrivita, anarhica.
Ce este mai strigator la cer, sa sacrifici viata propriilor cetateni, pentru a justifica o actiune criminala impotriva cetatenilor altor tari, sau sa nu gasesti justificari pentru o actiune a unor cetateni neinformati, manipulati dar total sinceri in crezul lor nevinovat ca au facut tot ceea ce era de cuviinta de facut in cazul in care le era in pericol tara, aflata imediat dupa o schimbare majora?
3. Cutia Pandorei nu exista, exista in schimb dorinta, nazuinta oamenilor de a eradica raul, de a elimina si inchide uraciunea pamantului, pentru totdeauna.
Dupa ’90 au fost vandute cele mai pretioase daruri si mosteniri ale unui neam: copii, pamantul, resursele tarii, credinta de capatai, toate acestea nu au facut decat sa duca spre pierderea unui alt castig al omului, si mai ales al omului nevoias, nadejdea.
Ce este mai umilitor, mai nedemn, mai imoral, sa folosesti minciuna, manipularea prin utilizarea unor promisiuni electorale menite din start a fi ignorate si uitate, neononorate sau sa folosesti aceleasi tehnici de manipulare, de amagire a oamenilor carora le ceri de fiecare data increderea, si mai ales utilizand la maximum buna lor credinta, bogatia sufletului, pentru o aceiasi finalitate, respectiv, calcarea in picioare a sufletului si sperantei oamenilor.
Cine credeti ca este prostul, acela care de fiecare data cu buna credinta isi ofera inima pentru viata intregului, sau acela care se amageste de fiecare data, dezumanizandu-se, multumindu-se de fiecare data ca i-a mai iesit odata? Oricum nimeni nu poate sa distruga ceea ce cu voia Domnului s-a ridicat.
4. Sunt oameni pentru care, aflati intr-un anumit moment dificil al drumului, un singur cuvant de apreciere din partea cuiva drag, ar fi echivalat, cu una dintre invataturile Dascalului suprem, si in niciun caz, cel primit, indirect,
” sa tinem marturisirea nadejdii neclintita pentru ca credincios este cel ce a fagaduit”.
Dvs, ce ati facut cu fagaduinta sau speranta dvs, in conditiile in care raspunul dvs categoric este Nu…
ps. indatoririle fiecarui cetatean crestin sau necrestin este sa isi iubeasca patria, adica pamantul din care s-au nascut si pe care traiesc, precum si poporul din care fac parte. Si dati-mi voie sa va mai fac o completare, de fapt indatorirea asta, este in fapt si o conditie de baza, aceea a calitatii de om.
Trimiteți un comentariu