Cu Cozmin Guşă la pescuit de truisme

Prezenţa Fondului Monetar Internaţional în România suplineşte "totala incompetenţă a administraţiei guvernamentale" din ţară, în spatele căreia se ascunde falimentul partidelor politice, susţine Cozmin Guşă. Într-o intervenţie la Realitatea TV, consultantul politic a tras un semnal de alarmă asupra costurilor pe care le implică această "plasă de salvare" reprezentată de Fond.

"FMI, astăzi, este o organizaţie în criză, una desuetă, care încearcă să se reformeze pe spatele unor ţări care îi urmăresc programele după ce marea majoritate a ţărilor emergente, dacă vrem grupul BRICS, refuză să mai audă vreodată de FMI, având în vedere strategiile perdante din aceste ţări pe care FMI le-a implementat. România, pe de altă parte, ca să vorbim din punct de vedere geo-strategic, este într-un triunghi de presiune de tip imperialist, care e reprezentat de către SUA, Uniunea Europeană, respectiv Rusia sau lumea post sovietică. Fiecare cu influenţele sale. Din punct de vedere al alianţelor pe care România le are, latura cea mai puternică a acestui triunghi este cea reprezentată de presiunea SUA, care este personificată în strategiile macro-guvernamentale de către prezenţa FMI-ului, care azi stă să suplinească totala incompetenţă a administraţiei guvernamentale din România care, de fapt, ne arată falimentul partidelor politice care, în loc să promoveze profesionişti, au promovat, rând la rând, nepoţei, mătuşi, verişori, oameni incompetenţi care azi administrează România şi care, din criză de soluţii, lucruri pe care Băsescu, Ponta sau alţi susţinători ai acordului cu FMI nu vor să le amintească pentru că sunt generatorii lor, apelează la această plasă de salvare numită 'FMI', uitând să spună cât de mult ne costă această plasă de salvare cel puţin din două puncte de vedere: unul pragmatic, legat de plata unor dobânzi, şi unul mult mai pragmatic, legat de lipsa de soluţii româneşti, naţionale, pentru că FMI nu vine aici să implementeze soluţii naţionale, ci unele aplicabile oriunde în lume, care nu văd interesul naţional, ci văd interesul Fondului, care este o organizaţie compozită, dominată printr-un drept de veto de SUA, care sunt şi acţionarul majoritar al acestui FMI chiar dacă el e condus, prin convenţie, de câte un european, de fiecare dată. Şi am văzut calităţile acestor europeni, de la Christine Lagarde până la Dominique Strauss-Kahn. Dacă ne uităm la CV-ul celor care au fost acolo, ne dăm seama cât de şantajabili sau puţin profesionişti au fost, şi atunci românii pot să-şi închipuie cum au fost strategiile FMI implementate", a spus consultantul politic Cozmin Guşă, într-o intervenţie la Realitatea TV, în emisiunea "Jocuri de putere".

În opinia sa, FMI acţionează ca "un administrator judiciar incorect" al unei ţări aflate în insolvenţă.

Totodată, spune Guşă, alianţa cu FMI "omoară" soluţiile de tip românesc care ar putea să fie generate în ţară.

"Marea mea tristeţe e legată de acest mimetism în faţa strategiilor Fondului pe care o clasă politică coruptă, cu un ministru în funcţie condamnat, cu un premier care lucrează după dictare şi care nu pare să mai fie un prim ministru al României, ci al unor alte forţe pe care mi-e greu să mi le închipui acum, le implementează cu litere de lege şi ajungem ca un economist prestigios ca domnul Cîţu să vină să tragă un semnal de alarmă spunând 'Domnilor, s-ar putea să fie şi în România soluţii, nu trebuie să lucrăm după dictare!' pentru că, de fapt, această alianţă cu FMI omoară soluţiile de tip românesc pe care încă, din fericire, am mai avea posibilitatea să le generăm din inteligenţa care a mai rămas în România şi care nu a plecat în altă parte", a adăugat Guşă.
______________________

Într-o scrisoare deschisă transmisă luni, 15 iulie, directorului FMI, Christine Lagarde, economistul Florin Cîţu atrage atentia asupra ineficienţei acordul cu FMI.

“Vă scriu pentru a vă ruga să nu mai semnaţi un nou acord stand-by între România şi FMI, chiar dacă un asemenea acord va fi etichetat ca «preventiv». Din păcate, aceasta este singura opţiune viabilă pentru ca economia românească să revină pe creştere şi pentru a determina clasa politică să-şi asume reformele economice. Într-adevăr, relaţia FMI-România este una veche. Cea mai mare parte dintre acordurile stand-by, cu toate că nu au fost finalizate, au contribuit la declinul actual al economiei româneşti. Până la ultimele două acorduri această contribuţie a fost în mare parte pozitivă. Cu toate acestea, începând din 2009, relaţia FMI-România nu a fost una benefică pentru economie sau pentru populaţie”, consideră economistul.

În această perioadă, directorul general al FMI, Christine Lagarde, se află în vizită la Bucureşti pentru a susţine un discurs despre identificarea unei “noi paradigme de creştere” economică în regiune, urmând ca imediat după încheierea vizitei, pe 17 iulie, o misiune a FMI să vină la Bucuresti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut cu România.

“Este mai bine pentru România să fie pe picioarele ei. Ideea că ne împrumutăm la dobânzi mai mici, ca urmare a credibilităţii pe care ne-o oferă acordul preventiv cu FMI, este o poveste. Ne împrumutăm oricum, la dobânzi mari, iar preţul creditului este dictat de informaţiile pe care le au investitorii despre România”, a declarat Florin Câţu pentru Agenţia r/News.

Florin Câţu consideră că politicienii mimează reformele economice, sub protecţia acordului cu FMI.

“FMI a fost spectator în timp ce stocul de arierate s-a dublat comparativ cu 2008 şi a rămas apoi la acest nivel. FMI a fost spectator şi a privit cum companiile de stat, care ar fi urmat să fie privatizate, au rămas o gaură pentru resursele bugetare. FMI a fost spectator şi a privit cum Banca Centrală ratează propriile ţinte de inflaţie în fiecare an (inflaţia a fost mai mare decât ţintele)”, se arată în scrisoarea deschisă transmisă de analistul Florin Cîţu directorului general al FMI, Christine Lagarde.
Scopul celor două programe stand-by a fost creşterea economică. Analistul este de acord că majoritatea soluţiilor, cu excepţia creşterii TVA şi a managementului privat la companiile de stat, ar fi antrenat creşterea economică. Din nefericire, însă, spune Cîţu, tocmai soluţiile de susţinere a creşterii economice au fost cele pe care clasa politică le-a amânat permanent. Mai mult, amânările repetate ale reformelor economice au fost aprobate de fiecare misiune FMI care a dat notă de trecere după toate vizitele trimestriale.

“Dacă FMI ar fi forţat ca oricare dintre aceste ţinte să fie îndeplinite, astăzi România nu ar fi avut un PIB potenţial de sub 1%, în scădere de la 5,5% în 2008. România nu ar fi avut încă cea mai mare inflaţie din UE, fiind totodată cea mai saracă ţară”, susţine Florin Câţu.

Indicatorii economici înregistraţi în ultimii doi ani sunt folosiţi de analistul economic ca argumente pentru neîncheierea unui nou accord cu FMI.

“PIB potenţial semnificativ mai mic, datorie publică de aproape patru ori mai mare, şomaj mai ridicat, un stoc de arierate aproape dublu faţă de 2008, niciun progres în privatizare, salariile publice la 7,4% din PIB, pondere mai mare decât în 2007, an cu creştere economică de 5%, cheltuieli curente ca procent din total cheltuieli la nivelul maxim din 1989, şi, desigur, cu inflaţie ridicată”, arată analistul economic.

În aceste condiţii, anunţul recent al FMI, potrivit căruia acordul 2011-2013 a fost finalizat cu succes, nu ajută economia României, subliniază Florin Cîţu.

În finalul scrisorii, Cîţu precizează că în aprilie 2008 a solicitat autorităţilor să semneze un acord stand-by cu FMI fiind convins la acel moment că instituţia internaţională este singura capabilă să forţeze clasa politică românească să implementeze reformele.

“Este trist că ultimii patru ani mi-au arătat că FMI este mai interesat de propria imagine publică decât de rezultatul acestor acorduri. Din acest motiv, vă rog respectuos, să nu semnaţi o nouă înţelegere cu România şi să tranferaţi responsabilitatea reformei către clasa politică, căreia de fapt îi aparţine”, încheie Cîţu scrisoarea transmisă directorului FMI.

Primul care a atras atenţia asupra ineficienţei acordului cu FMI a fost chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În februarie 2012, guvernatorul spunea că încheierea unui nou acord cu FMI ar putea face mai mult rău decât bine.

“Romania ar trebui să nu mai încheie un nou acord cu FMI după finalizarea înţelegerii actuale, programata pentru 2013, pentru că nu ar da un semnal bun pieţelor. Cel mai bine ar fi să ieşim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrurile merg bine şi nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai lungeşti într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun”, declara Isărescu.

Recent, guvernatorul s-a răzgândit. “Recomand încheierea unui nou acord cu Fondul pentru că s-a dovedit a fi benefic. Un acord îţi oferă o ancoră şi o credibilitate care îţi permit să te împrumuţi mai ieftin pe pieţele de capital. Nu cred că România ar fi câştigat o asemenea credibilitate dacă stătea doar pe picioarele ei. Asta este o realitate!”, declara Mugur Isărescu, pe 1 iulie.

Cel mai recent acord al României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri. Anterior a existat o înţelegere de tip stand-by, de circa 13 miliarde de euro, semnată în 2009 şi finalizată în 2011. Acordul de tip preventiv a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, pânã la sfârşitul lunii iunie, astfel încât guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunăţire a managementului companiilor de stat.

Printr-o scrisoare deschisă, economistul Florin Cîţu i-a solicitat directorului FMI, Christine Lagarde, să nu aprobe un nou acord cu România.

Invitat la Realitatea TV, la emisiunea "Jocuri de putere"., Cîţu a explicat că economia nu mai poate suporta încă doi ani de reforme "mimate".

"În februarie am prezentat un raport în care am arătat că ţintele din acordul cu FMI nu au fost îndeplinite. De atunci spuneam că România doar a mimat reformele, cu votul FMI. Am avut atunci multe discuţii în contradictoriu cu ministrul delegat al Finanţelor... Toată lumea a sărit împotriva mea spunând: “Noi ne vom îndeplini acordul cu FMI!”.

Acum câteva zile am văzut că România de fapt nu şi-a îndeplinit vreo 11 puncte din cele 17 din acordul cu FMI şi Fondul a închis din nou ochii şi a spus:

„Da, România primeşte notă de trecere!'", a spus Florin Cîţu, în emisiunea "Jocuri de putere".

Ce l-a determinat să scrie acea scrisoare?

"Ideea în spatele acestei scrisori e foarte simplă: România o e o ţară mult prea săracă - de fapt e cea mai săracă ţară din Europa, cu cea mai mare inflaţie - şi nu-şi mai permite încă 2 ani în care să nu facă reformă, doar s-o mimeze, să ţină lucrurile doar ascunse şi să bage sub preş mizeria", a spus Cîţu.

Totodată, acesta atrage atenţia că Fondul a avut şi câteva "idei bune" pentru România, dar acestea nu au fost puse în aplicare pentru că "nu exista interes din partea clasei politice".

"Pe hârtie, FMI, în afară de creşterea TVA, a dat şi câteva idei bune, ţinta de scădere a arieratelor, de exemplu, ca statul să-şi plătească datoriile către privat. Câteva lucruri erau bune, numai că nici cele bune nu au fost făcute pentru că nu exista interes din partea clasei politice. Dacă statul plătea acele arierate, trebuia să taie din altă parte. Există zone de unde poate să taie, cheltuielile cu bunuri şi servicii, de exemplu", a explicat economistul.



Iata aici linkul la editia din 17 iulie 2013 a emisiunii Jocuri de putere, in care-i puteti vedea pe toti: http://www.realitatea.net/jocurideputere.html#emisiune17Iulie2013-2215 




peromaneste:  Cozmin are dreptate, Florin este tributar neoliberalismului care pana una alta a creat... dezastrul in care ne aflam.  

Daca statul roman poate avea o politica economica, alta decat aceea a scaderii taxelor pe care o sustine Cîţu, e discutabil--intr-un asemenea stat in care politici nationale de dezvoltare sa aiba loc la intersectia dintre public si privat, ai nevoie de patrioti competenti sau macar dispusi sa invete repede, nu de partide care au promovat mizerii umane, aici a avut Guşă dreptate, de exemplu.  Ori se vede ca cel putin in Romania lui Constantinescu, Basescu si acum Ponta, sub pretextul reformelor, se trag cele mai distrugatoare tunuri impotriva a tot ce exista in Romania.  Mai mult, e greu de imaginat ca un model mai etatist ar fi fost tolerat in Romania, si asta poate ca-i greseala sincera a regimurilor Iliescu:  de a crede ca puteai merge impotriva valului neoliberal.   

Cu toate astea, Florin Cîţu ne da exemplul Bulgariei sau Suediei de crestere a venitului la stat din taxare dupa scaderea nominala a taxarii.  Numai ca, de contra-exemplu, in Statele Unite acest lucru nu s-a intamplat in 8 ani sub Bush II, iar fenomenul bulgar sau suedez s-ar putea sa reprezinte comportamentul local, temporar, intr-un anume context al relatiei dintre nivelul de taxare si venitul la stat din taxare.  Nu-i cu siguranta o relatie liniara, asa cum sunt mai toate in mintea neoliberalilor...

Da, cred ca in Romania sunt prea multe taxe, desi se colecteaza prea putini bani din taxare.  Este o dialectica scapata de sub control, statul ridica miopic taxe (chiar si neoliberalul Boc), iar oamenii raspund prin evaziune...    

Nu stiu de state slabe sa fi ajuns undeva numai pe mana privatilor aflati de capul lor intr-asa zisa piatza, stiu doar ca toate miracolele asiatice (acestea fiind cele mai recente, dar SUA sau Marea Britanie au procedat oarecum la fel la timpul lor) au ajuns ceea ce sunt la intersectia unui stat puternic/autoritar, corect si a intereselor private care s-au dezvoltat cu suportul statului in parametrii stabiliti la nivel national.

S-ar putea ca domnul Cîţu sa ajunga la putere in Romania, mi-e teama ca indiferent de care-i sunt intentiile, n-o sa iasa mare lucru.  E nevoie de mult mai mult(i), chiar si d'astia neoliberali ca dansul:  E nevoie ca romanii sa ajunga la concluziile lui  Cozmin Guşă cat mai repede, dupa care creativitatea noastra isi va spune cuvantul.  Sunt sigur de asta!