Dintr-un timp mai bun - 1898

Remnant of better times - 1898, originally uploaded by cod_gabriel.

cod_gabriel (de pe flickr)

Când văd aceste clădiri din Brăila, îmi amintesc de bunici. Aceste cladiri, ca şi bunicii mei brăileni, s-au "născut" înainte de România Mare. Clădirea asta, de exemplu, avea deja 20 de ani în 1918.
Evident, Brăila trăia vremuri mai bune pe atunci. Brăila, ca şi bunicii mei, nu sufereau deloc, dar absolut deloc de lipsa Ardealului. Este evident ca oraşul prospera, tot centrul vechi este martor (ceea ce se pare ca nu prea s-a mai întâmplat după unire).
În viaţa bunicilor mei unirea nu a adus niciun fel de schimbare. Cu excepţia suferinţelor provocate de ocupaţie şi a decesului pe front a unui străbunic şi a fiului său mai mare, ceea ce le-a condamnat familia (inclusiv bunica) la o viaţă de mizerie cruntă, deoarece pe vremea aceea femeile erau casnice, nu se angajau.
Pentru ca astăzi să fim suduiţi de "fraţii" noştri ardeleni, posesori de ifose mitteleuropene.
La ce bun? Pentru ce au murit cca. 1.000.000 de români in Primul Război Mondial?
Ca să ne spună un Sabin Gherman şi mii de "fraţi de peste Carpaţi" că "s-au saturat de Mitică, de şmechereala si ţigănia pe care le lasă în urmă acest nume de ţară, România."
Ca să se vaite o secătură ca Onisifor Ghibu că le-am făcut mai mult rau decât maghiarii.
Ca să aflu astăzi, printr-o incredibilă falsificare a istoriei, ca unirea n-au facut-o acei 1.000.000 de "mitici" care au murit, printre care şi strabunicul meu şi unchiul tatălui meu, nu au făcut-o nici măcar Ferdinand sau Brătianu cu guvernul lui.
Nu domnule, nu! Unirea a făcut-o Maniu, care a luptat şi el pe front. Dar pentru Ungaria, pănă în 1918. Care dorea o nenorocită de federaţie ce putea fi făcută făra a trage un singur foc de armă, insultând memoria milionului de "mitici" care au murit pentru asta.
Un milion de oameni au murit pentru o idee proastă.




peromaneste

Hmm, am scris la peromaneste despre aiureala asta transilvana si cum ca suntem prea debili pentru a tolera jocuri centrifuge.
Nu stiu daca as pune mersul in sus si jos al Brailei pe seama Unirii, desi Unirea nu s-a facut pentru/impotriva a cineva anume cat pentru o idee. Daca masura romanilor de acum e data de cei pomeniti de tine, ma tem ca ideea va fi fost intr-adevar "proastă".

Eternul Eminescu sau eterna Romanie?

Un articol scris de Mihai Eminescu
(in presa anilor 1870-1889)
"De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceste sus si
economiceste jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură
strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice.
Dacă în timpul când ni se promitea domnia virtuţii, cineva ar fi
prezis ceea ce are să se întâmple peste câţiva ani, desigur ar fi fost
declarat proroc mincinos.
Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul
cheltuielilor cu 40%; că cei ce combat funcţionarismul vor spori
numărul posturilor cu sutele; că cei ce sunt pentru independenţa
alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de
autorităţile supreme încât aceste mii de oameni să voteze conform
comandei din Bucuresti; că se vor da 17 milioane pe drumul de fier
Cernavodă-Chiustenge (Constanţa n.r.), care nu face nici cinci, si că
patru milioane din preţul de cumpărătură se va împărţi între membrii
Adunărilor; că se va constata cum că o seamă de judecători si de
administratori în România sunt tovarăsi de câstig ca bandiţii de
codru. Daca cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de
dânsul si totusi nu numai acestea, ci multe altele s-au întâmplat si
se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita
măcar.
Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fie actuală, fie
capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând
avere fără muncă si fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a
pierdut cineva.
Mita e-n stare să pătrunză orisiunde în ţara aceasta, pentru mită
capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele si averea
unei generaţii. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade,
ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-si petrece viaţa la puscărie.
Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi,
loviţi de sentinţe judecătoresti. Acei ce compun grosul acestei armate
de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheseftarii de toată mâna,
care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o
supunere mai mult decât oarbă.
Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune.
Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de
scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie,
dirijază însusi cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţis a-l
reabilita, alegându-l în Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de
principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute
naţiei în ajunul alegerilor si trec, totusi, drept reprezentanţi ai
voinţei legale si sincere a ţării. Cauza acestei organizări stricte e
interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a
partidei ilustre Mafia si Camorra, care miroase de departe a
puscărie."

De stiut: Romania, condusa de timplari, fochisti si dresori de caini

Cine conduce Romania si ne mai intrebam de ce traim asa de prost (ultimii in CE)

Uite o parte din clica de conducători de zi... Şi ne mai mirăm că ne
merge așa de bine. Pemtru ce mama naibii, noi cei de dinainte de 1989,
ne-am chinuit să învățăm atâta carte, când azi se iau diplomele așa
ușor?  Nu diploma contează, omul contează. Modul fraudulos în care
și-au obținut aceste lichele diploma, spune mult despre cât sunt de
jigodii.

Sub acoperirea diplomelor pompoase, CV-urile reale ale actualilor
guvernanți  ascund surprize de mari proporții, cel puțin dacă e să dăm
crezare dezvăluirilor făcute de senatorul PSD Valer Marian, într-o
declarație politică depusă ieri la Parlament.
Senatorul de Satu Mare se "ocupă", în declarația sa, numai de cîțiva
demnitari din zona sa politică, ceea ce face, însă, cu atît mai
spectaculoase dezvăluirile. El prezintă ceea ce numește caracatița
Falcă, adică grupul de interese al influentului primar al Aradului,
care ar putea fi viitorul lider al PDL, sau secretar general. "În
ultimii şase ani primarul Falcă şi-a constituit un cerc de putere
personal la nivel naţional prin promovarea în funcţii cheie în diverse
instituţii fundamentale ale statului a unei suite de apropiaţi şi
fideli ai să din judeţul Arad. Exemple sugestive în acest sens sunt
secretarul de stat Eugeniu Pistru de la Ministerul Transporturilor,
preşedintele Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Silviu Bian,
preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu,
chestorul Alexandru Tonca, adjunct al şefului IGPR, secretarul de stat
Ioan Dascălu de la MAI, ministrul Traian Igaş, şi generalul Florian
Coldea, primul adjunct al directorului SRI, şeful de facto al acestei
instituţii" scrie senatorul, în declarația sa.
Bombele de abia de aici încep, însă, în momentul cînd Valer Marian
prezintă și meseriile de bază ale celor în cauză: "Eugeniu Pistru a
fost tinichigiu şi şofer, după care a absolvit liceul şi facultatea la
distanţă (ID). Nu numai Eugeniu Pistru a avut o meserie stimată de
preşedintele Traian Băsescu, ci şi alţi discipoli ai primarului Falcă:
ministrul de interne Traian Igaş a fost tâmplar, preşedintele CJ Arad,
fostul senator Nicolae Ioţcu, a fost fochist, deputatul Iustin Arghir
Cionca a fost chelner, iar deputatul Lucian Riviş Tipei a fost dresor
de câini şi patron al unei firme de bodiguarzi (care a avut contracte
bănoase cu Primăria Arad)".
Senatorul PSD oferă și alte informații interesante despre ministrul de
Interne: "Am adresat ministrului Traian Igaş o întrebare privind
pregătirea sa juridică, solicitându-i să-mi comunice la ce vârstă a
absolvit Facultatea de Drept, la ce  formă de învăţământ universitar
(la zi sau la fără frecvenţă), cu ce medie generală, precum şi dacă a
fost jurist practicant (judecător, procuror, avocat, notar sau
consilier juridic) şi în ce perioadă. Ministrul Igaş mi-a transmis
săptămâna trecută un răspuns impertinent prin care mă trimite să
consult site-urile www.igas.ro şi www.mai.gov.ro. Pe site-urile
respective este menţionat doar că este licenţiat al Facultăţii de
Drept a Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" din Arad, astfel că am
fost obligat să mă adresez altor surse. Astfel, am aflat că Traian
Igaş este de meserie tâmplar şi că s-a remarcat ca disk-jockey în
localitatea natală Pecica. Şcoala generală a absolvit-o în comuna
Cristian din judeţul Sibiu, unde se spune că a rămas repetent un an. A
absolvit liceul în forma de învăţământ la distanţă şi cu mare
dificultate, în jurul vârstei de 30 de ani, respectiv a început
studiile la liceul din Pecica şi a trebuit să se transfere la un liceu
din Nădlac pentru ale finaliza. A absolvit Facultatea de Drept în
jurul vârstei de 40 de ani, tot la forma de învăţământ la distanţă
(fără frecvenţă), obţinând note mediocre şi având o medie generală în
jur de 8. Probabil că l-a ajutat faptul că rectorul acestei
universităţi îi era coleg de partid, acesta candidând în 2008 pentru
un mandat de senator în judeţul Arad. După absolvirea Facultăţii de
Drept, Traian Igaş nu a fost jurist practicant, nici măcar ca şi
consilier juridic, deci aprecierile şi aşteptările şefului statului nu
prea au acoperire. Realitatea este că ministrul de interne a absolvit
o facultate de drept privată, la fără frecvenţă şi cu note mediocre,
şi nu are nicio experienţă în domeniul juridic şi nici în
administraţia publică în funcţii executive. Singura sa legătură în
ministerul de interne este faptul că tatăl său a fost şef de post în
regimul comunist în comunele Apaţa din judeţul Sibiu şi Pecica din
judeţul Arad".
Nu în ultimul rînd, Valer Marian îl acuză pe ministrul Educației,
originar tot din Arad, care "a absolvit doar 11 clase şi nu şi-a
echivalat studiile liceale şi superioare în România. Un ministru care
confundă cetăţenia cu naţionalitatea (a se vedea CV-ul, în care a
consemnat „Naţionalite: Română, Franceză") şi care nu şi-a învăţat
propriul şi unicul copil să vorbească limba română.  în ultimii 20 de
ani şi discriminează elevii proveniţi din rândul populaţiei
majoritare".
Contactat de Inpolitics, Valer Marian a precizat că informațiile
conținute în declarația sa politică nu sunt bulevardiere, ci obținute
pe baza unor investigații serioase: "Sunt jurist de profesie, am
formație de procuror, nu îmi permit să mă joc cu vorbele, e vorba de
informații verificate, unele dintre ele fiind puse la dispoziția mea
chiar de către colegi de partid ai celor în cauză. Drama este că eu
m-am ocupat doar de oamenii PDL din zona Aradului, dar am informații
că în alte zone ale țării sunt cazuri încă și mai spectaculoase".
Reamintim că informații similare s-au vehiculat în presă și în
legătură cu alte nume marcante ale PDL, precum deputatul Costică
Canacheu, președinte al Comisiei de Apărare, care are doar liceul și a
fost electrician, ori Monica Ridzi, cunoscută ca fostă dansatoare prin
cluburile de noapte hunedorene. Însăși fiica președintelui, Elena
Băsescu, a stîrnit controverse, după ce s-a dovedit că presupusa
diplomă a unei universități americane era, de fapt, un stagiu de
cîteva săptămîni.(Bogdan Tiberiu Iacob)

Moneda calpa?

de const

Aflam din WSJ din 20 decembrie 2010 ca unii trag invataminte din ceea ce vad si actioneaza imediat in interesul econmiilor lor. De exemplu, Coreea de Sud a impus o taxa pe imprumuturile in valute straine din bancile care activeaza in tara, atit ale celor locale cit si sucursalelor celor straine. Motivul expres este stavilirea valului de valute straine (in speta dolari proaspat "usurati cantitativ" prin QE2 si deci ieftini) care isi fac drum in piata de imobile din Coreea de Sud si controlul volatilitatii create e acesta. Insa motivul implicit este in mod clar mai important: 62% din imprumuturile in alte valute se afla in sucursalele bancilor straine. Coreea de Sud incearca sa evite situatia in care ea ar avea de salvat banci straine—o idee ce nu pare nici macar a fi incoltit in mintea guvernului din Romania. Esential aici este insa faptul ca exista o valuta locala care da loc de manevrare tarii.
Chiar si Angela Merkel face zgomot in jurul ideii de a muta pierderile bancilor si institutiilor financiare in general asupra creditorilor mai ales ca majoritatea covirsitoare dintre ei sint privati. Se poate elimina astfel ceea ce in SUA se numea/numeste "the Greenspan (sau Bernanke, acum) put"—ca orice s-ar intimpla, Federal Reserve Bank va interveni pentru a salva participantii la tranzactiile de pe piata, in speta, practica reducerii ratelor dobinzii pentru a contracara prabusirile periodice ale pietelor financiare.[1] Ideea curenta a…usurarilor cantitative aditionale (quantitative easing, QE2) este de aceeasi sorginte—injectarea de lichiditate ("tiparire de bani") pentru a "salva" pietele si a "re-porni economia." Si chiar si asa, astazi in Financial Times Bernanke spune ca "sau lasa" chiar daca va continua cu injectarea de $600 mld: "Bernanke plays down US recovery hopes."[2] Ideea Angelei…poate, mai ales ca reflecta
un mod de
abordare indelung practicat in reorganizarea firmelor private (in faliment/insolventa), e.g., transformarea datoriilor subordonate in actiuni (preferate, uneori), aplicarea unei "tunsori" ("haircut") profiturilor investitorilor, rearanjarea prioritatilor/senioritatii obligatiunilor pentru modificarea structurii capitalului firmei, etc.—dar e mult mai putin probabil ca se va face in asa fel incit "investitorii" sa sufere in mod semnificativ (in orice caz, se pare ca ideea se va aplica numai incepind din "cincinalul viitor", 2013 parca). O introducere in problemele UE vizavi de aceste "bail-ins" poate fi consultata in Financial Times (http://ftalphaville.ft.com/blog/2011/01/06/450676/the-problem-with-europes-bail-ins/).
Iata in acest context iata o analiza comparativa—o tara care foloseste euro si nu are o moneda nationala, Irlanda, si una ca isi foloseste propria valuta, Ungaria.
Ungaria a decis, in fata unor avansuri din partea FMI si BCE ce ii amenintau "suveranitatea economica", sa nu foloseasca imprumuturi de la aceste surse politice de finantare. A optat pentru un program in care efectele crizei asupra ungarilor sa fie aplanate. Partea cea mai importanta a acestui plan a fost, si este, controlul cheltuielilor bugetare, initial prin finantarea deficitelor prin emisia de obligatiuni in forinti. Desi gurile rele nu dadeau nici o sansa acestor emisiuni, ele au fost un indubitabil succes. Urmatorul pas a fost echilibrarea efectelor legate de aceste obligatiuni in societate. Prin stabilirea de impozite suplimentare temporare (1-2 ani) pentru companiile cele mai mari care activeaza in tara, guvernul cauta sa colecteze fonduri, in forinti, pentru datorii si buget, si sa evite saracirea omului de pe strada. Principalele industrii astfel impozitate au fost bancile si telecomunicatiile—cei care s-au bucurat de succes au datoria
de a contribui la aplanarea
dificultatilor dupa masura.[3]
Guvernul cauta sa protejeze cetateanul—quelle idee! Nu numai atit, dar pentru acest lucru guvernul a mers atit de departe incit a modificat legislatia in asa fel incit sa plaseze legile legate de impozite si taxe in afara jurisdictiei Curtii Constitutionale a Ungariei pentru a evita blocarea planului pe baze constitutionale! Mai mult, eforturile prezente sint in directia de a obtine control guvernamental asupra politicii monetare pentru a controla si rata dobinzilor [4]—iata deci ca se poate si fara "banca nationala/centrala independenta", un mit, pina la urma, deoarece nu exista mai multe puteri in stat conceptul independentei bancii nationale fiind neavenit si nul. Forintul va fi controlat de guvernul ungar pentru unguri—o putere extraordinara delegarea careia catre entitati private, semi-private sau "independente" nu este justificabila, in general.
Ungaria si-a facut deci socotelile in asa fel incit datoriile sa-i fie in forinti iar incasarile de impozite si taxe sa fie in aceeasi moneda—un principiu macroeconomic elementar, insa adeseori incalcat de datornici spre folosul creditorilor—iata deci o cale spre acea "suveranitate economica." Faptul ca guvernul acapareaza aceste unelte financiare (controlul finantarii prin datoriile in moneda nationala, controlul monetar prin dobinzi si controlul nerestrictionat al impozitarii) pare sa fie neplacut bancilor…[5] Guvernul s-a concentrat pe controlul deficitului bugetar si nu pe acoperirea datoriilor bancilor din Ungaria (bail-out).
In situatia Irlandei, guvernul, fiind strins cu usa din punct de vedere financiar, a incercat un joc pina la urma foarte simplu. Poate ca nu a avut alternative la momentul respectiv (noiembrie 2010) desi ar fi putut sa nu ajunga intr-o asa situatie extrema. Presiunile pentru a se inhama la miliarde de euro in datorii pentru a "salvgarda Irlanda" venite de la FMI si BCE au fost imboldul initial. Guvernul irlandez a incercat sa pozeze drept vajnic aparator al suveranitatii Irlandei si poate ca intr-adevar asa a si fost pentru citeva zile. Dar fortele in fata carora s-a aflat Irlanda au fost mult mai mari—"elemente din afara tarii," spunea Ministrul Justitiei D. Ahern, "incearca sa ne forteze intr-un acord, sa ne dam batuti chiar inainte de a fi dezbatut problemele in propriul nostru guvern."[6] Este ironic totusi faptul ca acelasi guvern care a incercat si reusit sa forteze mina irlandezilor prin repetate plebiscite sa adopte Tratatul de la
Lisabona apeleaza acum la
notiuni de "suveranitate"—"pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă." [7]
Iata deci elementele riscului legat de adoptarea euro ce pot fi observate in actiune, in realitate: (1) guvernul nu are "loc de intors"; (2) moneda este controlata din afara tarii in scopuri pecuniare private, dar intotdeauna in numele "bunei convietuiri", "armonizarii" si al "pietei"; (3) efectele oricarei crize afecteaza disproportionat si fara putinta de apel omul de pe strada, omul real—portughez, irlandez, italian, grec, spaniol, etc.—si nu guvernele sau creditorii lor.
Prin adoptarea euro, Irlanda si-a pierdut capacitatea de a folosi o pirghie esentiala pentru economia ei—moneda nationala. Datoriile contractate in euro trebuie platite in euro. Irlanda nu se poate apara prin manipularea ratei de schimb a monedei proprii si/sau prin reducerea datoriilor cu ajutorul inflatiei. Chiar inainte de a ajunge la asemenea actiuni, amenintarea creditorilor cu asemenea masuri ar fi fost de obicei suficienta pentru un rezultat favorabil Irlandei—vezi Islanda. In cazul Islandei, unul din guvernatorii Bancii Nationale a Islandei, D. Oddsson, spunea in fata iminentei crize bancare ca "noi [statul islandez] nu intentionam sa platim datoriile bancilor care si-au cam facut de cap"/"we [the Icelandic State] do not intend to pay the debts of the banks that have been a little heedless" (intr-un interview la postul islandez RUV pe 7 octombrie 2008 dupa o discutie maraton si foarte aprinsa cu A. Darling, Cancelarul trezoreriei
Marii Britanii[8],
tara a caror banci au cea mai mare expunere la Islanda[9]) si ca "[i]f we were tied to the euro…we would just have to succumb to the laws of Germany and France"/"daca am fi fost legati de euro, ar fi trebuit pur si simplu sa capitulam in fata legilor Germaniei si Frantei."
Cu cazul Irlandei, este de acum facut explicit si public faptul ca scopul acestor eforturi de salvare/bail-out nu este decit salvgardarea bancilor atit din Irlanda cit, mai ales, din restul UE. Profesorul de finante John Cochrane de la Universitatea din Chicago, altfel o reduta a gindirii economice neoclasice si a finantelor adiacente, pune punctul pe 'i' atit din punct de vedere financiar cit si moral-politic in WSJ: "this is not, in fact, an Irish bailout. It's a bailout of the European (including British) banks that lent a lot of money to the Irish government and Irish banks. If European governments want to bail out their banks, let them do so directly and openly—not via the subterfuge of country bailouts. Then they should face the music: How is it that two years after the great financial crisis, European banks make so-called systemically dangerous sovereign bets, earn nice yields, and then get bailed out again and again?" [10]
Discutiile despre guvernul sau poporul irlandez nici nu au loc in afara faptului ca "sint datori" sa plateasca obligatiunile esuate ale bancilor. "We should be having an immediate election. I think [the government] should default on the bonds," said Valerie Whelan, a 58-year-old writer holding a placard saying "I don't want my daughter to emigrate." [11] Iata insa ca BCE se pronunta impotriva alegerilor in Irlanda inainte de a se asigura ca bancile sint salvate—adica BCE nu e dispusa sa dea pasarea pe care o tine ferm in mina, adica prim-ministrul Cowen care aplica metode (dublu) rafinate in fata crizelor [12], pe vreo alta pasare de pe gard.
Ceea ce nu mentioneaza profesorul este fata de cine ar trebui guvernele acestea cu probleme sa "face the music" (sa dea socoteala)? Fata de alegatori? Iata ca in fata BCE, Irlanda nu are latitudinea unei schimbari financiare majore prin acte politice ca in Ungaria atit timp cit banii ii sint controlati de aiurea iar controlorii sint in mod intim dependenti unii de altii si de ei guvernele europene si nu numai.
In Romania, o situatie tip ghiveci: vorbim euro, folosim leu. Parerile pozitive intre politicienii din Romania despre euro si beneficiile lui par, in acest context, oarecum prea roze. Nu este imediat evident ca e in folosul romanilor a depinde de grandilocvent numita Banca Central a Europei. Nu—toate ar trebui discutate si executate in lei, inclusiv obligatiunile contractate de guvernantii din Romania in numele si pe spinarea romanilor—pentru ca desi ei se imprumuta, altii (contribuabilii) platesc datoriile—o afacere foarte buna pentru cine apuca.[13]
—

[1] "Greenspan Put," http://en.wikipedia.org/wiki/Greenspan_put
[2] Robin Harding, "Bernanke plays down US recovery hopes", 7 ianuarie 2011, http://www.ft.com/cms/s/0/e28cb9f0-1a6c-11e0-b003-00144feab49a.html?ftcamp=rss
[3] Primul Ministru Orban: "until we're out of the ditch, it's only fair that the strongest participants of the economy help those who are still in distress," "Hungary Unveils Tax Plan", The Wall Street Journal, 19 octombrie 2010, online.wsj.com/article/SB10001424052702304410504575559961728554430.html
[4] "Hungarian Government Seeks to Take Over Monetary Policy", The Wall Street Journal, 3 decembrie 2010, http://blogs.wsj.com/new-europe/2010/12/03/hungarian-government-seeks-to-take-over-monetary-policy/tab/print/
[5] Ibid.
[6] "'There were people from outside this country who were trying to bounce us…into making an application—throwing in the towel before we had even considered it as a government,' Mr. Ahern said state broadcaster RTE Radio", "Irish Minister: ECB 'Bounced' Ireland Into Bailout", The Wall Street Journal, 11 noiembrie 2010, online.wsj.com/article/SB10001424052748704679204575646313382067180.html
[7] Mihai Eminescu, "Scrisoarea III"
[8] Raportat in wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/2008%E2%80%932010_Icelandic_financial_crisis#cite_ref-Oddsson_52-0
[9] "Excerpts: Iceland's Oddsson", The Wall Street Journal, 17 octombrie 2008, http://online.wsj.com/article/SB122418335729241577.html?mod=googlenews_wsj#articleTabs%3Darticle
[10] John Cochrane, "'Contagion' and Other Euro Myths", The Wall Street Journal, 2 december 2010, online.wsj.com/article/SB10001424052748704594804575648692103838612.html?KEYWORDS=ireland
[11] "Marchers Call for Irish Default, Elections", The Wall Street Journal, 28 noiembrie 2010, online.wsj.com/article/SB10001424052748703609204575640613111560960.html
[12] "Ireland prime minister's 'drunken' interview", The Week, 15 septembrie 2010, theweek.com/article/index/207085/ireland-prime-ministers-drunken-interview
[13] In cercurile rarefiate ale "inaltei finante" (oximoron?) asta se numeste achizitie prin imprumut ridicat (AIR)/leveraged buy-out (LBO), o metoda de a stoarce profituri cit mai mari acum si de a vinde entitatea in termeni cit mai favorabili cit de curind posibil.

Dintr-o lentila in alta, pe principiul periscopului

Dl. Adrian Nastase se uita sa vada "Sub lentila Occidentului: deformat sau real?" Iata si reactia peromaneste:

"De asemenea, producţiile cinematografice de succes produse în România, care sunt apreciate în Occident, sunt tocmai cele care au prezentat imaginea unei societăţi distrofice, profund aberante sau nefuncţionale". (Adrian Nastase)

Domnule Nastase, cred ca inteleg ce vreti sa spuneti, desi economia blogului nu va permite. Oricum, cand ai un numar limitat de productii cinematografice, sansele sunt pentru consumatorul de vesti occidental sa nu activeze spiritul critic atunci cand Romania esta descrisa in tuse groase si injuste si pe motiv ca mesajul este perceput prin prisma acelor filme.

TOTUSI, dumneavoastra ati fost prim ministrul Romaniei. Cine credeti ca a contribuit mai mult la imaginea Romaniei, filmele in cauza sau dumneavoastra?

Imi iau libertatea sa va spun urmatoarele:

1) Pana n-ati ajuns in opozitie nu v-as fi votat. Mai mult, pe Basescu lumea l-a votat prima data si din cauza unui deficit de justitie acumulat din vremea dumneavoastra.
2) As vrea sa cred ca in opozitie ati avut ocazia sa va desavarsiti, personal si profesional. Spun asta pentru ca:
a) cred in sansele Romaniei;
b) cred ca sansele Romaniei depind de oameni destepti si luminati;
c) sansele Romaniei au nevoie de o stanga autentica;
d) cred in morala Fiului ratacitor.

In spiritul celor de mai sus, va rog sa admiteti raul ce s-a intamplat sub mandatul dvs. si, chiar mai important, aratati ce ati invatat in ultimii 21 de ani si cum ne-ar folosi asta la reasezarea Romaniei; va rog!

O zi buna peromaneste, Dinica


_____________________
Fostul premier Nastase revine cu un raspuns, nu neaparat la intrebarile mele cat la interviul televizat al presedintelui Basescu.  Va recomand sa-l cititi, sunt abordate cateva din piesele recurente ale mesajului politic (coruptie, privatizare, dosare etc.).  Am remarcat ceva in mod deosebit si am introdus un comentariu:

La niste declaratii recente facute de dl. Isarescu, cum ca oamenii au indatorat Romania, nu bancile, m-am intrebat pe blogul unui alt PSD-ist pentru care as vota (http://www.gabrielacretu.ro/ipohondrie-si-confort-sporit.html ), de ce tace PSD-ul daca vrea sa fie un partid credibil de stanga.


In alte cuvinte, as vrea sa stiu ca avem stanga autentica, nu fripturisti care se insira in spatele oricarui steag ce flutura la Victoria sau Cotroceni.


Citirea unui paragraf de aici este de natura sa indice autenticitate social-democrata la PSD:


“6.Basescu vrea sa schimbe, prin Boc, “institutiile lui Iliescu”. A inceput. Spre exemplu, prin OU din domeniul sanatatii, prin care se are in vedere “eficientizarea” unor institutii din domeniul sanatatii, cum ar fi Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate, care avea un Consiliu de administratie. format din 17 membri (5 de la stat, 5 patronate, 5 sindicate, 2 numiti din partea CN al persoanelor varstnice). Ca sa ”modernizeze” institutia, Boc a stabilit un Consiliu format din 7 membri (4 de la stat, 1 de la patronate, 1 de la sindicate, 1 de la CN al persoanelor varstnice).”


Oamenii fie nu inteleg, fie nu stiu ce inseamna asta. Cine stie iese in strada la o asemenea manevra. Iata de ce:


1) Componenta Consiliilor de administratie germane (cam pe modelul PSD) este parte din miracolul german!
2) Componenta Consiliilor de administratie americane (cam pe modelul lui Basescu) este mare parte din esecul capitalismului american!


In SUA, Board of Directors (echivalent al Consiliului de administratie) este cel care decide compensatia sefilor de companie. Sefii de companie le populeaza cu prieteni, iar eficienta economica sufera–lucru demonstrat, nu inventat peromaneste.


Consiliile de administratie balansate sunt una din necesitatile si garantiile bunei functionari a economiei pe termen lung. Sindicatele ar trebui sa inteleaga ca pierzand reprezentarea in acestea, pierd cele mai multe sanse pe care le au.


Dinica peromaneste
———————


P.S. Daca presedintele Basescu l-a mentionat pe Adrian Nastase de asa multe ori in discursului lui, inseamna ca cel din urma are sansele cele mai mari sa ajunga cel dintai. Presedintele Basescu vrea sa-si acopere urmele prin propulsarea d-lui Boc; nici el nu crede in Boc, altfel n-ar lovi asa tare in cel care nu mai e la putere de atata vreme.


A-i atribui lui Nastase starea economiei dupa ce din 2007 pana in 2009 ai avut boom economic este un delict. Cei care au fost la carma sunt responsabili, ei trebuiau sa puna casa si bugetul in ordine: Isarescu, Basescu, Tariceanu!
Dp

Da click aici ca sa vezi totul! VREI SA-I INTALNESTI? cin s-aseamana s-aduna pe lista de discutii peromaneste

PROTESTUL DE LA BENZINARII - in zilele 17, 18 , 19 IANUARIE

 Dragi Romani (care mai sunteti ) haideti sa nu ne mai lasam calcati in picioare de Benzinarii si sa-i facem sa vada ce inseamna sa piarda bani.
 Dupa o astfel de actiune pretul benzinei / motorinei sigur  va SCADEA.                                     

     SA NU INTRE NIMENI IN NICIO BENZINARIE - pe 17-18-19. ianuarie. sa mergem cu TREN, RATB, cu bicicletele sau pe jos , (exclus TAXI) sau alimentati inainte .

 Amintiti-va ca si in   ALTE  TARII CETATENII RECURG LA ASTFEL DE MASURII SI AU REZULTATE   INCERCATI SA FACETI LA FEL.
DATI MAI DEPARTE ACEST MESAJ SA AJUNGA LA TOATA TARA !

--

9 din 10 lui... Baconschi

Ovidiu Nahoi: Domnule ministru, ce se mai poate face pentru aderarea la spaţiul Schengen, în scurtul timp rămas până în martie 2011?

Teodor Baconschi: În primul rând, trebuie să ne ţinem tari pe poziţia noastră de principiu. Regulile aplicate în cazul oricăror alte extinderi ale spaţiului Schengen trebuie respectate. Mi se pare incorect să acceptăm acest precedent, ca două state, indiferent care, să schimbe regulile în timpul jocului. Scrisoarea miniştrilor de interne francez şi german are nişte probleme de redactare. În primul rând, se adresează Comisiei, deşi decizia se ia în Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne. Prin urmare, destinatarul e greşit. Apoi, e menţionat pericolul accesului României la baza de date SIS, în condiţiile în care noi sunterm legaţi de facto la această bază de date din 5 noiembrie 2010. Textul include nişte abordări de eseu politic. Nu cred că o formulă de tipul „starea generală carentă din cele două ţări" poate fi acceptată ca model de lucru. Sunt generalităţi care nu se susţin. Orice ţară din lume are problemele ei, niciuna nu e perfectă.

Nu vom accepta acest tratament, spuneţi. Dar ce putem face?

Avem două variante. Prima ar fi să ne autoculpabilizăm şi să intrăm într-o anumită negociere cu cele două ţări. Dar ce conţine această negociere, în afară de explicarea faptului că temerile nu sunt obiectiv întemeiate? Sau putem spune: dragi parteneri europeni, suntem stat membru, ne-am făcut datoria. Dacă vreţi să vă faceţi şi voi datoria, aşa cum e scris în Tratatul de Aderare a României, sunaţi-ne! Pentru că este un contract acolo: scrie că în momentul în care vom îndeplini condiţiile tehnice vom adera la spaţiul Schengen.

Bănuiesc că veţi merge pe a doua variantă.

Da, aceasta mi se pare şi corectă, şi demnă din punct de vedere naţional. Ceea ce se joacă aici nu e Europa cu două viteze, pe care cooperarea consolidată dintre anumite state membre a schiţat-o deja. Aici este vorba de a stopa riscul oricărei discriminări între statele membre.

Bine, şi ce putem face?

V-am spus, le putem spune partenerilor noştri: sunaţi-ne! La fel şi cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare ( MCV). Guvernul român care a finalizat negocierile ne-a introdus în Uniunea Europeană cu această ghiulea de picior. Acum, MCV-ul este folosit în alte domenii şi devine un handicap. Şi trebuie să ne gândim foarte serios dacă mai merită să continuăm acest lucru. Noi am făcut progrese în reforma sistemului judiciar. Dacă ele nu sunt încurajate mai departe, într-o logică de cooperare, există posibilitatea de a denunţa unilateral Mecanismul de Cooperare şi Verificare, rămânând să informăm Comisia cu privire la progresele noastre în domeniul reformei Justiţiei.

Şi aceasta va fi în ajutorul nostru?

Dacă MCV va fi folosit nu atât ca mijloc de cooperare, ci mai curând ca pretext de presiune în alte domenii, nu avem de ce să-l mai menţinem. Haideţi să privim la situaţia Croaţiei. Noi susţinem orice extindere a Uniunii Europene în Balcanii de Vest. Dar nu putem accepta ca aceasta să se facă fără MCV, în condiţiile în care, în cazul nostru, se menţine MCV.

Dar acest scepticism franco-german cu privire la Schengen nu este şi rezultatul unei deteriorări a relaţiei cu Franţa?

Nu aş vorbi despre deteriorare şi în niciun caz nu ne dorim aşa ceva. Relaţia franco-română este importantă pentru ambele părţi, iar conţinutul ei economic şi cultural e foarte consistent. Nu mai invoc tradiţia noastră biseculară sau aportul nostru recunoscut în planul francofoniei... Înţelegem îngrijorarea opiniei publice franceze şi vom face tot posibilul pentru a o atenua.

Deci, credeţi că problema este la Paris?

Noi avem un parteneriat strategic cu obiective pe durata a cinci ani. Aş fi puţin autocritic în legătură cu segmentul economic ale acestei cooperări. Acesta a fost neglijat în ultimii doi ani, din motive de criză economică în România. Aici trebuie să revedem obiectivele şi să revenim la normal. Dar planurile nu trebuie amestecate.

Dar cum vedeţi ralierea Germaniei?

De la Berlin avem semnale că a existat o insistenţă franceză pentru cuplarea celor doi miniştri de interne, dar Germania îşi menţine promisiunea unei evaluări obiective aşa cum a fost formulată la Bucureşti, de către doamna Angela Merkel. Cred că Germania e de acord cu o temporizare, mai ales pentru a aştepta nişte îmbunătăţiri pe partea bulgară, unde există anumite întârzieri tehnice.

"MCV-ul este folosit în alte domenii şi devine un handicap. Şi trebuie să ne gândim foarte serios dacă mai merită să continuăm acest lucru."

"Haideţi să privim la situaţia Croaţiei. Noi susţinem orice extindere a UE, dar nu putem accepta să se facă fără MCV."
Teodor Baconschi
ministrul de externe

Priorităţile anului 2011

În primul rand, imi păstrez speranţa că vom adera la spaţiul Schengen în 2011. Vom avea apoi preşedinţia de şase luni a Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră. Vreau să fim mai curajoşi şi mai creativi aici. Aţi văzut că Moscova a validat recent construirea inelului de autostradă în jurul Mării Negre. Ar fi ceva foarte bun pentru stabilitatea regiunii. Turcii deja şi-au făcut segmentul lor. OCEMN trebuie revitalizat. Anul viitor împlineşte 20 de ani şi trebuie să ne decidem: ori îi dăm un viitor economic şi politic mai pronunţat, ori îl punem la muzeu.

Ne interesează foarte mult dezvoltatrea relaţiei cu Marea Britanie. Noul guvern conservator de la Londra ne-a dat semnale că e interesat de evoluţiile din regiunea noastră şi cu care vrem să colaborăm mult mai intens. La nivel UE ne interesează o mai susţinută coordonare cu Polonia, in politica de vecinătate. O altă direcţie importantă este dezvoltarea relaţiei cu China. Am elaborat o strategie în acest sens şi o voi propune spre validare în CSAT. E ultima ocazie de a valoriza economic şi politic o relaţie tradiţională, fiindcă la Beijing se schimbă generaţia de lideri. Iar noua generaţie nu are memoria acestei relaţii privilegiate.

Avem în plan, în martie, un forum economic România-Statele Golfului. Sunt convins că succesul acestui forum va deschide o linie abundentă de investiţii. Vrem să deschidem nişte pieţe pentru anumite companii româneşti şi aici vizăm Egiptul, Libia, Algeria, Kurdistanul irakian. Ele au programe guvernamentale de multe miliarde în companiile noastre, mai ales în domeniul construcţiilor, pot obţine contracte importante. Evident, toate constantele politicii noastre, începând cu parteneriatul strategic cu SUA, rămân valabile. Nu vom neglija, evident, Republica Moldova sau Strategia UE pentru regiunea Dunării. Voi urmări, de asemenea, procesul de adoptare a legii votului prin corespondenţă, foarte aşteptată de românii din diaspora.

peromaneste:  Baconschi are dreptate sa riposteze!  Nu obtine nota maxima deoarece el ar fi trebuit sa fie activ cu mult inaintea venirii verdictului.  Francezii fac pe cocota lezata, germanii par a fi mai obiectivi.  Nu ne putem permite o relatie proasta cu Franta, lucrurile n-au cum sa se schimbe atat timp cat Sarkozy e la putere, decat daca se intampla vreo minune.  Este interesanta alinierea noastra cu Mareea Britanie, omul Licuriciului din Europa.  Asta inseamna ca mergem oarecum pe continuitate.  Deschiderea economica spre est e buna si n-ar fi exclus ca aceasta sa fie dividendul economic al alinierii noastre la politica Licuriciului. Nu inteleg criticii romani ai gestului lui Baconschi...

_____________________________

Din gura poporului:

ionel

Am eu o solutie : Luati de la austrieci Petrom-ul, cu tot cu zacaminte, luati de la francezi si de la nemti distributia de gaze, mai luati inapoi si distributia de energie electrica, vedeti si bancile.
Ii vom despagubi, asa, in vreo 50 de ani, cam cum am platit si imprumutul de la suedezi, dupa vreo 60 de ani.

Angajati niste firme serioase sa faca managementul la toate astea si vedeti cum vin banii ! Bani se fac si acum, doar ca merg afara ! 

ciheianu

Nu stiu de ce ne facem atatea probleme cu intrarea in spatiul Schengen.? Mult nu am castigat nici din intrarea in NATO, nici cu intrarea in UE, mai degraba am pierdut, asa ca multe nu vom castiga nici din intrarea in spatiul Schengen. Oricate hibe ne-ar gasi francezii si nemtii, sunt false, adevarul este unul singur, tiganii.Noi ce putem face cu ei, nu putem proceda ca nemtii cu evreii, sunt multi, descurcareti si smecheri, dar supravetuiesc si e bine, au personalitate si mandrie nu ca guvernantii si politicienii romanii care se lasa inselati si umiliti in toate forurile europene. E criticat d-ul Baconschi vehement in aceste zile din cauza nefericitei, dar adevaratei expresii, ca, Romania nu mai are ce privatiza, asa e, saraca tara bogata, nu mai ravneste nimeni la Romania, ne-au luat bancile, petrolul cu rafinarii cu totul, gazele, sidelurgia, ne-au determinat sa ne distrugem agricultura cu ramura ei hranitoare zootehnia, de fapt mituiti fiind politicienii si guvernantii au distrus totul, dar totul, ce sa mai doreasca d-nii francezi si nemti, numai au ce.D-le Nahoi, corect cum te stiu, nu ma poti contrazice, din comisiile de privatizare au facut parte politicieni si guvernanti si au luate sume fabuloase cand atributiile intrau in fisa postului, dar toata lumea tace. Cea mai mare jignire si umilinta , acum cand s-a furat totul, sa atentam la viata pensionarilor, de fapt a romanilor de rand, noi nu vedem' dar strainii da.

paul ivan

Asta este politica externa a Statului Roman de dupa decembrie 1989, o politica proasta si in defavoarea acestei tari. Aceeasi politica a fost facut si pina in 1945 cind am fost pusi sa platim rusilor despagubiri de razboi timp de 20 de ani. Cind cizmarul s-a razvratit impotriva rusilor, kaghebistii din URSS si din Romania l-au impuscat. Daca regele Carol al II-lei, sau al citelea o mai fi fost ca vad ca tot mai rasar caroli, a semnat fara nici o frica sau rusine Dictatul de la Viena, cei care au fost la MAE de dupa 89 si pina in prezent ne-au vindut strainilor fara nici o retinere.Domnul Baconschi vrea sa o faca pe neinfricatul in fata politicii UE? Tirziu domnule Baconschi. Tirziu sa jucati acest rol. Acest rol trebuia jucat de toate guvernarile de pina acum. Nici o guvernare nu a facut nimic pentru aceasta tara. Daca Adrian Nastase a semnat fara nici o retinere instrainarea energiei catre straini si a dat pe tava o autostrada americanilor la un pret insuportabilor pentru Romania, actuala si precedentele guvernari ne-au transformat in cersetori, in oameni fara demnitate si onoare. Ati distrus poltica externa a Romaniei pe timp de 100 de ani domnilor din psd,pnl,pntcd,pdl,pd si care a-ti mai fi fost. Noi mincam produse straine la preturi de 3-4 ori mai mari decit din tarile din care provin acestea. Ne-ati transformat in animale domnilor guvernanti. Sa va fie rusine, asta daca o mai aveti. Daca nu, duceti-va dracului cu totii.

axa paris-berlin 

Asa trebuie facut!! Trebuie blocata ORICE alta tara la care conditiile de aderare sunt diferite ! E clar ca Sarkozy a presat Germania sa imite Franta. Acest individ fiind un dusman calificat al Romaniei , (s-a observat asta cu multi ani in urma cand nu era presedinte) nu este indreptatit sa ne arate cu degetul , atata timp cat Franta nu si-a rezolvat problemele proprii cu algerienii , marocanii etc..., Aia care dau foc la masinile francezilor cand e frig afara si vor sa se mai incalzeasca !!!....Franta are sanse mari s-a devina prima tara islamica din Europa de vest ....Trebuie sa i sa raspunda lui Sarkozy la fel de dur, indiferent de consecinte . 

Daniel

MA mai terminati aia cu au dreptate germanis i francezi coruptiei peste tot, a fost chiar un documentar cu una care a obtinut pasapoarte false din aproape toate tarile europene... cat despre sistemul vamal peste tot se mai trece cu vederea... asa ca sa nu ne taiem noi craca de sub picioae. Iar francezi is niste nesimtiti mai ales la faza cu tiganii...

Geo Bogza

@BACONSCHI- Excelenta, propun sa ne bagam picioarele in UE , sa le dam M-UE fonfaitilor si fritilor , sa strangem relatiile cu China si sa nu mai ne milogim de
poponarii si pedofilii astia din west.
Propun sa nationalizam imediat tot ce au furat astia de la noi prin santajul la aderare :cimentul, energia, petrolul, gazul, curentul, siderurgia si apa , fara nicio despagubire.
Probabil ca acum vor sa ne mai usureze de ceva valoros,
CEC-ul si Fondul Proprietatea ca astea u ami ramas...
Dati-le m-ue cu tunul acestor jigodii iudeo-masone si
hai sa incepem un adevarat parteneriat cu China ! Jigodiile care ne dau noua lectii sunt mai corupte decat noi! Stiti de ce se opun Franta, Germania si perfidul Albion
adoptarii legii bervetului unic european desi prin aceasta
opozitie incalca libertatea de miscare a pietei R&D si franeaza integrarea europeana ? Sunt niste talhari in haine preotesti !

Jean Bart

@BACONSCHI- In contrapartida ,Domnule Ministru, propun o masura in sprijinul sanatatii poporului Roman:
interzicerea , cu termen imediat, a desfacerii oricaror marfuri cu adaosuri chimice (E-uri) pe teritoriul Romaniei.
Aceasta nu este o masura tarifara si nu incalca regulile
tratatului de aderare.

un latin 

Nu stiu daca denuntarea MCV e o idee buna su nu. Probabil ca nici nu se va merge pana acolo, si ca evocarea unei atari masuri nu este decat o actiune diplomatica, buna de aratat “ca pisica” la discutii. Deci sa nu ne inflamam!

Pe de alta parte, nu numai ca Romania poate pune conditii Croatiei la aderare ci chiar trebuie! Eu i-as sugera ministrului Baconschi sa mai impuna ca o preconditie a aderarii Croatiei la UE si imbunatatirea (vezi principiul simetriei) tratamentului acordat minoritatilor. Ma refer evident la minoritatea istro-romana din Croatia sortita de autoritatile de la Zagreb asimilarii.

Pana nu li se legifereaza si implementeaza drepturile (istro) romanilor din Croatia, sa nu ratificam tratatul de aderare! La fel sa facem si in cazul celorlalte tari balcanice unde traiesc (a)romani si care dores sa adere (Albania, Serbia… chiar si Macedonia desi acolo situatia e ceva mai buna!)

La aderarea Romaniei, fiecare tara si-a pus propriile conditii si de aici a rezultat tratatul de aderare in forma pe care a semnat-o Romania.  

Ovidiu

Este prima data cand un ministru de externe al Romaniei arata ca si noi avem niste drepturi in UE . Avem chiar si dreptul de VETO in privinta aderarii oricui , nu doar a Croatiei , Chiar si asa paduchiosi cum suntem avem acest drept . La urma urmei Baconski a declarat ca Romania s/ar putea opune aderarii Croatiei daca NU I SE APLICA ACELASI TRATAMENT ,adica MCV . Adica franta . germania si chiar si drogatii din olanda au dreptul sa se opuna aderarii noastre la Shengen , dar noi nu putem uza de drepturile noastre !

Aduceti va aminte cazul aderarii Macedoniei la NATO . NATO invita acest stat sa adere , dar hopa se opune Grecia / care este singurul stat din lume care nu accepta numele Macedonia. Si uite asa Macedonia ramane in afara NATO , cutoate ca a fost invitata oficial sa adere.

viorel 

Se pare ca unele companii importante din Franta si Germania nu au putut castiga niste licitatii in Romania din cauza ca ai nostri le-au cerut comisioane grase, iar ei au refuzat sa le plateasca…Cred ca asta a infuriat conducerile celor 2 tari si de aici s-a ajuns la coalizarea lor impotriva noastra…Cred ca nu trebuia conditionata intrarea tarii noastre in Schengen de aceasta intamplare care are mai mult legatura cu lacomia unor functionari romani decat cu criteriile de aderare la Schengen…Mai cred ca pozitia comuna a Frantei si Germaniei e complet gresita si ca noi meritam sa fim in Schengen…Consider ca Franta si Germania au gresit cand s-au coalizat pentru a impiedica intrarea tarii noastre intr-un spatiu la care are dreptul, iar reactia Bucurestiului este corecta si barbateasca…Mie nu-mi place sa ne umilim tot timpul in fata mojiciilor altora care nu ne vor binele…Sa dam dovada de verticalitate in relatiile cu oricine…Nu am nicio treaba cu PDL-ul si cu Basescu, dar cred ca de data asta atitudinea Romaniei a fost una corecta…Chiar si aratarea pisicii cu Croatia este corecta…Interesele Romaniei trebuie sa fie sfinte pentru toti romanii si este nevoie de unitatea noastra in aceste momente, chiar daca ne despart interese de orice natura…

marrus

da mi se pare ok atitutidinea MAE.
Nu se poate sa fie 2 jumatati de masura,unul cu Romania si altul cu Croatia.

Nu uitati, toti cei care-i blamati pe Basescu si Baconsky,ca ei sunt vremelnici,dar in acest moment ei reprezinta statul roman.ca roman trebuie sa sprijini tara ta ,nu s-o pictezi in culorile cele mai sumbre, iar daca mai sunt probleme,trebuie rezolvate.p.s. nu am nicio treaba cu pdl ci sunt roman adevarat  

Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii

- Domnule profesor, toată lumea ştie că Istoria este dispreţuită şi
ignorată în ţara noastră. Cât de greşită este această atitudine din
partea guvernanţilor ultimilor 21 de ani?

- Cauzele restrângerii dramatice şi regretabile a ponderii istoriei în
învăţământul românesc trebuie căutate, în opinia noastră, mai întâi,
în confruntarea dintre globalism şi identitatea naţională şi, apoi, în
percepţia eronată a necesităţilor de pregătire intelectuală şi
culturală a omului contemporan. Noile forţe economice globale îşi
propun nu ocuparea unui teritoriu sau dominarea unei ţări, ci
subordonarea întregii lumi. În atingerea acestui ţel, globalismul
întâmpină un obstacol: identitatea naţională a popoarelor,
întruchipată în statele naţionale. Identitatea naţională se hrăneşte
şi din memoria istorică, şi, atunci, globalismul atacă istoria pentru
a slăbi conştiinţa naţională. În al doilea rând, globalismul nu are
nevoie de oameni cu un larg orizont de cultură, el vrea specialişti de
nişă, performanţi într-un domeniu restrâns. Ne îndreptăm spre o
sărăcire intelectuală, care va transforma România într-un deşert
cultural. Cred că în predarea istoriei, a istoriei românilor în primul
rând, în ultimii 21 de ani, s-a înregistrat un regres pe cât de
dăunător, pe atât de condamnabil. Şcoala românească, o şcoală cu
excelente tradiţii de învăţământ solid şi fertil, a fost pusă la
pământ de coaliţia dintre elevii leneşi, bolnavi de socializare pe
Facebook; părinţii isterizaţi de odraslele nemulţumite că trebuie
"să-şi facă temele acasă", şi birocraţii plafonaţi, grijulii cu
scaunele lor, nu cu educaţia, şi copiind mecanic din publicaţii
străine, pentru a redacta legi, regulamente şi programe analitice. De
21 de ani se fac reforme şi iar reforme ale învăţământului, care, în
realitate, subminează funcţia instructiv-educativă a şcolii. Primul
pas în cretinizarea elevilor este prigoana dezlănţuită de birocraţii
Ministerului Educaţiei împotriva volumului de cunoştinţe transmise
elevilor. La istorie - şi nu numai la noi - s-a început cu
îndepărtarea cronologiei: "Să nu încărcăm mintea elevilor cu date".
Foarte bine: istoria nu este o disciplină de memorizare, ci de
analiză. Dar fără repere în timp nu se pot stabili legăturile cauzale.
Şi eu sunt împotriva învăţării pe dinafară a datelor lesne de găsit
într-o cronologie sau într-un manual, dar - pentru Dumnezeu! - cum să
înţelegi raporturile de cauză-efect dintre evenimente dacă nu cunoşti
succesiunea lor în timp? Nu se doreşte ca elevii să aibă o pregătire
temeinică, şi cei trei componenţi ai coaliţiei de care am amintit
preferă nişte adolescenţi ignoranţi, incapabili să depăşească limbajul
"mişto" şi "naşpa". Cu astfel de cetăţeni, viitorul României este
sumbru.

- În timp ce bulgarii îşi împânzesc ţara cu şantiere arheologice, în
căutarea tracilor cu care nu au nici o legătură, românii, urmaşi
direcţi ai dacilor şi romanilor, sunt gata să cedeze străinilor, spre
distrugere, vestigiile daco-romane de la Roşia Montană. Care ar trebui
să fie atitudinea statului faţă de cercetarea arheologică?

- Deşi se vorbeşte de conservarea "patrimoniului naţional", nu se face
nimic pentru păstrarea şi valorificarea lui. S-a găsit un alibi: nu
sunt bani. Dar banii se găsesc imediat când se construiesc vile şi se
achiziţionează maşini de lux. Este o ruşine că statul român nu a
participat la "licitaţia Brâncuşi", pentru a achiziţiona măcar pipa
unui român care a deschis drumuri noi în artă. Nu ne pasă de Brâncuşi,
dar avem bani pentru branduri care nu conving pe nimeni. Spre ruşinea
guvernanţilor noştri, avem mult mai puţine şantiere arheologice
astăzi, în România, decât pe vremea lui Mihail Roller, de tristă
amintire. Sentimentul patriotic se înfiripă la copil din interesul şi
dragostea pentru vestigiile trecutului. Sentimentul istoric al
continuităţii se naşte din ataşamentul pentru un monument, o cruce
înălţată să veşnicească un eveniment, un mic schit, pierdut în munţi.
Cine-i învaţă pe copii să le ocrotească? Grija pentru urmele
înaintaşilor - vezi şi cazul Roşia Montană - ar trebui să fie un
principiu sădit în conştiinţa românilor încă de pe băncile şcolii.

- Cui credeţi că i se datorează situaţia catastrofală în care se află
astăzi România?

- Situaţia catastrofală în care se află astăzi România are, ca să spun
aşa, doi responsabili, în afara crizei mondiale: clasa politică şi
masa poporului român. Clasa politică postdecembristă nu a avut -
indiferent de partid - nici un proiect naţional. A avut, în schimb, un
unic gând: să se căpătuiască. S-a repezit asupra României cu singurul
gând al îmbogăţirii. Oamenii politici au acţionat ca nişte vandali,
distrugând şi jefuind totul. Mongolii, ungurii, turcii, nemţii, ruşii
nu au făcut românilor atâta rău cât au făcut politicienii
postdecembrişti în două decenii. Când, peste ani şi ani, se va scrie
istoria timpurilor de azi, "nu vor ajunge blestemele" pentru a-i
condamna pe cei care au făcut ca România să rateze o mare şansă de
afirmare şi bunăstare şi să fie adusă la sapă de lemn. Dar clasa
politică nu şi-ar fi putut desfăşura "opera" nefastă dacă în calea ei
ar fi întâlnit rezistenţa hotărâtă a opiniei publice, manifestarea
viguroasă a spiritului civic. Din nefericire, am rămas un popor de
ţărani - spiritul civic se naşte la oraş! -, o turmă de oi, care se
lasă exploatată, batjocorită, călcată în picioare, fără nici o
tresărire de revoltă sau de demnitate (Goga observase, în 1916,
acelaşi lucru). Clasa politică din România este întocmai ca un
răufăcător sigur de impunitate. Şi dacă ştie că nu are a se teme de
nimic, atunci de ce n-ar jefui în continuare? Proteste ca în Grecia -
leagănul democraţiei - sunt de neimaginat în România. Ăsta e marele
nostru blestem: o masă supusă, resemnată, incapabilă să se mobilizeze
pentru un mare proiect sau pentru o mare idee. Mă întreb dacă noi,
românii, nu am părăsit deja scena istoriei. O bună parte a elitei
intelectuale a capitulat în faţa globalismului, a capitalismului de
cumetrie şi a clientelismului politic, abandonând funcţia de ghid
spiritual al naţiunii. Oameni ca paşoptiştii, oameni ca făuritorii
României Mari ar fi priviţi astăzi ca anacronici şi nostalgici. Marii
guru ai culturii române de astăzi nu mai vor să ştie că sunt români.
Am avut un exemplu la 1 Decembrie a.c.: câţi dintre ei au scris sau
evocat cu dragoste de trecut împrejurările creării României Mari?

- Românii au mai trecut prin crize. Spre exemplu, Marea Criză din
1929-1933. Cum s-au descurcat guvernele de atunci?

- Într-adevăr, crize economice au existat şi în trecut, dar fiecare
eveniment este generat de condiţiile istorice care îi conferă
unicitate. Soluţiile, deci, nu pot fi identice în cazul unor crize.
Cea din anii 1929-1933 a lovit dur România, şi guvernanţii de atunci,
ca şi cei de acum, au recurs la concedieri, întârzierea plăţii
lefurilor, reduceri de salarii ("curbele de sacrificiu"). A fost marea
neşansă a lui Nicolae Iorga, cea mai strălucită minte a românilor, să
fie prim-ministru în anii 1931-1932, când criza se îndrepta spre
apogeu. A făcut scandal în epocă replica dată de el unei delegaţii de
agricultori, veniţi la Mangalia, unde el îşi petrecea concediul,
pentru a se plânge de situaţia grea în care se aflau, fiind presaţi de
bănci să-şi achite datoriile. Iată relatarea lui Iorga însuşi: "Iar,
cum un om mai simplu strigase la capătul lămuririlor mele, că el e
<<desperat>>, i-am spus, glumind: <<Nu; fiindcă aici e casa mea, colo e
marea; dacă erai în adevăr desperat, la mare te duceai>>". Ziarele
care-i erau ostile l-au acuzat că i-a trimis pe protestatari să se
arunce în mare. Exasperat de "măsurile de austeritate", un colonel,
şef de unitate, s-a dus la Constantin Argetoianu, ministru de Finanţe
în guvernul Iorga, şi l-a întrebat: "Din soldaţi am făcut hoţi, din
ofiţeri, peşti, dar cu caii ce să fac, domnule ministru?". Criza s-a
rezolvat când a încetat pe plan internaţional. Sunt convins că şi acum
va fi la fel. Adevărul este că mari finanţişti nu am avut decât doi:
Eugeniu Carada şi Vintilă Brătianu. Nu am avut şi nu avem mari
competenţe financiare, capabile de elaborarea soluţiilor de criză.
Guvernanţii de astăzi vădesc o gândire rudimentară: "să taie", să
reducă salariile şi să sporească taxele. Un mare plan de investiţii,
de relansare a economiei, nu există. Să aşteptăm, aşadar, scrâşnind
din dinţi, sfârşitul crizei pe plan mondial.

- Care este epoca din istoria românilor pe care o admiraţi cel mai mult?

- Admiraţia cea mai puternică o am pentru generaţia paşoptistă. O
forţă de creaţie politică, un devotament pentru interesul naţional, un
dezinteres total pentru destinul personal, totul a fost închinat
naţiunii române. Eşecul revoluţiei din 1848 nu i-a descurajat pe
paşoptişti. Au îndurat exilul, dar au continuat lupta şi, în două
decenii (1859-1878), au creat statul român modern, căruia i-au
câştigat independenţa. Doar două decenii, adică exact cât i-a trebuit
clasei politice postdecembriste să prăbuşească România în haos şi
mizerie. Cum să nu-i admiri pe paşoptişti? Sunt un model care ar
trebui prezentat şi explicat în toate dimensiunile lui, nu ca o simplă
lecţie de manual, ci ca un prilej de meditaţie, responsabilă şi
fecundă, pentru adolescenţi, făuritorii României de mâine. Dar cum să
le "încărcăm mintea" cu evenimente şi date? Nu se lăuda, nu demult,
Ministerul Educaţiei că a mai redus cu 35% cunoştinţele de transmis în
învăţământ?

- Ce vă doriţi în 2011?

- Ce-mi doresc în 2011? Să scap cât mai curând din această lume de
hoţie, ticăloşie şi nevolnicie, care este România de astăzi. Întrucât
sunt prea bătrân pentru a mai emigra, cum nu există la noi clinici de
eutanasiere voluntară, cum procurarea Furadanului salvator e oprită
prin lege, nu-mi rămâne decât să-l rog pe Dumnezeu să mă ia la El
rapid şi uşor.

- Ce urare le adresaţi românilor, domnule profesor?

Urez poporului român, la începutul lui 2011, să se revitalizeze şi să
fie capabil să reînnoiască, în condiţiile secolului al XXI-lea,
performanţele strămoşilor din timpul lui Ştefan cel Mare, Mihai
Viteazul şi al luptătorilor paşoptişti.