Pornire-n sus, originally uploaded by Tudor madpixel.
"Deasupra, peste lacuri, peste prăpăstii sparte,
Şi peste munţi, şi codri, şi nori, şi mai departe,
Şi dincolo de soare, mai sus, din zbor în zbor
De lumile-nstelate şi de hotarul lor,
Sufletul mi se-nnalţă uşor în dimineaţă,
Şi ca înnotătorul, cînd undele-l răsfaţă,
Despică nesfîrşirea pieptiş, ca un bărbat
Cuprins de bucuria beţiei şi furat.
Ridică-te în Slava de aur, frăţioare,
Şi scaldă-te în albul văzduh de-mprospătare,
Şi soarbe din răcoarea ţinuturilor reci
Văpaia risipită prin care sprinten treci.
Din chinul întristării, urîtului, mîhnirii,
Împovărat de ceasul de-acum şi-al amintirii,
Eu pizmuiese pe omul ce-şi rupe din călcîi
Pămîntul, ca s-ajungă în ceruri cel dintîi;
Pe cel cu gînduri zvelte, ca nişte ciocîrlii
Ce-şi iau în zori avîntul din scorburi spre Tării,
El înţelege graiul şi glasul, pe tăcute,
A florilor deschise şi-al lucrurilor mute."
Charles Baudelaire | Pornire-n sus
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu