doua puncte de vedere ce se exclud unul pe altul

din Adevarul
Consilierul prezidenţial Iulian Chifu consideră că, după desemnarea belicosului Dmitri Rogozin ca „trimis special al Federaţiei Ruse pentru Transnistria“, România trebuie să revină la „agenda de securitate“ în zonă.

„Adevărul" vă prezintă, în exclusivitate, o analiză explozivă ce-l are ca autor pe Iulian Chifu, consilier prezidenţial pentru afaceri strategice, securitate şi politică externă. Tema analizei este raportarea României la noua situaţie de la Răsărit, în condiţiile în care Federaţia Rusă l-a desemnat „trimis special pentru Transnistria", numindu-l şef al părţii ruse în Comitetul de cooperare interministerială Federaţia Rusă - Republica Moldova, pe Dmitri Rogozin, un diplomat belicos, care s-a remarcat prin numeroase declaraţii agresive la adresa României.

În acest context, Iulian Chifu - care este şi profesor de analiză de conflict şi decizie în criză la SNSPA Bucureşti (Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative) - consideră că securitatea în Estul Europei, incluzând spaţiul ex-sovietic, trebuie să redevină o prioritate a politicii externe a României, ca şi a Uniunii Europene.Publicăm integral analiza semnată de consilierul prezidenţial Iulian Chifu.

Revenirea la agenda fundamentală de securitate

În 1992, odată cu alegerea ca preşedinte a lui Bill Clinton, la nivel global se demonstra că problematica economică reprezintă o temă mult mai importantă pentru populaţia americană decât agenda de securitate, sfârşitul Războiului Rece sau Războiul din Golf. Clinton câştiga în faţa lui George Bush cu o tiradă specifică şi celebră, creată de strategul de campanie James Carville, „It's economy, stupid!".

Cred că numirea lui Dmitri Rogozin în postura de „trimis special pentru Transnistria" şi şef al părţii ruse în Comitetul de cooperare interministerială Federaţia Rusă - Republica Moldova, păstrându-şi poziţia de vicepremier pentru industria militară şi agenda critică în privinţa scutului antirachetă, este un semnal opus, un „hard landing"- ca să păstrăm conceptele economice - în securitate, o trezire bruscă şi revenire la realitatea strategică şi agenda fundamentală de securitate.

Practic, prin această numire, Europa şi America deopotrivă primesc un semnal solid că miza regiunii transnistrene, cu tot ce înseamnă ea geopolitic, în termeni de securitate şi relevanţă simbolică, s-a schimbat dramatic, că greutatea Moscovei s-a aşezat solid şi pe un termen de durată pe problematica regiunii separatiste nistrene a Republicii Moldova. Iar dimensiunea unui asemenea semnal nu poate să treacă neobservată, în niciun caz nu poate să nu primească un răspuns adecvat.

România este în situaţia în care trebuie să dea tonul şi să asume că a înţeles acest mesaj şi că ridică de jos mănuşa aruncată, că nu trimite în derizoriu şi nici nu desconsideră acest gest de început de nou mandat al lui Vladimir Putin - deşi numirea a făcut-o formal preşedintele încă în funcţie, Medvedev.

Pentru a arăta seriozitatea unei asemenea numiri simbolice, precum şi nevoia unei susţineri mai puternice cu resurse diplomatice, simbolice şi politice a situaţiei de lângă graniţele UE şi ale NATO, România trebuie să dea un semnal foarte clar printr-o numire adecvată şi o asumare a problematicii securitare la frontiera estică la un nivel politic de prim rang. Acestea sunt necesare pentru ca aliaţii din NATO, partenerii din Uniunea Europeană şi Partenerul Strategic american să reacţioneze în consecinţă şi să-şi amplifice şi reprezentarea, şi interesul, şi greutatea strategică în acest punct nodal al globului în care am primit şah.

Statele Unite ale Europei şi Tratatul Fiscal, alături de întreaga preocupare pentru finanţele lumii libere şi sănătatea dezvoltării economice viitoare, sunt probleme de prim-plan care au acaparat atenţia politicienilor şi a publicului ca reacţie la criza economică şi criza datoriilor suverane. Însă nu trebuie să uităm componenta esenţială pe care o abordează numirea lui Rogozin: cea securitară.

Revenirea la agenda de securitate e absolut necesară, pentru că deja s-a pierdut prea mult timp, iar cultura impusă de soluţia germană la criză, austeritatea şi controlul cheltuielilor publice au transformat politica în contabilitate şi au scos de pe agendă componente importante ale acţiunii conducătorilor naţiunilor europene, în special. Numirea lui Rogozin readuce securitatea în prim-plan.

În acest context, credem că problematica securitară trebuie reabordată în cheie prioritară. Asumarea de către Bucureşti a unei noi prioritizări în agendă devine obligatorie: trebuie să revenim la legăturile euroatlantice şi la agenda de securitate, ce presupune identificarea de resurse comune suplimentare gestionate eficient - se apropie doar Summitul NATO de la Chicago; trebuie să amplificăm o formulă diplomatică de reafirmare a intereselor strategice ale României în context aliat, al reuniunilor europene şi al parteneriatelor strategice, pentru a antrena şi coagula resursele pe tema redesenatei mize de pe Nistru; trebuie să catalizăm propriile resurse pentru capabilităţile de apărare şi pentru a prelua semnalul nevoii ridicării subiectului nistrean, al evoluţiilor la vecinătatea estică, la un nivel politic şi simbolic mult superior, cu resurse aferente, în format bi-partizan sau non-partizan, pentru că subiectul se află sub imperiul interesului naţional.

Revenirea la agenda de securitate nu poate evita discuţia privind resursele pentru capabilităţile care se epuizează şi de care Armata română are nevoie: avioane multirol pentru poliţia aeriană, sistemul antiaerian, elemente şi capabilităţi pentru apărarea teritoriului naţional şi resurse pentru cunoaşterea situaţiei la graniţa răsăriteană a României, a UE şi a NATO.

Urmează o şedinţă CSAT care ar trebui să operaţionalizeze preocuparea şi să răspundă la întrebările şedinţei precedente în legătură cu soluţia preconizată pentru înzestrarea Armatei. Dar şi alte subiecte complementare se impun pe agenda de securitate a României.

Fireşte că noul Mr. Securitate trebuie să fie un diplomat, un personaj echilibrat şi bun profesionist, cu susţinere politică solidă şi dincolo de majoritate. Scopul nu e de a da replica preconizatelor tirade ale lui Rogozin, ci, din contră, de a proba mult mai mult echilibru şi cunoaştere în problematică, activitate diplomatică susţinută, ieşiri publice mai bine ţintite şi relevante pentru efectul de antrenare şi coagulare al sprijinului aliat.

Mai mult, problematica securitară relansată ar trebui să exceadă politica partinică şi să evite antrenarea în agenda electorală a anului curent. În plus, agenda securitară trebuie să privească, în mod specific, la Republica Moldova şi regiunea separatistă nistreană.

E momentul să depăşim rezervele şi poziţia defensivă în care ne-am aşezat singuri şi cu ajutorul altora şi să ne afirmăm clar şi răspicat şi interesele, şi legitimitatea abordării temelor securitare la Răsărit. Astfel vom putea evita debalansarea situaţiei în care dorinţa unei soluţii la nivel geopolitic global sau european să genereze presiune exclusivă pe Chişinău, odată ce, la Tiras­pol, Rusia a aşezat toată greutatea unui viceprim-ministru pentru structurile de forţă inflexibil şi vocal, agresiv în afirmaţii şi poltron, al cărui rol de intimidare a fost probat în repetate rânduri, ca şi conţinutul naţionalist velicorus al dis­cursului său.

"Decizia României de a găzdui elemente ale sistemului american de apărare antirachetă la Deveselu este un cal traian.''

"Poate că românii cred că sunt administratori ai interceptorilor de rachete, dar nu sunt altceva decât nişte miei de sacrificiu. ''

"În unele ţări europene există politicieni, ce ocupă un loc important, care vorbesc în mod deschis despre ideile naziste.''

Naţionalistul Dmitri Rogozin

Rogozin, un politician de orientare naţionalistă, a fost ambasador al Rusiei la NATO în perioada 2008-2011. La finalul anului trecut, el a fost numit în funcţia de vicepremier însărcinat cu complexul militaro-industrial rus. În februarie, preşedintele Medvedev i-a mai încredinţat o sarcină, aceea de a conduce negocierile Moscovei cu NATO privind scutul antirachetă.

Înainte de a fi ambasador la NATO, Rogozin a avut o misiune similară celei din Transnistria - negocierea chestiunilor legate de enclava Kaliningrad, înainte de aderarea ţărilor baltice la NATO. Rogozin a fost numit în aceeaşi zi în două funcţii care vizează Republica Moldova: reprezentant special al Kremlinului pentru conflictul transnistrean şi preşedinte al Comisiei interguvernamentale pentru cooperare economică cu Republica Moldova.


din Cronica Romana

Articolul consilierului prezidențial pentru afaceri strategice, securitate şi politică externă Iulian Chifu, întitulat ”Mesaj de la Cotroceni, după o provocare a Rusiei” provoacă numeroase nedumeriri, principala fiind ”ce caută acest personaj la Cotroceni?”. Aspectul cel mai jenant al situației constă în faptul că specializarea declarată a profesorului Chifu este ”analiză de conflict și decizie în criză” și că actualii studenți de la SNSPA au nefericirea să învețe această materie sub auspiciile acestui neoconservator nostalgic și inadaptat la realitatea actuală.
În lumea imaginară în care trăiește destinsul consilier prezidențial vremurile bune par să se fi terminat prin 1992, când Clinton câștiga alegerile din SUA după o campanie în care a pus accentul pe economie și nu pe rolul Americii de jandarm mondial. Presupunem totuși că în perioada celor două mandate ale președintelui Bush Jr, strategul de la Cotroceni se simțea destul de bine, având o mentalitate perfect adaptată la cea neoconilor de la Washington, deși astăzi domnul Chifu se sfiește să elogieze acele timpuri, probabil din cauza faptului că mandatele lui Bush au pus bazele dezastrului economic de astăzi.
O altă frustrare cu care trăiește strategul Chifu constă în faptul că politicienii europeni și americani sunt preocupați astăzi de probleme economice și nu de ”agenda de securitate”. Probabil, analistul de la Cotroceni duce dorul timpurilor în care economia americană era relativ funcțională și SUA aveau posibilitatea și dorința să cheltuiască sume-record de bani pentru a cumpăra noi ”jucării” pentru Pentagon și a finanța multiplele ”studii de securitate regională”. În Europa de astăzi, Iulian Chifu deplânge existența ”soluției germane la criză, care a transformat politica în contabilitate” și a scos de pe agenda europeană aspectul de ”securitate”. Trebuie remarcat că în ultimul timp, ”experții de politică externă” asociați cu puterea de la București (Dungaciu, Chifu etc.) au reușit nu doar performanța de a înrăutăți relațiile cu Rusia, fără a obține vreun beneficiu vizibil, dar și performanța de a-și exprima în public opinii destul de agresive și disprețuitoare la adresa Berlinului. Sugerăm distinșilor ”intelectuali” să ia în calcul faptul că memoria ”contabililor” de la Pullach este extrem de bună.
Disperat după atenție, strategul de la Cotroceni a găsit o modalitate de a intensifica un conflict regional mai vechi. Din perspectiva lui Iulian Chifu, numirea lui Dmitri Rogozin în calitate de reprezentant special al președintelui Rusiei pentru problema Transnistriei este de fapt ”o provocare”, ”o mănușă aruncată” și o ”provocare” care trebuie să primească răspuns adecvat din partea României și din partea NATO. Analizând această reacție absolut isterică, nu putem să nu-i compătimim pe studenții de la SNSPA care învață ”analiză de conflict” de la acest consilier prezidențial. Pentru început trebuie remarcat că este destul de hilară însăși tentativa de a-i ”explica” unei mari puteri că o numire internă făcută de această mare putere ar fi incorectă sau inoportună din perspectiva unui consilier prezidențial, mai ales în condițiile în care atât NATO cât și Uniunea Europeană nu au avut reacții agresive la acest gest. Însuși Iulian Chifu recunoaște că Rogozin a avut în trecut o misiune asemănătoare pe problema Kaliningrad, deci numirea lui în calitate de trimis special pe problema transnistreană este logică și corectă. În cazul Kaliningrad negocierile au decurs în mod normal, nu s-au transformat în vreo confruntare militară și este imposibil de înțeles de ce Iulian Chifu se așteaptă ca situația să fie alta în cazul Transnistriei, explicația cea mai probabilă fiind că Iulian Chifu își dorește disperat o tensionare a situației transnistrene, deoarece un conflict dur în imediata vecinătate ar României i-ar îndeplini dorința de repoziționare a accentelor politicii regionale de la probleme economice la probleme de securitate. În articol sunt prezente multiplele dorințe ale consilierului prezidențial, dorințe pe care nu le poate îndeplini din cauza crizei economice: avioane multirol, sistemul anti-aerian etc. Probabil, unele persoane interesate au impresia că un mic scandal legat de numirea lui Rogozin ar crește șansele semnării unor contracte profitabile.
Este simptomatic faptul că Iulian Chifu a trecut cu vederea a doua numire a lui Rogozin. Vice-premierul rus a fost desemnat președintele comisiei inter-guvernamentale de cooperare economică cu Republica Moldova. Schema este cât se poate de clară și nu are nicio legătură cu ”probleme de securitate” pe care le imaginează consilierul prezidențial: toate conflictele se vor desfășura exclusiv prin planul economic, iar Rogozin are controlul asupra pârghiilor politice și economice ale problemei. Recomandăm destinsului consilier prezidențial să se consulte cu economiști care îi vor explica faptul că 20, ba chiar și 220, de avioane multirol cumpărate de România nu vor schimba cu nimic faptul că Republica Moldova și România importă gaz rusesc, iar sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova lucrează în Federația Rusă.
Sumarizând, se poate spune că teoria care susține că ”numirea lui Rogozin este o provocare la adresa securității naționale” nu este validă din următoarele considerente:
Dmitri Rogozin a avut deja o misiune asemănătoare în Kaliningrad și misiunea s-a desfășurat în mod civilizat și pașnic.
NATO a avut reacție nulă la această numire, ceea ce lasă impresia că Iulian Chifu încearcă să fie ”mai catolic decât papa”.
Dmitri Rogozin a fost numit președinte al comisiei inter-guvernamentale ce se ocupă de relațiile economice între Rusia și Republica Moldova, plasând astfel accentele pe aspectele economice ale problemei.

Pentru a-și convinge cititorii de ostilitatea lui Rogozin față de România, consilierul prezidențial invocă trei citate din perioada în care Rogozin a fost ambasadorul Rusiei la NATO și fiecare dintre acestea merită să fie analizate în mod aparte. Vom începe cu ultimul:
”În unele țări europene există politicieni, ce ocupă un loc important, care vorbesc în mod deschis despre ideile naziste.”
Problema cu acest citat constă în faptul că în el lipsesc cuvintele ”România”, ”român” etc, deci Iulian Chifu fie se simte cu musca pe căciulă fie știe ceva extrem de jenant despre opțiunile ideologice ale chiriașului de la Cotroceni. După ce Anders Fogh Rasmussen i-a explicat în termeni duri lui Traian Băsescu că anumite declarații nu meritau să fie făcute, subiectul trebuia închis definitiv, dar se pare că echipa de la Cotroceni își dorește repetarea meciului.
Următorul citat invocat de Iulian Chifu este:
“Poate că românii cred că sunt administratori ai interceptorilor de rachete, dar nu sunt altceva decât niște miei de sacrificiu. ”
Adevărul doare și este firesc să fie așa. Scutul anti-rachetă nu acoperă teritoriul României (faptul că baza de la Deveselu este în România nu schimbă cu nimic acest fapt tehnic) și totodată o transformă în țintă prioritară în cazul unui conflict nuclear. În alt discurs Rogozin a menționat faptul că comandantul bazei, un militar român, poate să intre doar în holul bazei, iar diplomații români care au protestat împotriva acestei declarații nu au reușit să invoce vreo infirmare documentară a acestei aserțiuni.
Ultimul și cel mai important citat ”ofensator” este următorul:
“Acordul României de a găzdui elemente ale sistemului american de apărare antirachetă la Deveselu este un cal troian.”
Este dificil de a înțelege unde se găsește elementul ofensator. Oficialul rus sugerează că scutul anti-rachetă în realitate nu este ceea ce pare fi din perspectiva părții române și, foarte probabil, are dreptate. Prezența bazei de la Deveselu a fost interpretată de mulți politicieni români drept o licență perpetuă ce dă dreptul de a zgândări Rusia fără consecințe. Această interpretare pare a fi destul de eronată în contextul discuțiilor între Barack Obama și Dmitri Medvedev de la recentul summit de la Seul. Reamintim cititorilor dialogul interceptat de microfoanele ”specializate” ale jurnaliștilor de la ABC News:

Barack Obama: Toate aceste aspecte, mai ales scutul anti-rachetă… totul se poate rezolva, dar este important ca el să-mi ofere spațiu.
Dmitri Medvedev: Da, înțeleg. Înțeleg mesajul tău despre spațiu. Spațiu pentru tine.
Barack Obama: Astea-s ultimele mele alegeri. După realegerea mea, voi avea mai multă flexibilitate.
Dmitri Medvedev: Înțeleg. Voi transmite informația asta lui Vladimir.
Iulian Chifu, împreună cu toată echipa de la Cotroceni, este în ofsaid din perspectiva înțelegerilor geopolitice existente între marile puteri. Situația de ofsaid este una obișnuită pentru diplomația românească, dar pe timp de criză costurile unor decizii eronate sunt extrem de mari.


de la cititori

angela
Iulian Chifu, SNSPA nu iti da intelepciune...oricate pile ai avea! Cred ca nu intuiesti nici un pic ce influenta va avea Moscova lui Putin din luna mai incolo...Mai bine fii mai diplomat...cat timp va permiteti sa fiti slugi si sa schimbati stapanii de teama si nu pentru interesul patriei si poporului tot timpul e normal sa fiti tratati asa! Insa orice greseala de acum a voastra, a parelnicilor vremelnic asezati in functii, va apasa asupra poporului. Du-te la Moscova si baga-te in popor sa vezi spirit..nu cum ati facut voi din poporul asta..legumele americanilor...SNSPA..MARE SCART LA C.V. vostru...Nu mai mergeti la Moscova pe ascuns, politicienilor, aveti curajul faptelor voastre...Politicienii romani dau fuga la Moscova doar sa vanda pe cate cineva...mare oameni, mari caractere!

maximovici
angela tu de ce nu scrii direct in limba rusa? oricum Voronin si stapanii de la Kremlin le spun moldovenilor ca de fapt sunt un fel de slavi si ca au fost romanizati. la fel li se spune si ardelenilor ... ca de fapt romanii sunt un fel de fantezie si ca au fost romanizati cu forta. de munteni, mai nou se spune ca-s tzigani desi in moldova si ardeal traiesc mai multi indieni decat la sud de Carpati. romania e acuzata de imperialism de natiuni care timp de sute de ani au functionat ca imperii in toata regula. stii cum e ? hotzul striga hotzii. Rusia e o mare putere dar arogantza si lipsa de respect va duce la o faramitzare a ei mai repede decat crezi. istoria asta am vazut-o pe aici prin partea asta de lume. Otomani, austro-ungari, prusaci ... etc. deja-vu.

angela
Mi se pare normal sa sustii interesele poporului tau cu coloana vertebrala dreapta. Acum 50 de ani ii intampinam pe unii sarindu-le de gat, acum pe altii. Daca vin chinezii ceva mai puternic continuam. Asta in vreme ce conducatorii tarii praduiesc tara ca sa poata plati tributul pentru functiile detinute. Iulia Timosenko e la puscarie si omul de rand din Ucraina gaseste ca e normal sa stea acolo. Rusii nu au tabloide..va intrebati de ce? Pentru ca daca te atingi de familia si casa lui cu mistourile pupa mama mort deontologu! Numai la noi viata e un circ..in toate privintele! Doar moartea si cutremurul ne mai aseaza valorile in fagasul normalitatii. Sub durere si suferinta putem redeveni ROMANI!

viktor
Cand vin suvoaiele, ies deasupra gunoaiele. In anul Varsatorului..cu un popor aflat sub semnul asta, se preconizeaza o evolutie greu de estimat a Rusiei atat pe plan intern cat si international. Chifu, chiar daca te incalzesti la Cotroceni nu stii cat poate rusul, insa dorinta voastra, s-a redus la a avea un popor strivit de bocancii americanilor.. Varsatorul il innebuneste intotdeauna pe Leu..asa ca politica si diplomatia trebuie sa adune laolalta toate informatiile posibile despre trecut, prezent si viitor pentru a emite o parere valabila..acum...Un om cu o casuta modesta nu se cearta cu vecinul cu vila, ca ii taie apa si ii ia si nevasta...La "Stefan Gheorghiu" v-ati pupat cu rusii si va pipaiti si acum pe sub fata de masa, in vreme zambiti americanilor. Si ei scuipa in farfuria voastra

stefan
Rusia nu poate nimic e intr-un joc de sah si cu cat influenta Americii prin expansiune creste cu atat disperarea rusilor. Ei mizeaza gresit pe ajutorul Chinei care are o economie dependenta de vest NU de Rusia. Rusia a fost si este un animal incompetent avand ca singur avantaj resursele naturale si in nici un caz creativitatea sau eficienta...URSS nu a fost o republica sovietica ci un imperiu rusesc cu sistem economic comunist IAR ASTAZI este un imperiu rusesc cu un sistem economic mixt. Sistemul sovietic rusesc care a fost fortat asupra noastra contribuie cel mai mult la coruptia uriasa de azi si peste tot in fostele tari comuniste.Eu personal sper sa fie rupta in bucatele rusia si impartita la nenumaratele popoare cucerite si asuprite de ei ...rusii un popor de betivi animali.

N. Raducanu


Am citit cu atentie articolul din Adevarul al lui Iulian Chifu si, sub frazele rasucite si terminologia absconsa, se pot descifra cateva intentii riscante ale consilierului prezidential. Atunci cand dansul scrie ca “Romania trebuie sa revina la agenda fundamentala de securitate”, oricine intelege ca la Cotroceni se duce dorul dupa razboiul rece. Iar cand scrie raspicat ca “prin asumarea problematicii securitare la frontiera estica pentru ca partenerul strategic american sa reactioneze in consecinta” se mai vede ca dl. consilier (si probabil chiar pe cineva mai sus de el) este ros de dorinta ca in acest an, electoral si pentru Statele Unite, sa se provoace un nou focar de disputa in Europa, ceeace ar contrazice intentiilor strategice ale presedintelui Obama de reducere a fortelor militare ale SUA pe acest continent. Practic, prin asemenea declaratii belicoase (avioane, sistem antiaerian, etc.), se cauta a se sprijini indirect candidatura republicana, mai inclinata spre satisfacerea cerintelor complexului industrial-militar.
Se stie ca Romania nu are frontiera comuna nici cu Rusia, nici cu Transnistria. A sari ca ars atunci cand Moscova alege un inalt ambasador pentru a se ocupa de o problema delicata ca cea a Transnistriei, cum face dl. Chifu tratand-o ca o sfidare la adresa intereselor noastre nationale, lasa sa se presupuna ca printre prioritatile noastre, nemarturisite oficial, este nu numai alipirea unei tari suverane (Rep.Moldova), ci si pretentii la un teritoriu de la rasarit de Nistru, care administrativ nu a apartinut Romaniei decat in timpul razboiului din rasarit (august 1941 – ianuarie 1944). Iar aceasta este cel putin o gafa, dupa ce presedintele Basescu a afirmat acum cateva luni ca daca s-ar fi aflat in locul lui Ion Antonescu in 1941, ar fi procedat la fel ca el, intrand in razboi contra URSS.
Sa lasam deoparte faptul ca, in conformitate cu recensamantul din 2004, in Transnistria cu capitala la Tiraspol, cu o populatie de 550.000 locuitori, doar 32 % sunt moldoveni, iar 59% sunt rusi si ucrainieni. Dar unele tari mici, cum esteIsraelul, isi permit sa ameninte cu represalii chiar si tari ce nu le sunt vecine (Iran), deoarece stiu ca vor avea sprijinul neprecupetit din partea celui mai puternic stat de pe glob. Georgia lui Saakashvili a crezut ca se poate si ea comporta la fel si a reusit doar sa-si compromita sansele de alipire a doua provincii, astazi protejate de rusi. Romania nu este nici Israel, si nici macar Georgia ce isi dorea reintregirea teritoriului national. Zanganitul de arme prin articole ca cel al lui Iulian Chifu ar fi ridicol, daca nu ar indeparta posibilitatea contopirii in viitor a intereselor Romaniei si Rep. Moldova intr-o forma reciproc acceptabila.



peromaneste

E clar ca disputa de mai sus va trece peste capetele plecate in nevoi ale celor mai multi din Romania.  La fel de clar este ca Rusia are din ce in ce mai multe ocazii sa atace asimetric interesele Vestului in Estul post-sovietic.  In Romania e devreme sa spunem ce si cum, deoarece lumea inca merge pe pilot automat, insa Ungaria va fi un prim test.  In viitorii cativa ani se vor dumiri si romanii, desi sper ca Vestul sa schimbe atitudinea neo-coloniala cu una integrativa.  Astazi este greu sa-ti mai placa asazisa integrare in Vest, e o ciuma pentru care prostia si ticalosia romaneasca sunt impreuna numai, cel mult, jumate din explicatie!  De Basescu nici nu mai vorbesc, asta ar arunca toata țara din balonul viitorului său si al celor din juru-i. 

Da click aici ca sa vezi totul! VREI SA-I INTALNESTI? cin s-aseamana s-aduna pe lista de discutii peromaneste