De la încheierea celui de Al Doilea Război Mondial şi până la prăbuşirea comunismului, media şi istoriografia occidentală, politizate, au pus de-a valma la rubrica „Aşa Nu” a gazetei de perete capitaliste toate iniţiativele şi instituţiile emanate de la Moscova şi urmărind managementul autocratic al ţărilor din estul Europei.
Fără să-şi bată prea mult capul, să vadă ce s-a întâmplat cu ele, cum au funcţionat ulterior aceste demersuri impuse de la centrul de comandă, slujbaşii de pe frontul ideologic de Vest au postulat două principii, în esenţă identice: (1) indiferent de natura ei, politică, diplomatică, militară, sau economică, dacă vine de la depozitarul şef al marxism-leninismului, Moscova, iniţiativa/instituţia respectivă nu este bună, şi (2) „argumentul” suprem ascuns în spatele oricărei mişcări a Moscovei este un tanc, deci respectiva propunere/instituţie nu este bună. În esenţă, dogma capitalistă a fost şi este că tot ce a provenit din capitala mondială a comunismului: Cominformul (centrala comunismului internaţional, 1947), CAER ( Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, 1949), Pactul de la Varşovia (1955), Budapesta 1956, planul Valev (1964), invazia în Cehoslovacia (1968), „Programul comprehensiv de integrare socialistă pentru perioada 1971-1990” (1971), sau glasnostul şi perestroika, în 1986-89, absolut totul nu a conţinut nimic bun şi nu a urmărit altceva, decât să asigure supravieţuirea comunismului.
Această abordare „la pachet” este greşită.
Căutând să împiedice ţările Europei de Est să intre în sfera de influenţă a SUA, sau a Europei occidentale, sovieticii au creat la 5 ianuarie 1949 o organizaţie economică a noii lumi comuniste, CAER-ul, în replică la Planul Marshall şi la apariţia primelor forme, embrionare, de unificare şi integrare economică din vestul Europei. Cu CAER-ul, însă, Stalin şi toţi cei care i-au succedat la Kremlin până la sfârşitul comunismului, au dat-o în bară. În locul unui alt instrument de control, dominaţie şi de represiune, Moscova s-a ales cu dureri de cap, cu un adevărat forum de dezbateri libere, democratice, în mijlocul unui sistem opresiv; s-a ales cu o coordonare a planurilor naţionale şi o planificare transnaţională dezlânate şi ineficiente; cu paliative himerice şi remedii imposibile, în absenţa pieţei libere; cu numai două proiecte construite în comun în 42 de ani – complexul de exploatare a gazelor naturale de la Orenburg, în Siberia occidentală şi conducta de gaze Soiuz, de 2.677 km, de acolo, către ţările socialiste; s-a ales cu lideri comunişti gălăgioşi, năpârliţi în naţionalişti, care au respins, de-a lungul anilor, toate ofertele sovieticilor de „specializare”, de planificare transnaţională şi de intregrare economică, cum au fost coordonarea planurilor economice naţionale, propusă de tehnocratul Nikolai Voznesenski şi respinsă chiar de Stalin, „naţionalist” sovietic de ocazie, speriat să împartă prerogative economice cu slugile est-europene, în 1949; sau „organismul de planificare economică” propus de Hruşciov şi respins de Polonia, Cehoslovacia şi Ungaria în 1962; sau planul Valev, de regionalizare economică la Dunărea de jos, respins de România în 1964, sau Programul multilateral de integrare economică socialistă propus de Brejnev în 1971 şi ignorat de toţi; în sfârşit, în anii ’70 ai crizei petrolului, sovieticii s-au ales cu pagube uriaşe, transferând ţărilor socialiste „frăţeşti” petrol şi gaze natuale la preţuri derizorii – costurile sufocante ale imperiului din acei ani au grăbit mult sfârşitul lui, de peste un deceniu.
Pe de altă parte, de cei 42 de ani de existenţă a CAER-ului se leagă şi fapte pozitive. Evident, ele au „scăpat”, de şase decenii, exegeţilor capitalismului, fără pretenţia de a le epuiza vom încerca să menţionăm câteva dintre ele, astfel:
(1) dezbaterile libere pe teme economice din organismele CAER (conferinţele prim-secretarilor şi şefilor de guvern comunişti ai ţărilor membre, Consiliul, Comitetul Executiv, patru comitete ale Consiliului, Secretariatul internaţional, opt comisiii permanente, şase comitete interstatale, două institute ştiinţifice, agenţii afiliate, Banca CAER, Banca Internaţională de Investiţii etc.), reprezintă unicul caz de coexistenţă democratică dintre Uniunea Sovietică şi ţările socialiste din Est, din toată istoria comunismului;
(2) vreme de aproape patru decenii, deciziile economice luate, în mod independent, de conducerile ţărilor socialiste, au grăbit erodarea şi, în final, prăbuşirea comunismului. „Programul multilateral pentru progresul tehnic şi ştiinţific” din 1985 şi perestroika lui Mihail Gorbaciov, lansată în 1986, au fost ultimele încercări de a pune CAER-ul pe picioare, şi pe o bază economică acceptabilă, ambele au eşuat, liberalizarea din iunie 1988 a adus membrilor săi dreptul de a negocia direct acorduri comerciale cu Comunitatea Europeană. „Doctrina Sinatra” a adus sfârşitul organizaţiei;
(3) niciodată, vreo decizie CAER, a conducereii sale supreme, adică a Moscovei, nu a fost impusă cu tancurile. Ele au ţinut în viaţă regimuri politice opresive, au suprimat revoluţia din Ungaria, în 1956, primăvara pragheză, în 1968 etc. dar nu au venit peste polonezi, cehi, slovaci şi unguri, în noiembrie 1962, atunci când aceştia au refuzat un „plan economic unic” conceput de ruşi, şi nici nu s-au întors în România, în 1964, când Bucureştiul nu a acceptat ideea de a rămâne un hinterland agricol al lumii comuniste. CAER-ul a dovedit că tancurile au făcut posibilă integrarea politică a lumii comuniste, dar au rămas neputincioase în faţa neintegrării ei economice. CAER-ul este mărturia istorică, economică, a imposibilităţii comunismului, şi
(4) începând din noiembrie 1950, obiectivul principal al CAER a fost limitat oficial, de către Stalin, la promovarea relaţiilor comerciale dintre statele membre, şi a rămas astfel până la sfârşit (vezi Robert Bideleux şi Ian Jeffries, A History of the Eastern Europe: Crisis and Change, Routledge, 1998, pp. 541-542). În aceste condiţii, meritul esenţial al acestui forum economic, este că a dat naştere şi a stabilit frontierele unei comunităţi şi ale unei pieţe comerciale gigantice, cu o populaţie de 250 de milioane de oameni, care s-au cunoscut mai bine, au înţeles că sunt conectaţi prin geografie, istorie, drumuri relativ scurte, culturi apropiate şi aspiraţii socio-economice comune; o populaţie care a schimbat şi schimbă mărfuri, informaţii şi cuvinte de sute de ani, într-o parte a lumii cu un potenţial extraordinar de dezvoltare economică regională.
În 1964, la Bucureşti, abia ieşit din puşcărie, istoricul Dan A. Lăzărescu, s-a întâlnit întâmplător cu economistul regimului, Costin Murgescu, şi el om ales şi expert de clasă, desemnat de fostul lider comunist Gheorghiu-Dej să dea un răspuns Moscovei, din ce motive anume românii respingeau propunerea sovieticilor de a se specializa ca o subregiune agricolă a CAER. Fostul politican liberal a consemnat peste timp, în „Confesiunile” sale (Hestia, Oradea, 1997) opinia reputatului economist faţă de acel proiect: „Mă văd silit, însă, ca economist, nu ca patriot, să recunosc că Valev (autorul rus al propunerii) formulase o teză care se putea susţine pe plan economic şi, de altfel, o teză ce îmi pare mai actuală ca oricând”. Astăzi, după 50 de ani de la ideile lui Emil Valev şi cuvintele lui Costin Murgescu, Bruxellesul etc. şi tot mai mulţi români, de bun simţ, cred că România trebuie să-şi repună pe picioare agricultura, ca o parte autentică a vocaţiei istorice şi a dezvoltării sale economice anterioare.
CAER aparţine trecutului. Abia de acum încolo acest, mai degrabă, fost forum economic, şi nu organizaţie, ar trebui să fie reintegrat în „moştenirea” şi amintirile noastre, cu rele şi bune, aşa cum a fost. Şi a fost o parte din baza verificată în timp, pe care se pot edifica cooperarea şi dezvoltarea economică regională a Europei de Est, împreună cu Rusia şi ţările ex-sovietice.
O bază solidă pentru ridicarea Răsăritului.
# Marian Radulescu
Esenta acestui articol este aceasta referire la CAER:"În aceste condiţii, meritul esenţial al acestui forum economic, este că a dat naştere şi a stabilit frontierele unei comunităţi şi ale unei pieţe comerciale gigantice, cu o populaţie de 250 de milioane de oameni, care s-au cunoscut mai bine, au înţeles că sunt conectaţi prin geografie, istorie, drumuri relativ scurte, culturi apropiate şi aspiraţii socio-economice comune; o populaţie care a schimbat şi schimbă mărfuri, informaţii şi cuvinte de sute de ani, într-o parte a lumii cu un potenţial extraordinar de dezvoltare economică regională".Ni se arata clar calea ce trebuie urmata ca sa iesim din necaz.Asupra unui alt citat al distinsului autor,referitor la CAER,cum ca"reprezintă unicul caz de coexistenţă democratică dintre Uniunea Sovietică şi ţările socialiste din Est, din toată istoria comunismului" as extinde,spunand ca este unicul caz din istoria omenirii.Fiindca este edificator cazul structurilor suprastatale ale lumii occidentale(NATO,Piata Comuna,ulterior UE)unde dictatul,interventia brutala prin ignorarea vointei populare sunt instrumente de lucru uzuale.
# Avanturist Avanturist
autorul habar nu are de economie . Succesul CAER- este evident pentru populatiile tarilor componente.Piata comuna , bazata pe comertul interstatal ce functiona pe clearingul comercial( prin evitarea preturilor in USD) , au permis tarilor sa se dezvolte fabulos.La dezvoltare rog stimabilii "analisti" sa se concentreze pe : indicatorii demografici, de scolarizare, de sanatate publica, de ocupare,de mortalitate infantila etc ; acestia sa-i compare cu perioada inainte de CAER si cu cea de upa. Indicatorii macroeconomici sint foarte putin relevanti .numai un specialist ii poate diseca . Asadar CAER a insemnat ceea ce URSS era in realitate : o organizatie generoasa , focusata pe dezvoltarea tarilor componente , si pe respectarea suveranitatii statale ( vezi decizia lui Stalin de a folosi CAER pentru promovarea comertului interstatal , si nu pe conducerea economiilor nationale din afara , cum e acum in UE) e departe de a fi unicul exemplu de coexistenta democratica ( ce-i aia , de altel ?) . Proiectul comun al CAER a fost piata comuna si fluxurile de servicii si marfuri intre tari. Era loc de dezvoltata aceasta structura , dar multumita idiotilor incompetenti economiile nationale in toate tarile CAER s-au distrus si dezindustrializat si rolul lor pe care il aveau pe pietele lumii a 3-a si pe piata lor comuna s-a terminat . In retse daca se traieste mai bine acum , e ok . Autorul , insa , ca orice "sectant" prooccidental , rezuma libertatea la cele politice ( care si ele nu exista in ociident , in realitate ) . dar mai exista si libertatile economice, si cea de a nu muri de foame si frig , sau libertatea de a nu muri cu zile in spitalele subfinantate , etc.Autorul a prezentat in toata suita de articole o serie de date corecte , insa a incurcat cauzalitatile si a amestecat o serie de mituri antisovietice si antirusesti pe care , le vom dezbate pe fiecare articol in parte.
# george
Interesanta abordarea lui Avanturist. Sa asteptam sa ajunga la capat cu ea si atunci sa vedem daca el nu "incurca cauzalitatile" Ca orice sectant, indiferent de ce parte joaca, este supus unui subiectivism puternic. Nici cea fost nu e de regretat, tot asa cum nici ce este acum nu este de laudat. Revenirea la planul Valev este un semn ca situatia dpdv economic e disperata, lumea fiind in stare sa accepte orice numai sa incerce sa scape din prapastia in care a cazut. Nimeni nu poate sa explice de ce s-a produs criza si mai ales cum se va iesi si cand se va iesi sau daca se va mai iesi. Ceea ce ramane cert este ca toti se mananca intre ei, fara a fi in mmasura sa spuna daca se vrea o noua ordine mondiala si cum sa arate asta sau se vrea revenirea la bipolaritate intr-o forma noua sau nu se vrea nimic si se trage doar de timp, poate, poate va iesi iepurele dintr-un joben sau o palarie moscovita sau newyorkeza. Palariile astea au fost si vor ramane la moda, ele fiind purtate alternativ in Europa de Est si Orientul Mijlociu. Ce nu le sta bine evreilor cu palarie moscovita? Pacat ca noi romanii am ramas la cusma noastra traditionala cu care vrem sa defilam prim marile saloane ale lumii, in conditiile in care mai sunt persoane care cred ca ne sta cel mai bine cu o palarie moscovita. Puschea pe limba (Aurora Inoan).
# koba
ceea ce am spus in scurtul comentariu e ca realitatea tehnologica , corectata cu niste factori de eficienta , impune structura economiei si a societatii , care determina apoi megastructura geopolitica. Astfel in CAER Romania era un stat suveran industrializat , cu exigente politice specifice, ce-i drept, cu o piata de desfacere , mai ales inter CAER si lumea a 3- ( majoritatea lumii de altfel ) . Acum este o tara fara suveranitate , cu o economie dezindustrializata si cu un deficit comercial .Ideea este foarte simpla . Ca o piata sa fie autosuficienta ii trebuie 250-300 milioane de consumatori : adica , pe acest tip de piata se pot amortiza cheltuielile cu cercetarea pt noile tehnologii, produse etc.Pietele sint divizate dpdv al muncii : uni fac una , altii alta , ori in conditiile dominantei Occidentului in noile tehnologii si in contrtolul capitalului , Romania nu poate sa fie decit o periferie desuveranizata, e foarte simplu . Solutia este cautarea unei piete care sa permita industrializarea Romaniei . criza , cauzata de indatorarea nebuna ( in cautarea cererii solvabile , urmare a reaganomicsului ) va solfda lucrurile . cererea in Occident se va reduce la nivelul veniturilor reale ( fara credite) ale lor si atunci , ghici cine iese primul pe usa afara? periferia, clar .Estul . TOT . Viitorul UE este Grecia de azi , cu expeptia Germaniei , care are tehnologii necesare supravietuirii si acces la energie , mai ieftina decit ceilalti ( energia ruseasca - ei vor face barter petrol , gaze, electricitate contra tehnologie ) . Romania ce va face ? cum va functiona economia ? unde va exporta ?cum va plati datoriile , etc . etc . Discutia este mai lunga , si trebui epurtata de specialisti . Ori , in Romania, specialistii se tem sa spuna public problemele, sa nu fie etichetati rusofili. Cind va veni vorba de supravietuire lucrurile se vor schimba radiical , la foamete nu mai tin lozincile cu UE , concertul european , etc
# Serban
@koba : corect,chiar daca nu complect !Dar ce ne doare pe noi si,mai ales,ne va durea,ai surprins destul de bine.
# Sabin
Sa nu uitam ca CAER s-a nascut in conditiile in care SUA si tarile vesteuropene au impus un embargo comercial si tehnologic salbatic impotriva URSS si impotriva tarilor din Estul Europei. A fost singura solutie de intr-ajutorare si coordonare pentru a realiza progresele sociale, care indiscutabil, in anii de dupa razboi au fost imense.
# evisceron
koba, superb elegant lamuritor! pe mine acum ma intereseaza sa nu se piarda ceva ce eu consider esential: dincolo de gasirea unei solutii, solutia trebuie degrevata de povara asta toxica ce a fost deja instalata, datoriile. nu doar datorii inventariate, cum sint sumele de platit, cit si cele cum ar fi selectarea pe clase sociale realizata pe fondul grevarii. sa fiu mai usor de inteles: se gaseste o otreapa de la noi sa colaboreze cu o entitate straina in asa fel incit sa-mi subtilizeze mie sansele, semneaza otreapa un angajament pentru un imprumut pe care otreapa il incaseaza, il imparte cu furnizorul si il consuma. mie, curu! apoi striga otreapa ca trebuie gasita o solutie, cineva trebuie sa o gaseasca, probabil eu. daca eu gasesc solutia, otreapa si partenerul otrepii imi atrag atentia ca trebuie sa platesc datoriile consumate de otreapa si recrutorul ei. si chiar de o fac, otreapa ramine cu cel puitin o vila mai mult decit mine, cel mai probabil otreapa ramine sa fie patronul meu. aici intervine degrevarea de care vorbeam: inainte de aplicarea solutiei otreapa si parteneriatul ei trebuie izolate. cei ce n-au gasit solutii nu trebuie lasati sa devina patronii celor ce le gasesc. cei ce gasesc solutii nu trebuie pusi sa plateasca pentru saltarea economica a otrepei. otreapa trebuie izolata, starea de inavutire a otrepei trebuie izolata si anihilata. daca asta nu se intimpla, solutii ar fi mai bine sa nu apara
# nick baker
Politica Moscovei a urmat diferite cai .Calea anilor 60 -80 nu a fost rea ,de fapt a fost 90% buna . Comunismul a fost la un pas de succes .Niciodata nu o sa pot intelege cum de nu a putut ace acel ultim pas .
# rtmpx
CAER-ul a fost un surogat ca raspuns la Piata Comuna. Il stim, l-am trait si bine ca a murit. Uniunea Vamala vrea sa-l resurgiteze. Sa-i fie de bine :)
# Radu Negru
(N. Raducanu) Majoritatea comentatorilor de mai sus cred ca intr-adevar CAER este cel ce a contribuit esential la dezvoltarea economiei tarilor membre. Adevarul nu este asa. Autorul, Radu Toma, remarca in mod corect ca prin CAER Stalin a dat-o in bara. Sa nu uitam insa ca Stalin a murit in martie 1953, cand CAER abia se infiripa. CAER a inceput sa prinda puteri abia in 1962, odata cu intensificarea conflictului URSS - China. In perioada 1960-1980 conducerea delegatiei Romaniei in CAER a avut-o Alexandru Barladeanu (pana in 1965) si apoi Gogu Radulescu, care amandoi conduceau Comisia Guvernamentala de Colaborare Economica si Tehnico-stiintifica care se ocupa aproape exclusiv de problemele participarii Romaniei la activitatea CAER. Eu am lucrat de dimineata pana seara (mai bine zis pana noaptea) in perioada 1962-1970 in aceasta Comisie, luand parte in delegatie la mai multe sesiuni(una pe an la nivel de prim-ministri), comitete executive (la inceput sase pe an, apoi numai patru, la nivel de vice-prim-ministri) si la nenumarate sedinte de Comisii de specialitate si grupe de lucru, cu sedii in toate capitalele tarilor membre. Intr-adevar se poate spune ca CAER a fost un forum de dezbateri libere, dar doar atat. Prima tara care a inceput sa critice propunerile venite prin gura vice-prim-ministrului sovietic Leseciko a fost Romania, prin reprezentantul ei permanent Al. Barladeanu. Tot el este cel ce a primit sarcina de la Gheorghiu Dej ca impreuna cu adjunctul lui, Gh. Cioara, si cu economistul Costin Murgescu, sa dea riposta lui Valev. Acest Valev era un profesoras la Universitatea din Moscova, care a injghebat un articol cu propuneri de croire a unor regiuni economice specializate pe teritoriul national al tarilor membre. Oltenia si Muntenia, impreuna cu nordul Bulgariei ar fi urmat sa devina nucleul agricol, iar celorlalte provincii romanesti, impreuna cu regiuni din Ungaria si Cehoslovacia,revenindu-le alte specializari. Articolul, aparut intr-o publicatie minora a Universitatii din Moscova ar fi trecut neobservat, pana cand noi romanii, atribuindu-i intentii venite de la Kremlin, l-am speculat ridicandu-l la nivelul unui afront national si a unor intentii de amestec nepermis in politica economica a Romaniei. Sovieticii si-au cerut scuze in CAER, aratand ca erau doar niste opinii personale ale prof. Valev, care nu le discutase in prealabil cu nimeni oficial. Tot articolul era si ramane pana azi o prostie. Autorul Radu Toma apreciaza corect impotenta CAER, dar totusi ii gaseste si unele calitati: 1."Dezbateri libere (dar nu si democratice) pe teme economice". CAER adopta in unanimitate recomandari, iar nu hotarari sau decizii, astfel incat in cei 8 ani in care am lucrat sustinand punctul de vedere al tarii noastre la multe din organismele CAER, nu-mi amintesc decat f. putine recomandari adoptate care sa fi fost apoi traduse in viata in tara; 2) "Deciziile economice luate independent de conducerile tarilor socialiste, au contribuit la prabusirea comunismului". Afirmatie grava, caci presupune ca daca deciziile nu ar fi fost luate independent, ci colectiv, adica ar fi fost supuse unei aprobari la Moscova de o comisie internationala, comunismul ar fi supravietuit. Idee gresita, caci totalitatea schimburilor de marfuri intre tarile membre se stabileau in afara CAER, prin discutii bilaterale la sediile CSP si ale ministerelor de resort. Personal as spune ca din contra, daca s-ar fi trecut la o solutie de impunere din afara a unor decizii economice, considerate apoi dezavantajoase, asta ar fi condus mai rapid la destramarea lagarului socialist. 3) Ca "rusii nu au intrat cu tancurile pentru a impune niste decizii economice",nedorite de conducerile tarilor, face ca "CAER este marturia istorica a imposibilitatii comunismului". Ideea este confuza. China nu s-a lepadat de comunism, de marxism-leninism, dar colaboreaza economic cu toate tarile. Dupa razboi URSS era prea slaba pentru a sprijini refacerea economica a tarilor membre CAER,si nu putea fi comparat cu Planul Marshall din Occident. Divergentele economice nu se rezolva decat prin tratative, iar nu prin interventia tancurilor. Dar in ce consta aici partea buna a CAER? 4) Meritul principal al CAER ar fi fost ca a permis ca populatiile unor tari de 250 milioane sa se cunoasca mai bine, etc. etc."La sedintele CAER nu participau decat economisti cunoscatori iar recomandarile luate nu erau cunoscute prin presa publicului.Nu s-a reusit nici macar unificarea standardelor, iar din numeroasele institute internationale de cercetare propuse, nu a luat fiinta decat unul (Dubna) O realizare a CAER ce nu a fost mentionata in articol a fost "Parcul Comun de Vagoane de Cale Ferata", care intr-adevar a condus la economii in circulatia vagoanelor de marfa pe teritoriul tarilor membre. CAER nu s-a preocupat insa de schimbul de studenti, trimiterea de tineri romani la studii in URSS fiind stopata pe la sfarsitul anilor 50. In concluzie, amintirea acestei organizatii defuncte nu are nici o legatura cu oportunitatea intensificarii de acum inainte a relatiilor economice romano-ruse.
# Maia Blaj
Poate daca nu distrugeam CAER, ci faceam o reforma si ne pastram pietele. nu am fi devenit o tara net importatore si nu ne-am fi distrus economia. Multe din politicile PROPUSE (dar respinse dintr/un nationalism ingust si prostesc) in CAER sunt acum la mare cinste in UE - de exemplu euroregionalizarea. Pe vremea CAER puteam marai, acu Bruxellul iti impune de la politicile economice, fiscale pana la cine sa-ti fie presednite. Moskovei iimai puteai spune NIET, dar Germaniei nu. Daca incerci, are grija madam Merkel sa-ti puna pumnul in gura. Daca stau si ma gandesc, in CAER se discuta liber, in UE se dicteaza si esti amenintat cu criteriile de la Copenhaga interpretate de vreo madam Reding, Ca intodeauna in Romania avem multi guralivi si putini politicieni patrioti, care sa spuna NIET sau NICHT! La noi s-a impamantenit teoria ca e bine sa SUGEM la LICURICI si cu cat sugerea se face la un mare licurici estemai bine. Cu asemenea conceptii vom fi o tara de SLUGI SUGATOARE! Patriotism? Ha? Ce e asta? Interes national? Serios? Ce e aia? In Romania e un spectacol continuu - taiem capul Brancovenilor in fiecare zi in uralele fanilor politici. Politicienii nostrii au suflet de sugatori de licurici si nici un pic de patriotism - mereu gata sa se toarene la licurici si pregatind sabia pentru vreun oponet politic.
# Dorel
Aceste articole care îi preamresc pe rusi sunt o minciuna sfruntata mai ales cand atunci cand îi plange pe rusi pentru vezi doamne, eforturile facute penru sustinerea cu resurse si tehnologie a statelor care faceau parte din vechiul CAER sau "Piata Cacaciosilor" cum i sa mai spunea. Rusii la fel ca orice mare putere nu au dat niciodata nimic pe gratis ba chiar mai mult au asteptat sa castige cat mai mult asa ca sa vii sa spui acum ca vezi doamne ce eforturi faceau ei ca sa sustina aceasta forma de colaborare este ca si cum ne-ai considera pe toti care mai citim pe aici casuntem prostii si nu am citit nimic pana acum. Rusia nu a dezvoltat nici o tara alta decat Rusia si exemplul cel mai elocvent il putem vedea in Ucraina unde toata industria este concentrata in zonele unde populatia rusa este majoritara sau semnificativa asa ca mai scutitine de propaganda voastra bolsevica. Cum ar fi putu Rusia sa ne ajute pe noi celelalte tari socialiste din CAER cand Rusia cu toate ca are o suprafata mai mare decat tot continentul Europa nu era in stare sa isi produca nici macar necesarul de cereale pentru consumul lor intern si multe altele...
# Stefan Velica
Sunt nou aici ,dar sintetizand comentariile voastre pot afirma urmatoarele: 1.Totdeauna am fost tratati ca inferiori in fostul bloc de Rasarit.Romania exporta enorm in Rusia.2.simt regrete legate de faptul ca Mama Rusia si-a pierdut jucaria. 3.Romania nu este Basescu ci Coanda,Enescu,Eminescu,Palade Brancusi.4Fiind o natiune mica suntem constienti ca Rusia nu este Stalin, Ivan cel Groaznic Sau Rasputin ci Dostoevski,Ceaikovski,Shostakovici (scuze pentru grafia latina) 5Felul in care a vorbit Rogozin este pe aceeasi lungime de unda cu Basescu.Astia doi ar trebui bagati intr-o camera si incuiati acolo.Putin e.....eeeee facut din alta materie .Rus 100% Realist pragmatic,vizionar.TOT RESPECTUL.Din punctul meu de vedere este ultima sansa a omenirii contra globalizarii.Uitati-va ce s-a intamplat cu micii.In timp ce vroiau sa-i interzica ,MacDonalds preluase brandul.Stiau ei sa-i faca mai bine.Daca s-ar fi insistat cu asta in maxim un an faceam parte din Uniunea vamala eurasiatica.Sunt anumite sensibilitati nationale de care nu te poti atinge.Sunt de acord cu Dorel ca nu primeam mare lucru in schimb in fostul CAER.Poate ca acum dupa doua experiente esuate(fostul CAER si UE care DA este o experienta esuata tratandu-ne cape o piata de consum pentru asi sustine ei pib-ul )vom fi reevaluati.Rabdare Rusia ca in maxim un an relatiile noastre comerciale se vor schimba in bine Este inevitabil oricat s-ar opune unii handicapati si lingai(vezi sfatul sefului STRATFOR)De data asta veti gasi parteneri cu care veti negocia mult mai realist si echitabil pentru ambele parti.Avand in vedere ca este prima mea postare am facut-o citind celelalte comentarii .Pe viitor in urma comentariilor voastre vom aprofunda.Referitor la Ucraina, ca un crestin ortodox ce sunt,ma rog la Dumnezeu sa se iasa cu bine din asta dar e greu.Poporul ucrainean are rani adanci in suflet inca din 1932-1933.Pana data viitoare va doresc la toti sanatate si intelepciune(sa nu ne batem joc de sanatate) STEFAN si VELICA(cuvant care stiu ca este de origine slava nu am stat sa aprofundez dar stiu va strabunii mei din partea tatalui vin de dincolo de Chisinau probabil chiar am origini slave,dar aici sunt mixat cu mama olteanca rezultand o combinatie lletala cunoscuta in Roma nia ca praz bobinat)GATA CA AM LUAT-O PE ARATURA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu