Academicianul Mircea Maliţa lansează o teorie inedită despre Războiul Rece

De Camelia Badea

Academicianul Mircea Malita afirma ca perioada cunoscuta sub numele de Razboi Rece s-a bazat, de fapt, pe un acord tacit intre marile puteri, cu reguli bine stabilite, chiar daca niciodata scrise, dar asumate de acestea.

Acestea sunt concluziile diplomatului roman, prezentate in volumul intitulat "Cold War Diplomacy" (Diplomatia Razboiului Rece) publicat in SUA si lansat, marti, la Biblioteca Centrala Universitara, sub egida Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane (ISPRI).

La evenimentul moderat de prof. dr. Dan Dungaciu, directorul ISPRI, au mai participat in calitate de invitati guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, analistul Emil Hurezeanu si ministrul Educatiei, Remus Pricopie.

"Ideea finala a acestei carti este ca, de fapt, ce credem si stim noi despre Razboiul Rece nu e adevarat (…) Criza rachetelor este nereprezentativa pentru Razboiul Rece. Criza rachetelor, de fapt, a inceput foarte tumultuos, la un moment dat s-a reglat, intr-un fel sau altul, si repede s-a reluat colaborarea. De ce? Pentru ca nu conflictul statea la baza Razboiului Rece.

Niciodata nu se depasea o anumita limita (…) De fiecare data erau atenti sa nu depaseasca anumite limite, care niciodata nu s-au scris pe hartie, dar au functionat de fiecare data. (…) Pe timpul Razboiului Rece, fiecare actor avea constiinta faptului ca nu se vor depasi niste limite", a comentat prof. Dan Dungaciu, facand trimitere la informatiile aparute in volum.

Un argument in plus, la care acad. Mircea Malita face referire in carte, tine de serviciile secrete de la Washington si Moscova.

"Serviciile secrete au fost importante in timpul Razboiului rece, sugereaza domnul academician, nu pentru ca unii ii spionau pe ceilalti, ci pentru ca erau, la limita, printre ultimele mecanisme intre care aceste proto-agreement-uri erau mentinute. Daca liderii greseau, existau 'institutii-supapa', care se intalneau, discutau si spuneau 'pana aici!'. De asta nu au fost niciodata conflicte", a mai declarat Dan Dungaciu.

Totodata, acesta a subliniat faptul ca si daca ar fi putut aparea un conflict atomic in perioada respectiva, "cele doua mari puteri (SUA si URSS, n.red.) au gasit o solutie ca sa nu inceapa razboiul".

"Este vorba despre asa numita teorie a primei lovituri. Daca vreodata ajunge vreun lider pe care nu putem sa il controlam prin mecanismele instituite (acele proto-agreement-uri la care erau partase inclusiv serviciile secrete) si vrea sa inceapa un razboi cu cealalta parte, sa va asigurati fiecare, Washington-ul si Moscova, ca prima lovitura nu va fi data pe teritoriul vostru.

Deci daca ne loviti voi, sovieticii, pe noi, nu loviti America, loviti alt stat, din Europa, iar noi nu o sa va lovim pe voi, ci un alt stat aliat, din blocul vostru, ca dupa aceste lovituri sa ne asezam la negocieri si sa facem pace, dupa ce lucrurile se calmeaza", a explicat directorul ISPRI, subliniind ca aceasta intelegere cinica arata o data in plus ca, de fapt, Razboiul Rece era o chestiune "mult mai reglementata" decat sugereaza teoriile conflictualiste actuale.

Mai mult, Dan Dungaciu a mai precizat ca "este evident ca teoria primei lovituri nu e scrisa pe niciun document" si a dezvaluit ca "teoria a fost prezentata chiar de Mircea Malita si a fost un argument determinant pentru presedintele Finlandei pentru a redeschide negocierile pentru acordul de la Helsinki (1975), pentru ca europenii nu erau foarte interesati de securitatea lor, spuneau oricum nu ni se intampla nimic".

Ce prevedea acordul tacit intre superputeri

In prezentarea volumului sau, acad. Mircea Malita a vorbit despre principalele reguli care au stat la baza a ceea ce el numeste acord tacit intre marile superputeri din acea perioada – SUA si URSS.

"Primul – nu avem razboi real, nu se recurge la arma nucleara. Doi – se evita confruntarile militare (nu vor fi razboaie conventionale). Trei – nu ne amestecam fiecare in treburile spatiului celuilalt.

Apoi, lucrurile permise: consultarile doctrinare continua, libertatea presei, fiecare superputere are permisiunea sa stabileasca relatii in Lumea a treia cu conditia sa nu afecteze interesele celuilalt.

Acestea au fost regulile dupa care s-a condus Razboiul rece. Intrebare: A fost scris acest document undeva? Nu! Se stia de el? Probabil ca se banuia. Poate fi verificat punct cu punct ca a fost respectat? Da! Atunci inseamna ca a fost un acord tacit. Un diplomat are voie sa scrie despre acordul tacit pe care il deduce din experienta vizibila, verificabila. Un istoric nu poate sa faca asta, un istoric este prizonierul textelor documentate, scrise, autentificate etc. (…) Acestea au fost regulile, dar nu au fost scrise niciodata. Sunt insa verificabile si le putem considera reale", a argumentat fostul ambasador al Romaniei in SUA.

"Nu se prea potriveste numele de Razboi Rece cu o perioada care este condusa invizibil, in mod pasnic. Ar trebui sa ii spunem 'Perioada unui acord tacit care a durat patruzeci si ceva de ani'", a mai spus diplomatul roman, referindu-se la perioada istorica 1947-1989.

In schimb, sustine acad. Malita, adevaratul 'razboi rece' s-a desfasurat in perioada 1945-1950, "o perioada neglijata de istorie, care a fost sediul unui razboi european ingrozitor, desi nu s-a scris despre el", referindu-se la bataliile purtate in spatiul european de SUA, "cu toate mijloacele vizibile si invizibile", pentru "invingerea partidelor comuniste si aducerea la putere a celorlalte".

Diplomatul roman spune ca "au fost create armate speciale de rezerva in diferite puncte in Europa de catre americani" cu acest obiectiv, iar adevaratul Razboi Rece s-a incheiat atunci cand partidul comunist din Italia a fost inlocuit prin vot de un partid crestin democrat.

"In momentul acela s-a terminat Razboiul Rece. America a zis 'Am castigat! Puterea stangii s-a dus pe Apa Sambetei (…) Acestea sunt descoperiri ale unui cercetator de tip diplomat, care nu este nici de tip politic, nici teoretic, nici istoric, ci construieste in special pe lucrurile care nu s-au spus, nu s-au scris, nu au fost exprimate si care fac baza istoriei contemporane", a mai declarat academicianul Mircea Malita.