Dilbertizarea

blogideologic

Prin cerinţa de “guvernanţă corporatistă”, Uniunea Europeană impune totodată dilbertizarea noastră. De exemplu, diferenţa uriaşă de scală (adică ordin de mărime) între salariul directorului de la Poşta Română şi salariul ultimului poştaş este un aspect al dilbertizării. Însă nu doar comisarii UE impun dilbertizarea românilor. Şi fostul ambasador USA în România, domnul Mark Gitenstein, urma aceeaşi linie de acţiune. Mark Gitenstein a impus amânarea sine die a publicării datelor privind ultimul recensământ din România. Publicarea datelor ultimului recensământ ar fi relevat şi evidenţiat în clar că acel referendum din 29 iulie 2012, pentru demiterea lui Traian Băsescu, avea cvorum. Dilbertizarea înseamnă că “ei ne vor proşti”.

În unele filme, companiile/corporaţiile (corporaţia este o companie cotată pe piaţa bursieră, precum şi o reţea de contracte, pe bune!) sunt înfăţişate grafic ca o mulţime de cutii aşezate pe un planşeu. În fiecare cutie se află un Dilbert, adică un lucrător de bază al companiei/corporaţiei. Un Dilbert nu are voie să gândească în afara cutiei (out of the box thinking), ori să scoată capul din cutie ca să gândească. De gândire are voie să se ocupe doar ierarhia aflată deasupra lui. Ierarhie ce reglementează „plenar”, adică restrictiv şi riguros, comportamentul lui Dilbert. În România, aţi văzut recent cum a reglementat ierarhia de la Mechel comportamentul muncitorilor români. Cine a spus că doar americanii se ocupă cu dilbertizarea românilor ? Şi ruşii pot să o facă la fel de bine, aceasta implicând obligatoriu un „final tragic pentru români”.

Viitorul lui Dilbert (The Dilbert Future) / Dilbert este un personaj de benzi desenate creat de autorul american Scott Raymond Adams (născut în anul 1957). Dilbert este confinat de către companie/corporaţie să lucreze într-o cutie (box, cubicle). Care este viitorul lui Dilbert? Scott Adams scrie : “A fully-occupied cubicle is 70 percent air. Most of the unused airspace will be driven out of the design of future work areas. I see the workstation of the future looking like a high-tech hairdresser’s chair. You’ll have your computer built into the base of the chair and the keyboard swinging into your lap from the side.”