Apel către intelectualii români: Treziţi-vă, România e făcută praf...
Se vorbeşte tot mai insistent că politicienilor români (dintr-o clasă submediocră, cinică, necinstită, coruptă; care de la Revoluţie încoace n-au făcut decât să îngroape de vie România, vânduţi intereselor „capitalismului de tip occidental”) nu le-a mai rămas decât să dezmembreze ţara. După ce au distrus economia (industria „privatizată” şi agricultura, vânzând pe mai nimic şi resursele naturale, inclusiv cele energetice; lasă că s-a furat ca-n codru) şi finanţele publice (au făcut tot posibilul să fie cumpărate băncile de către străini şi au înglodat România în datorii fără precedent la FMI), după ce au distrus Sănătatea şi Educaţia, după ce au sărăcit cu metodă populaţia (salariile şi pensiile sunt cele mai mici posibile în cadrul Uniunii Europene; motiv să plece românii în masă în străinătate, să fie sclavi), au mai rămas să distrugă şi ţara. După ce ne-au luat peste picior istoria şi eroii şi au distrus valorile naţionale! Condamnabil, actualii guvernanţi ai USL (în principal premierul Victor Ponta) au preluat temele lui Băsescu, devenit executant al sfaturilor de aneantizare a României venite din afara ţării, dinlăuntrul UE şi din SUA – de la exploatarea gazelor de şist (care vor pustii România, vor dispărea apele subterane potabile, şi apa potabilă e avuţia cea mai de preţ din viitor, la distrugerea mediului cu cianuri la Roşia Montană, prin exploatarea aurului şi argintului de către mafia străină, România având un câştig minim) şi până la „regionalizare” (consemnată într-o nouă Constituţie)… Plus „retrocedarea proprietăţilor” ocupanţilor Transilvaniei, îndeosebi urmaşilor grofilor unguri.
Noua regionalizare pregăteşte, de fapt, federalizarea ţării în numele autonomiei administrativ-teritoriale – ungurii fiind cei mai interesaţi de această ruptură (ei fiind hotărâţi să aibă statut special în interiorul României, să aibă parlament şi guvern propriu, să taie şi să spânzure după propria voinţă, ignorând integritatea şi legile statului român). De luat aminte, acum, când scriu, trist, aceste rânduri, preşedintele Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), Toro Tibor, susţine că ar trebui să existe două regiuni administrativ-teritoriale cu statut special în noua Românie împărţită pe regiuni. ”Există două regiuni care ar trebui să fie în primul rând regiuni administrativ-teritoriale de sine stătătoare şi cu statut special. Una din aceste regiuni este, bineînţeles, Ţinutul Secuiesc, a doua este zona de Vest a ţării, numită de noi Partium” – a explicat politicianul. Acesta spune că Banatul ar trebui să fie o regiune bilingvă cu statut special, ceea ce ar normaliza relaţiile româno-maghiare. Teribil, maghiarii din România nu se mai mulţumesc numai cu Ţinutul Secuiesc (judeţele Covasna, Harghita şi Mureş), ci şi cu… Banatul, pe care îl vor „cu statut special”, rupt adică de România… Fiindcă nu mă mai miră nimic (observând că se lucrează intens la pregătirea populaţiei pentru dezmembrarea ţării), ce mai citesc azi, în ziarul bucureştean „Adevărul” (care, în paranteză fie zis, demitizează constant istoria României; direcţia în acest sens fiind dată şi de managerul… Peter Imre, un afacerist maghiar) – că la Timişoara s-a serbat cu tam-tam pe 21 iulie 2013 (titlu)… Ziua Banatului: 295 de ani de la tratatul de la Passarowitz - „Tot ce ne face azi mândri că suntem bănăţeni nu ar fi existat fără acest moment“! Articol semnat de un… maghiar, Ştefan Both, care consideră că Banatul a intrat în Europa după ce a fost ocupat de Imperiul Habsburgic în 1718! Auziţi:Tratatul de la Passarowitz din 21 iulie 1718 a fost cel prin care s-a încheiat războiul dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Habsburgic. Banatul a devenit o provincie europeană şi creştină. În 21 iulie se împlinesc 295 de ani de la semnarea Tratatului de la Passarowitz, între Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană şi Imperiul Otoman. În urma acestui acord, Banatul şi alte teritorii stăpânite de otomani sunt încorporate Casei de Habsburg. Este, practic, momentul de (re)naştere a Banatului, care a devenit din nou o provincie europeană şi creştină, iar măsurile luate de noua administraţie au reconstruit aproape de la zero o regiune aflată în degringoladă. 21 iulie 1718 a fost momentul care a dus la apariţia unei noi “Ţări de Coroană", numită Banatul Timişoarei, Banatul timişean ori, simplu, Banat. “Aproape tot ce ne (mai) face azi mândri că suntem bănăţeni nu ar fi existat fără acest moment. De aceea, considerăm că această dată este ziua Banatului, atât cât mai există el în conştiinţa unora. Le dorim tuturor celor care simt că au ceva de sărbătorit astăzi un La multi ani cu sănătate!”, a declarat Cristian Colojoară, reprezentantul Ligii Bănăţene. Cine o fi acest mare patriot cu nume de român Constantin Colojoară, încântat că Banatul lui a intrat sub ocupaţie habsburgică (apoi, din 1867, sub ocupaţia austro-ungară, până în 1918, când a fost proclamată inutil „Republica Banăţeană” în interiorul României Mari)? Personal, mă tem că marii intelectuali bănăţeni de azi (susţinători ai lui Băsescu şi ai intereselor imperiale din interiorul Uniunii Europene; nu întâmplător Austria domină piaţa financiară şi bancară românească, luând României pe bani simbolici şi cea mai mare resursă naturală energetică, de petrol şi gaze, „Petrom”, procedând de la Revoluţie încoace, peste toată România, ca un ocupant) sunt pregătiţi să facă jocul murdar al politicienilor maghiari (românofobi) şi să ceară, tacit, în numele noii regionalizări, separarea de România, cu statut special.
Pe de altă parte, credeţi că întâmplător oficialităţile de la Budapesta, în interiorul Uniunii Europene, dau declaraţii iredentiste, cerând ruperea „Ţinutului Secuiesc” de România, practic? E culmea, venit la manifestările de protest din 21 iulie 2013 din „Ţinutul Secuiesc” (organizate de partidul maghiar al lui Laszlo Tokes, PPMT) legate de noua regionalizare, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului ungar de Externe (Zsolt Nemeth) a declarat că Ţinutul Secuiesc este „o regiune unitară şi indivizibilă” şi că va veni o vreme când acest lucru va fi recunoscut… Oare unde sunt intelectualii români (inclusiv scriitori) care să ia atitudine faţă de atacurile făţişe ale politicienilor maghiari la integritatea României? Fiindcă de la politicienii români nu mai avem nimic bun de aşteptat, sunt de proastă calitate morală, lipsiţi de patriotism şi de cel mai elementar simt naţional, de apartenenţă la un neam şi la o ţară – atâta câtă e România (cu teritorii pierdute după cel de-al Doilea Război Mondial, ocupate de URSS; nu mai pun la socoteală că Basarabia şi-a declarat „independenţa”, în 1991, în loc să se întoarcă la patria-mamă; ea e un exemplu de cât de uşor provinciile care apar după noua regionalizare îşi pot declara „independenţa”, sau cere „statut special de autonomie”, prin federalizare, să aibă parlament şi guvern sau legi proprii). Până unde s-a ajuns, cu o conducere la Bucureşti lipsită de clarviziune? Până la ameninţări. Un alt lider al minorităţii maghiare ne anunţă: Noi, secuii, populaţie majoritară în Ținutul Secuiesc, nu vom vota niciun plan care ar dezmembra Ținutul Secuiesc ori l-ar îngloba într-o unitate administrativă mai mare. În sfârşit, vă asigur că noi, secuii, nu vom lăsa ca pământul nostru natal să cadă pradă incompetenţei şi urii şi dacă este necesar vom face uz de mijloacele nesupunerii civice pentru a păstra integritatea Ţinutului Secuiesc (o spune preşedintele Consiliului National Secuiesc, Izsak Balazs). Cum ar vrea liderii politici ai maghiarilor să fie împărţită Transilvania? De curiozitate: Părţile Transilvaniei - Partiumul, Banatul, Maramureş, Ţara Moţilor, Pământul Crăiesc şi Ţinutul Secuiesc - reprezintă o moştenire istorică ce aparţine tuturor popoarelor Ardealului, ele fiind regiuni naturale cu istorie şi cultură specifică, tradiţii şi identitate proprie (liderul PPMT Târgu Mureş, Jakab Istvan). Pe 21 iulie 2013, la ieşirile în stradă ale maghiarilor care vor autonomie teritorială, un singur român a reacţionat explicit, a recunoscut preşedintele PPMT Sfântu Gheorghe, Nemes Elod – el declarând acum că, la un moment dat o femeie (româncă) a scuipat steagul secuiesc arborat în apropierea scenei unde s-au ţinut discursurile!
Pe acest fond de derută naţională, gestul IPS Ioan Selejan, arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei, de a împărţi tricolorul României enoriaşilor în judeţele în care românii sunt minoritari este mai mult decât semnificativ şi fericit. Iar reacţia liderilor politici ai maghiarilor majoritari, de a considera această împărţire a steagurilor României drept o provocare, dă de gol reaua-credinţă, ultranaţionalismul lor şi gândurile ascunse (vor o desprindere teritorială de România a „Ţinutului Secuilor”, cu vamă la graniţe, şi afilierea „cu statut special” la Ungaria; românii din acest ţinut fiind invitaţi să-l părăsească pentru totdeauna, să-şi rupă rădăcinile; Tricolorul românesc şi credinţa ortodoxă, care îi unesc pe români, fiind duşmanul lor de moarte). Este de necrezut că liderii maghiari pot fi atât de ticăloşi, încât să considere o provocare faptul că românii vor să arboreze Tricolorul legal în propria lor ţară, acasă la ei, în Covasna şi Harghita, judeţe dominate de maghiari! În schimb, ei, maghiarii, pot să arboreze oficial steagul „Ţinutului Secuiesc”, ilegal… De ce românii minoritari din Harghita şi Covasna trebuie să trăiască pur şi simplu cu frică, să nu fie brutalizaţi dacă arborează Tricolorul acasă la ei de către maghiarii extremişti? De ce nu se autosesizează Procuratura Generală? Liderii politicieni români de ce nu reacţionează? Pe mâna cui a încăput România? Străinătatea are tot interesul să facă praf România, pe mâna conducătorilor noştri trădători – dar intelectualii de ce tac?
peromaneste: Pe vremuri, ma numaram printre cei dusi cu vorba de ghedesisti, inclusiv in a nici nu ma uita la ce scria Vadim Tudor, pe asta-l detestam programatic, ca si cum asa treceam testul de apartenenta la lumea buna. Dupa aceea, dela varii distante, mi-am zis: Vadim nu-i o singularitate romaneasca, iar genul asta de intelectual public se cheama in mai tot locul conservator. Am trecut dupa aceea la apararea dreptului lui Vadim Tudor de a fi spus ceea ce prea putini aveau curajul s-o faca, macar asa, de dragul argumentului complet. Numai ca Vadim Tudor n-a mai rezistat pana cand s-a produs dumirirea pe scara mai mare--l-au inbolnavit si izolat.
Acum ca citesc cele scrise de Stoiciu, sunt singurul care se intreaba: Unde ai fost intelectual roman, prin lume si acasa, de ai ramas ratacit? Mai mult, pe Paunescu l-au ingropat vremelnic, putem macar acum sa-l recuperam pe Vadim si toti cei ce simt si gandesc pe-romaneste?
 |
| A tăcea înseamnă a consimţi (Octavian Paler) |
P.S. Iata ca se mai aude inca o voce despre cele ce conteaza:
“Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC pe scurt) se află în procedura de Evaluare a Impactului Asupra Mediului - etapa de analiză a calităţii Raportului EIM - şiluarea Deciziei privind emiterea Acordului de Mediu. În vederea finalizării acestei proceduri, MMSC iniţiază o consultare a publicului asupra condiţiilor şi măsurilor ce trebuie incluse în Acordul de Mediu pentru Proiectul Minier Roşia Montană, ... în vederea maximizării beneficiilor de mediu aduse de Proiectul ROŞIA MONTANĂ” (sublinierile ne aparţin).
Deci, cu toată opoziţia argumentată a Academiei Române, a Bisericii Ortodoxe şi a altor culte, a sute de profesori din ASE, a zeci de arheologi, geologi şi arhitecţi, a peste o mie de personalităţi, oameni de cultură, din străinătate, a ICOMOS, a zecilor de ONG-uri, a locuitorilor Roşiei Montane organizaţi în asociaţia Alburnus Maior, cu toate argumentele de natură juridică, economică, culturală, de mediu împotriva proiectului minier, cu toate zecile de mii de observaţii negative ale publicului la adresa proiectului, făcute cu ocazia consultărilor publice, MMSC a luat decizia de a emite Acordul de Mediu (ce va fi făcută de către Guvernul României) pentru Proiectul Minier Roşia Montană: este revoltător!
MMSC ne şi spune de ce a luat această decizie: proiectul Roşia Montana va aduce “beneficii de mediu” (după ce Ministerul Culturii a dat ruşinoasele descărcări de sarcină arheologică , “spunând” că proiectul, care va distruge patrimoniul arheologic, cultural şi istoric de la Roşia Montană, va aduce “beneficii culturale”).
Şi, culmea cinismului, MMSC vrea să ne şi consulte asupra propunerilor sale de condiţii şi măsuri ce ar trebui incluse în Acordul de mediu, în scopul maximizării acestor beneficii de mediu.
Propunerile MMSC de condiţii şi măsuri, reunite sub titlul: “NOTA PENTRU CONSULTAREA PUBLICULUI IN VEDEREA MAXIMIZARII BENEFICIILOR DE MEDIU ADUSE DE PROIECTUL ROSIA MONTANA PRECUM SI IMPLEMENTAREA UNUI SET DE CONDITII SI MASURI CARE SA ASIGURE REABILITAREA INTEGRALA A FACTORILOR DE MEDIU, IAR POLUAREA ACTUALA DIN PERIMETRUL ROSIA MONTANA ELIMINATA (sic!)”, pe scurt Nota, sunt prezentate în anexă.
Analizând propunerile reţinute din documentele RMGC în Nota MMSC, observăm că ele sunt împărţite în trei mari capitole (A, B, C), în funcţie de cele trei etape considerate în proiectul RMGC (construcţie, exploatare, închidere, respectiv):
A. Propuneri de masuri in timpul realizarii proiectului
B: PROPUNERI DE MASURI IN TIMPUL EXPLOATARII
C: PROPUNERI DE MASURI PENTRU INCHIDERE/DEMOLARE/DEZAFECTARE SI REABILITAREA TERENULUI IN VEDEREA UTILIZARII ULTERIOARE.
Remarcăm că etapa a 4-a, de post-închidere a minei, care va dura zeci şi chiar sute de ani, şi care ar trebui să intereseze în foarte mare măsură un guvern responsabil (căci este vorba de ceea ce va lăsa moştenire generaţiilor viitoare), este tratată tangenţial şi foarte superficial, în cadrul etapei 3 de închidere (şi nu separat) în proiectul RMGC, şi deci, corespunzător, în capitolul C (şi nu separat), în Nota MMSC.
Mai remarcăm imediat că, în titlurile celor trei capitole, au dispărut “condiţiile” şi au rămas doar “măsurile”; că în titlul capitolului A se confundă “realizarea proiectului” cu “construirea proiectului”, şi că de fapt nu este vorba de “construirea proiectului”, ci de “construirea minei (minelor) prevăzută în proiect”.
În capitolul A, secţiunea “Patrimoniu arheologic”, de exemplu, se remarcă recunoaşterea faptului că cercetarea arheologică nu a fost finalizată în zona Orlea şi că deci descărcările de sarcină arheologică acolo vor fi date indiferent de starea de fapt ce va fi găsită la faţa locului şi de regimul de protecţie aplicabil siturilor arheologice din zona Orlea: “anterior demarării lucrărilor de construcţie şi exploatare in zona Orlea ... Titularul va finaliza cercetarea arheologică preventivă pentru monumentele istorice - situri arheologice... şi va obţine toate avizele, acordurile, autorizaţiile şi certificatele necesare în vederea realizării construcţiilor. Până la finalizarea cercetărilor arheologice şi obţinerea certificatelor, avizelor, acordurilor sau autorizaţiilor necesare pentru executarea lucrărilor de construcţii, Titularul va respecta regimul de protecţie aplicabil siturilor arheologice din zona Orlea ...”
De asemenea, se remarcă măsura: “realizarea unor replici ale unor lucrări miniere romane reprezentative din Masivul Cârnic”, care dovedeşte, pe de-o parte, recunoaşterea importanţei acelor lucrări miniere romane, iar pe de altă parte, incultura/lăcomia/inconştienţa statului român care-l face să se mulţumească cu nişte replici.
Capitolul C abundă în repetarea obsedantă a textului sec: “Titularul va respecta măsurile stabilite la construirea Proiectului, ce se aplică în mod corespunzător activităţilor din timpul inchiderii Proiectului.”
Fără a intra în alte detalii, apreciem că Nota MMSC este un document realizat mecanic şi superficial, prin metoda copy-paste, din multiplele documente ale RMGC; este metoda folosită cu “succesuri” şi de alte autorităţi la realizarea proiectelor pentru absorbţia fondurilor europene, criticate recent de autorităţile europene. De aceea, propunem retragerea Notei.
Răsfoim, a câta oară, Constituţia României, şi ce găsim:
Art.16.- (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
Art.33.- (3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.
Art.35.- (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
Art.54.- (1) Fidelitatea faţă de ţară este sacră.
Art.54.- (2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.
Art.90.- Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
Art.135 (2) Statul trebuie să asigure:…
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;..
Amintim, a câta oară, şi că satul Roşia Montană (centrul comunei cu acelaşi nume) apare pe lista monumentelor istorice publicată în Monitorul Oficial nr. 646 bis din 16 iulie 2004, astfel: lacategoria I, cu 7 monumente, toate din epoca romană; la categoria II, cu 42 monumente; iar lacategoria III, cu „Monumentul comemorativ al lui Simion Balint ”.
Răsfoim din nou şi Legea Minelor nr. 85/2003, care spune:
Art. 11. – (1) Efectuarea de activitati miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, … sunt strict interzise.
(2) Excepţiile de la prevederile alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului,....
Art. 22. – (1) Începerea activităţilor miniere prevăzute în licenţă se autorizează în scris de către autoritatea competentă, în termen de până la 180 de zile de la intrarea în vigoare a licenţei după prezentarea de către titular, cumulativ, a următoarelor documente:
....d) acord/autorizatie de mediu; ...
şi ne amintim că Licenţa 47, care este considerată eronat ca fiind Licenţa pentru proiect, a fost aprobată prin H.G. Nr. 458 din 10 iunie 1999 şi a intrat în vigoare la 21 iunie 1999, deciacum 14 ani!
Şi ne întrebăm atunci, a câta oară: cum pot nişte funcţionari publici să încalce atâtea articole din atâtea legi? Cum vor respecta atunci ei (condiţiile şi) măsurile propuse în acest (draft de) Acord de mediu? Să ne amintim că, de exemplu, uzina de procesare din Valea Roşiei şi iazul de decantare din Valea Săliştei ale minei vechi de la Roşia Montană au funcţionat timp de 2 ani (2004 - 2006) în afara Licenţei 47 (din cauza modificării perimetrului Licenţei), deci ilegal, şi asta cu acordul autorităţilor. Că amprenta proiectului depăşeşte perimetrul Licenţei 47, fapt nesemnalat de MMSC. RMGC a fost titular, din 2000, al exploatării miniere vechi, închisă în 2006; a practicat oare RMGC “spălarea roţilor echipamentelor şi vehiculelor la ieşirea din uzina de procesare” (cum scrie acum în Notă, la capitolul A, că va face în exploatarea miniera nouă, conform legii) ? Licenţa 47 a fost ţinută la secret; aşa vor fi ţinute la secret şi activităţile prevăzute în proiect; cum vom afla atunci dacă legile şi Acordul de mediu vor fi respectate ?
Lipsa de încredere în autorităţile statului (motivată de repetatele încălcări ale legii chiar de către ele) şi ignorarea de către autorităţile statului a argumentelor specialiştilor dezinteresaţi în luarea deciziilor (cauzată de corupţie, de lipsa de fidelitate faţă de ţară, sau faţă de interesul naţional?) sunt principalele cauze ale disperării, ale strigătului nostru de revoltă. Mai suntem un stat de drept, mai suntem o democraţie?
Cerem, a câta oară, oprirea proiectului RMGC, prin neeliberarea Acordului de mediu.
La ce ne-a servit intrarea în UE şi în NATO, dacă cedăm pe nimic resursele naturale neregenerabile (petrolul, gazul, aurul, cuprul, metalele rare etc.), dacă împingem să plece din ţară tinerii şi specialiştii (medici, profesori, informaticieni etc.), şcoliţi gratuit de către statul român, dacă vom pierde proprietatea asupra terenurilor şi dacă vom liberaliza preţul la gaze (cu preţul distrugerii economiei), în condiţiile în care venitul mediu al românului este atât de mic, dacă ne vom diviza singuri pe regiuni, pentru a fi stăpâniţi mai bine de alţii, dacă pierdem pe zi ce trece suveranitatea ţării, dacă vom rămâne 8 milioane în 2100 (cu minorităţi conlocuitoare cu tot)!? Pentru ce toate acestea? Pentru BANI sau din prostie?
Nu suntem în stare să facem proiecte ca să atragem 40 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, dar ne vindem pe nimic resursele! Pentru că “este România altfel” (Lucian Boia)?
Unde eşti Gheorghe, unde eşti Ioane?
Bucureşti, 22 iulie 2013
Afrodita Iorgulescu
Grupul pentru salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu