În condiţiile situaţiei de coabitare din România între Preşedintele ales, Traian Băsescu, şi primul-ministru, domnul Victor Ponta, se convine următorul acord pentru a crea mecanismul funcţional al coabitării şi a asigura guvernanța eficientă a ţării. Acordul de colaborare instituțională este destinat păstrării stabilităţii ţării şi asigurării unui climat funcţional, bunei guvernări şi redobândirii încrederii pieţelor internaţionale, prin armonizarea poziţiilor comune în cadrul puterii executive, cu respectarea atribuţiilor constituţionale ale Preşedintelui şi Guvernului României.
1. Principii şi valori comune
Coabitarea se bazează pe elemente fundamentale acceptate de toate părţile, elemente ce nu vor fi alterate direct sau indirect de nicio iniţiativă a părţilor, după cum urmează:
- orientarea strategică a României: apartenența României la NATO şi UE, Parteneriatul Strategic cu SUA, regulile europene ale competiţiei şi economiei de piaţă şi ale democraţiei sunt intangibile.
- securitatea României, inclusiv sustenabilitatea instituţiilor responsabile, sunt elemente asupra cărora părţile nu se pronunţă în formă contradictorie. Orice referire sau problemă legată de aceste instituţii va fi dezbătută în comun, un rol important revenind argumentelor profesionale provenind din evaluările instituţiilor vizate.
- independenţa justiţiei şi supremaţia legii, statul de drept:
a. respectul pentru valorile constituţionale şi pentru instituţiile fundamentale ale statului, începând cu Justiţia, care nu mai trebuie să fie atacate şi, astfel, delegitimate.
b. consolidarea independenţei justiţiei în raport cu influenţa politică. Respectarea prevederilor Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă şi punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale.
c. asigurarea funcţionalităţii instituţiilor afectate şi identificarea de garanţii pentru păstrarea atribuţiilor statului de drept.
d. numirea în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucura de sprijinul diferitelor grupuri parlamentare.
e. introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului general şi a Procurorului şef al DNA care să presupună candidaturi deschise, criterii de experienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie.
- priorităţile de apărare ale României: ambele părţi convin să susţină priorităţile de apărare ale României şi să le scoată din spaţiul disputelor politice, ţinând cont de nevoile şi opţiunile profesioniştilor din Forţele Armate pe diversele teme aferente. Politicienii se vor abţine de la orice luare de poziţie care ar putea afecta capacitatea, credibilitatea şi forţa Armatei romane.
- orientarea în direcţia aprofundării integrării în cadrul construcţiei europene: dezvoltarea politicilor Uniunii Europene şi promovarea României ca membru activ în realizarea acordului general în UE pentru avansarea proceselor de integrare europeană reprezintă unul din principiile comune de bază ale părţilor în abordarea sferei afacerilor europene.
2. Angajamente comune
Părţile convin că vor respecta şi se vor abţine în a lansa dispute politice pe temele legate de angajamentele României faţă de instituţiile internaţionale. De asemenea, se angajează să respecte un set de reguli comune în relaţiile cu partenerii externi. Astfel:
- părţile se angajează să se abţină de la atacuri la adresa instituţiilor statului de drept şi a celor cuprinse în angajamente externe, de natură financiară şi politică, optând să coopereze în poziţiile comune faţă de FMI, BM, CoE, NATO, MCV, Schengen etc.
- părţile se angajează să menţină coeziunea mesajului extern.
- toate componentele guvernanței României îşi asumă coeziunea mesajului intern pe temele convenite.
- părţile vor stabili spaţiile de competiţie politică în mod concret, elementele asupra cărora nu se convine în negociere directă şi asupra cărora opiniile divergenţe vor fi oferite ca opţiuni în spaţiul public.
- părţile se angajează să evite confruntările publice inutile, să încerce soluţionarea diferenţelor pe temele asupra cărora nu s-a convenit în consultări, să respecte preeminența uneia dintre părţi convenite în tipologia de problematica abordată şi să propună public opţiunile alternative acolo unde diferenţele de abordare apar, iar subiectele expuse public nu sunt în măsură să aducă prejudicii la nivel naţional, ci doar dezbatere pentru perfecţionarea opţiunilor şi creşterea consultării publice pe aceste teme.
- părţile convin asupra necesităţii de a se consulta ex-ante în privinţa mandatelor care vizează dezvoltarea/punerea în aplicare a politicilor europene: reuniunile de consultare în vederea armonizării unor poziţii comune vor avea loc înainte de reuniunile ordinare ale Consiliului UE şi ale Consiliului European, precum şi ori de câte ori este necesar (cu prilejul reuniunilor cu caracter excepţional). În cazul mandatelor generale sau al temelor complexe de mare sensibilitate, părţile convin să desfăşoare inclusiv consultări în formatul Preşedinte, pe de o parte, şi partidele politice din coaliţia de guvernare/parlamentare, pe de cealaltă parte.
Obiectivul de interes naţional al României în această perioadă este absorbţia fondurilor europene prin utilizarea la maximum a fondurilor puse la dispoziţie de UE pentru asistenţă tehnică (POAT).
3. Spaţii de responsabilitate preeminentă
Părţile convin asupra faptului că, potrivit Constituţiei României, fiecare componentă are atribuţii preeminente în anumite domenii de activitate:
Preşedintele: politica externă, de securitate, de apărare, reprezentarea la Consiliul European şi afaceri europene.
Primul ministru: Politica economică şi socială, guvernarea ţării, probleme de ordin curent ce nu au direct incidenta cu securitatea naţională, relaţii externe la nivel interguvernamental și european.
Părţile convin să respecte poziţiile formulate de responsabilul constituţional, să coopereze în formularea politicilor acolo unde e implicată şi cea de a doua parte, cu bună credinţă, să evite orice fel de blocaj, să discute şi să dezbată poziţii alternative. În aceste domenii, poziţiile publice divergente sau alternative vor putea fi exprimate la nivel tehnic, cu referire directă la argumente de această factura şi nu cu abordare politică.
Părţile se angajează să continue practică aprobării mandatelor de reprezentare de către Preşedintele României şi prezentarea rapoartelor la sosirea din delegaţii.
4. Spaţii de cooperare şi modalitatea de cooperare
Există domenii efective în care cooperarea dintre cele două componente ale executivului se impune. Există deja un set de mecanisme instituţionale şi o jurisprudenţa în materie administrativă care va fi menţinută. Astfel, vor fi respectate de către fiecare atribuţiile şi poziţiile celeilalte părţi în actele de decizie administrativă ce implică ambele părţi, cu bună credinţă, evitând blocajele, dar cu respect faţă de argumentele fiecărei părţi, care pot fi circumscrise unei sfere inacceptabile pentru celălalt. Dacă sunt puncte de vedere diferite, va avea prioritate decidentul final.
În această materie se înscriu:
- elaborarea politicii externe şi cooperarea cu MAE
- elaborarea politicii în cadrul UE şi cooperarea cu MAEur şi MAE
- numirile de generali
1. Principii şi valori comune
Coabitarea se bazează pe elemente fundamentale acceptate de toate părţile, elemente ce nu vor fi alterate direct sau indirect de nicio iniţiativă a părţilor, după cum urmează:
- orientarea strategică a României: apartenența României la NATO şi UE, Parteneriatul Strategic cu SUA, regulile europene ale competiţiei şi economiei de piaţă şi ale democraţiei sunt intangibile.
- securitatea României, inclusiv sustenabilitatea instituţiilor responsabile, sunt elemente asupra cărora părţile nu se pronunţă în formă contradictorie. Orice referire sau problemă legată de aceste instituţii va fi dezbătută în comun, un rol important revenind argumentelor profesionale provenind din evaluările instituţiilor vizate.
- independenţa justiţiei şi supremaţia legii, statul de drept:
a. respectul pentru valorile constituţionale şi pentru instituţiile fundamentale ale statului, începând cu Justiţia, care nu mai trebuie să fie atacate şi, astfel, delegitimate.
b. consolidarea independenţei justiţiei în raport cu influenţa politică. Respectarea prevederilor Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă şi punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale.
c. asigurarea funcţionalităţii instituţiilor afectate şi identificarea de garanţii pentru păstrarea atribuţiilor statului de drept.
d. numirea în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucura de sprijinul diferitelor grupuri parlamentare.
e. introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului general şi a Procurorului şef al DNA care să presupună candidaturi deschise, criterii de experienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie.
- priorităţile de apărare ale României: ambele părţi convin să susţină priorităţile de apărare ale României şi să le scoată din spaţiul disputelor politice, ţinând cont de nevoile şi opţiunile profesioniştilor din Forţele Armate pe diversele teme aferente. Politicienii se vor abţine de la orice luare de poziţie care ar putea afecta capacitatea, credibilitatea şi forţa Armatei romane.
- orientarea în direcţia aprofundării integrării în cadrul construcţiei europene: dezvoltarea politicilor Uniunii Europene şi promovarea României ca membru activ în realizarea acordului general în UE pentru avansarea proceselor de integrare europeană reprezintă unul din principiile comune de bază ale părţilor în abordarea sferei afacerilor europene.
2. Angajamente comune
Părţile convin că vor respecta şi se vor abţine în a lansa dispute politice pe temele legate de angajamentele României faţă de instituţiile internaţionale. De asemenea, se angajează să respecte un set de reguli comune în relaţiile cu partenerii externi. Astfel:
- părţile se angajează să se abţină de la atacuri la adresa instituţiilor statului de drept şi a celor cuprinse în angajamente externe, de natură financiară şi politică, optând să coopereze în poziţiile comune faţă de FMI, BM, CoE, NATO, MCV, Schengen etc.
- părţile se angajează să menţină coeziunea mesajului extern.
- toate componentele guvernanței României îşi asumă coeziunea mesajului intern pe temele convenite.
- părţile vor stabili spaţiile de competiţie politică în mod concret, elementele asupra cărora nu se convine în negociere directă şi asupra cărora opiniile divergenţe vor fi oferite ca opţiuni în spaţiul public.
- părţile se angajează să evite confruntările publice inutile, să încerce soluţionarea diferenţelor pe temele asupra cărora nu s-a convenit în consultări, să respecte preeminența uneia dintre părţi convenite în tipologia de problematica abordată şi să propună public opţiunile alternative acolo unde diferenţele de abordare apar, iar subiectele expuse public nu sunt în măsură să aducă prejudicii la nivel naţional, ci doar dezbatere pentru perfecţionarea opţiunilor şi creşterea consultării publice pe aceste teme.
- părţile convin asupra necesităţii de a se consulta ex-ante în privinţa mandatelor care vizează dezvoltarea/punerea în aplicare a politicilor europene: reuniunile de consultare în vederea armonizării unor poziţii comune vor avea loc înainte de reuniunile ordinare ale Consiliului UE şi ale Consiliului European, precum şi ori de câte ori este necesar (cu prilejul reuniunilor cu caracter excepţional). În cazul mandatelor generale sau al temelor complexe de mare sensibilitate, părţile convin să desfăşoare inclusiv consultări în formatul Preşedinte, pe de o parte, şi partidele politice din coaliţia de guvernare/parlamentare, pe de cealaltă parte.
Obiectivul de interes naţional al României în această perioadă este absorbţia fondurilor europene prin utilizarea la maximum a fondurilor puse la dispoziţie de UE pentru asistenţă tehnică (POAT).
3. Spaţii de responsabilitate preeminentă
Părţile convin asupra faptului că, potrivit Constituţiei României, fiecare componentă are atribuţii preeminente în anumite domenii de activitate:
Preşedintele: politica externă, de securitate, de apărare, reprezentarea la Consiliul European şi afaceri europene.
Primul ministru: Politica economică şi socială, guvernarea ţării, probleme de ordin curent ce nu au direct incidenta cu securitatea naţională, relaţii externe la nivel interguvernamental și european.
Părţile convin să respecte poziţiile formulate de responsabilul constituţional, să coopereze în formularea politicilor acolo unde e implicată şi cea de a doua parte, cu bună credinţă, să evite orice fel de blocaj, să discute şi să dezbată poziţii alternative. În aceste domenii, poziţiile publice divergente sau alternative vor putea fi exprimate la nivel tehnic, cu referire directă la argumente de această factura şi nu cu abordare politică.
Părţile se angajează să continue practică aprobării mandatelor de reprezentare de către Preşedintele României şi prezentarea rapoartelor la sosirea din delegaţii.
4. Spaţii de cooperare şi modalitatea de cooperare
Există domenii efective în care cooperarea dintre cele două componente ale executivului se impune. Există deja un set de mecanisme instituţionale şi o jurisprudenţa în materie administrativă care va fi menţinută. Astfel, vor fi respectate de către fiecare atribuţiile şi poziţiile celeilalte părţi în actele de decizie administrativă ce implică ambele părţi, cu bună credinţă, evitând blocajele, dar cu respect faţă de argumentele fiecărei părţi, care pot fi circumscrise unei sfere inacceptabile pentru celălalt. Dacă sunt puncte de vedere diferite, va avea prioritate decidentul final.
În această materie se înscriu:
- elaborarea politicii externe şi cooperarea cu MAE
- elaborarea politicii în cadrul UE şi cooperarea cu MAEur şi MAE
- numirile de generali
- numirile de Ambasadori
- numirea Procurorului General, Procuror şef al DNA sau alte funcţii ce reclamă atribuţii constituţionale ale Preşedintelui şi ale Guvernului
- elaborare de poziţii comune în terţe teme
- temele de politica internă cu incidenţă în sfera securităţii naţionale
Modalitatea de cooperare, în aceste cazuri, se realizează fie prin mecanismul decizional direct, întâlnirea celor în cauză – Preşedinte cu premier, Ministru de Externe, Ministru al Apărării, alţi miniştri – fie prin formule instituţionale de convenire a poziţiei comune – mandatul extern de negociat de către MAE cu Departamentul de Politică Externă şi consilierul aferent, mandatul la Consiliul European elaborat de MAE şi MAEur cu consilierul de specialitate, fie prin formule terţe, convenite de cei doi decidenţi pentru a lucra pe această direcţie.
- numirea Procurorului General, Procuror şef al DNA sau alte funcţii ce reclamă atribuţii constituţionale ale Preşedintelui şi ale Guvernului
- elaborare de poziţii comune în terţe teme
- temele de politica internă cu incidenţă în sfera securităţii naţionale
Modalitatea de cooperare, în aceste cazuri, se realizează fie prin mecanismul decizional direct, întâlnirea celor în cauză – Preşedinte cu premier, Ministru de Externe, Ministru al Apărării, alţi miniştri – fie prin formule instituţionale de convenire a poziţiei comune – mandatul extern de negociat de către MAE cu Departamentul de Politică Externă şi consilierul aferent, mandatul la Consiliul European elaborat de MAE şi MAEur cu consilierul de specialitate, fie prin formule terţe, convenite de cei doi decidenţi pentru a lucra pe această direcţie.
Legislație europeană de implementat (eventuale modificări cu acordul părților):
- 4 coduri justiție
- Legea micii reforme în justiție
Angajamentul de realizare a următoarelor legi:
- Noua lege a Sănătății
- Reorganizarea administrativă - regionalizare
- Reformă electorală
- Revizuirea Constituției
5. Codul de conduită generală
Părţile vor îmbrăţişa reguli minimale de adresare respectuoasă, cu referire directă la funcţia partenerului şi la adresarea la plural. Ele se vor abţine în a încuraja abordări diferite la nivelul structurilor pe care le reprezintă şi vor sancţiona excesele şi ieşirile publice ale colegilor de partid sau angajaţilor care exced această regulă de comportament, bun simţ, decență şi politeţe.
Părţile se angajează, de asemenea, să evite expresiile dure, atacurile de orice fel. Ele se vor abţine de la expunerea publică a temelor nediscutate şi vor conveni termene concrete, asumându-şi celeritatea în discutarea temelor solicitate de o parte sau alta şi de formulare a unor răspunsuri şi poziţii. La expirarea termenelor limită convenite, abordarea publică a acestor teme şi lansarea lor în dezbatere este o opţiune deschisă.
Părţile convin să respecte cu stricteţe regulă de a nu expune public discuţiile oficiale şi a aduce în public exclusiv elementele convenite de ambele părţi sau temele asupra cărora nu s-a convenit şi a căror expunere în spaţiul public nu afectează interesele României.
6. Mecanismul de luare a deciziilor
Formula de luare a deciziilor între cele două componente ale Executivului, Preşedinţia şi Guvernul României, este cu precădere întâlnirea sau discuţia directă Președinte-Premier.
În mod excepţional, alte persoane pot fi implicate, cu acceptul celor doi, sau o temă poate fi delegata către sistemul administrativ al celor două instituţii – consilieri, aparat tehnic.
Pot exista chestiuni care reclamă implicarea celor doi preşedinţi ai Camerelor aşa cum pot exista formate de dezbatere şi decizie ce conţin şi alţi miniştri.
7. Mecanismul de soluţionare a disputelor
În condiţiile în care, pe o anumită temă în care e necesară o convergenţă a poziţiilor ambelor părţi, nu există o prevedere constituţională privind preeminenta în decizie a unei părţi sau chestiunile sunt extrem de importante şi nu se poate conveni o poziţie comună, ca şi în cazul în care sunt încălcate regulile prezentului acord, deblocarea relaţiei trebuie făcută printr-un mecanism convenit care să asigure atingerea unei soluţii, pentru a se asigura deblocarea relaţiei sau funcţionalitatea.
Mecanismul de soluţionare a disputelor este alcătuit din consilieri şi miniştri, cu o persoană desemnată de către fiecare parte care să conducă fiecare componentă.
Desemnarea se va face în funcţie de tema discutată, şi vor fi evitate persoanele controversate sau inacceptabile celeilalte părţi. Chestiunea se abordează tehnic şi juridic, se aleg variante şi opţiuni, prezentate celor doi decidenţi pentru a conveni asupra formulei finale.
Dezbaterile din cadrul mecanismului nu sunt publice şi nici destinate publicităţii până la convenirea lor de către decidenţi.
Preşedintele României Primul Ministru
Traian Băsescu Victor-Viorel Ponta
11 decembrie 2012"
4 comentarii:
La noi se poate. Se poate ca niste cerinte constitutionale ad solemnitatem sa ajunga sa fie interpretate ca fiind ad validitatem ca un cica profesor de (ne)drept constitutional sa se steaga la … cu teza sa de doctorat. Ca unu scolit ani de zile prin Sfremtia sa nu fi azuit de coabitare da in rest e mare intelectual.
Ca o data aplicam constitutia intr-un sens si apoi in alt sens – ca s-a schimbta Escul de la Cotroceni!
Si la noi ca la nebuni se “citeste” Constitutia nu in sens juridic ci moral, filozoficesc de pilda problema fundamentala a republicii noastre semiprezidentiale: presedintele republicii este investit in functie prin votul direct in doua tururi de scrutin si ca atare de catre majoritatea celor prezenti la vot. Nici o alta functie din statul roman nu este supusa unui test de asemenea anvergura. Votul pentru unul din candidati are loc in urma unei campanii electorale care este evident un proces politic. Oferta electorala a candidatului este programul sau politic. Astfel, insasi natura procesului prin care este ales presedintele ii impune acestuia sa aiba un program. Traian Basescu a castigat doua sufragii directe cu un program politic din care nu toate punctele au fost realizate. Este datoria lui sa lupte pentru realizarea acestor reforme. Constitutia trebuie sa clarifice pozitia presedintelu in statul roman: daca acesta este legitimizat in continuare prin vot popular majoritar atunci trebuie sa beneficieze de parghiile puterii executive pentru a-si implini programul pentru care a fost ales, sau daca se doreste evitare concentrarii de putere in mana unui singur individ atunci trebuie renuntat la procesul electoral iar presedintele sa aiba rol reprezentativ si sa fie ales de majoritatea parlamentara.
Traian Basescu a castigat doua sufragii directe cu un program politic din care nu toate punctele au fost realizate. Este datoria lui sa lupte pentru realizarea acestor reforme.
Si uite asa se transforma totu. Iar Curtea Constitutionala adauga la textul constitutiei dupa bunu plac si fara putinta de a fi cenzurata …
Adevarul este ca nici o constitutie din lume nu e bina cu astfel de manoplauri si daca textul nu este aparat de profesionisti. Si asa cum ne-am trezit intr-un sistem prezidential desi se incecracase sa se evite asa ceva .. oricand va fi o alta deriva,
In acest sens reprosez lui Ponta “acordu” de coabitare in care “recunoaste” presedintelui niste atribuţii preeminente în anumite domenii de activitate pe care –dupa parerea mea si in lectura mea- textul constitiei nu I le acorda. Ocazie cu care a obtinut sa nu mai fie numit “maimuta” si “pisoias” si dand lu Baselu un driit de regard asupa guvernarii .
Acum mie mi se cere sa am incredere. De acord ca nu am de unde stii ce stie premierul. De acord ca –asa cum imi zicea un amic – ca se poate zice despre mine ca sunt frustat, complexat , suspicios , defetist si ce mai vreti sa adaugati. Nu uitati ratat!!
Insa eu imi aduc aminte de modul in care acelasi Ponta la data de 29 noiembrie 2011 l-a facut Președinte al Senatului României pe Vasile Blaga!
Mi se cere sa am incredere in Ponta ca stie el ce face. … da eu stiu ce-a facut Tontelu!!
Termenul de coabitare e impropriu pentru România. Nu există aşa ceva. Indiferent de percepţia franţujilor, acolo e republică nu semi, ci cvasiprezidenţială, preşedintele e şeful Executivului, prezidează şedinţele de Guvern, care se ţin la palatul prezidenţial. Preşedintele face agenda (şedinţei) Guvernului. Când sunt de culori diferite, negocierea e mama coabitării. Uneori, chiar şi când sunt de aceeaşi culoare, fiindcă bicefalismul executiv e nociv. Din factor de control, devine factor de blocaj. Iar compromisurile sunt, uneori, compromiţătoare.
Am mai zis, dacă nu avem cap pentru revenirea la monarhie (sau nu încă), atunci viitoarea Constituţie să prevadă sistemul francez. Ca să fie clar.
Dincolo de maliţia conjuncturală care m-a dus la părerea de mai sus , personal, consider că republica prezidenţială e preferabilă (second best faţă de monarhie constituţională). Adică, sistemul american, unde preşedintele e prim-ministru, ales direct. Iar rolul Parlamentului – bicameral, evident – e major. Aia da, coabitare, în sensul că preşedintele e obligat constituţional să negocieze continuu cu forul legislativ. Indiferent dacă are sau nu majoritate parlamentară. De primă importanţă sunt reuşitele bipartizane, ceea ce măreşte şansa de reprezentativitate.
Şi în felul ăsta PSD va avea pretext să aibă candidat propriu.
Dar tot regimul britanic e preferabil, monarhie constituţională şi premier care răspunde săptămânal sau de câte ori e nevoie în faţa Parlamentului, interpelările fiind continue. Esenţă a parlamentarismului, deci a democraţiei reprezentative. Şi a statului de drept.
Treaba asta cu coabitarea este si asa destul de penibila deoarece arata ca niciuna dintre tabere nu intruneste sufragiul majoritar, deci ori electoratul voteaza anapoda, ori serviciile fura voturi anapoda, deoarece: presedintele odata instalat nu mai are treaba cu partidul care l-a propulsat, si in plus, cei doi, el si premierul, sunt ambii in slujba aceluiasi popor! Nu cred ca-i nevoie de acte de coabitare, decat daca respectivii au mintea cheala.
La noi insa a fost nevoie din doua motive: presedintele trebuia sa arate vestului ca tot el este jupanul, iar Ponta trebuia sa arate ca isi respecta juramantul fata de Uniune, comunitate, Departament, evreime, lumea bancara, maghiarime, si toti restul de care tine el cont.
Numai fata de poporul roman, observati, niciunul nu avea nimic de aratat si de respectat, ci doar cat de gros le este shoricul si ce scurte le sunt, ambilor, mintile.
Si cand te gandesti ca tot asa, ambii au jurat la inscaunare…
Asta e, fie de capul lor coabitarea, caci dracu’ i-o mai alege indiferent cat vor vota Gordon si serviciile. Ba cred ca vor trebui sa introduca votul obligatoriu, caci numai rudele celor implicati se vor mai prezenta la vot si nu stiu daca un presedinte ales cu 5% ar avea vreo urma de legitimitate… De europarlamentari nici nu mai vorbim, acolo pot duce listele de partid direct la Bruxelles si economisi astfel, banii.
Ba personal, cred ca singura iesire este ca odata ce-l iau pe Basel la NATO, sa-l ia la pachet si pe Ponta caci nu m-ar mira ca fiecare sa declare ca nu poate coabita fara celalalt… poate scapam de amandoi. Ma gandesc ca d-aia a simtit ecologistul ala ca trebuie sa le bage astora doi legea aia perversa, sa-i aduca in legalitate… Glumesc, dar ei nu!
Stiu ca n-avem noi norocul asta, ca suntem blestemati si strangulati de toti cei insirati de mai sus, dar putem macar spera, spun asta eu, regele dezamagitilor… am gasit un pai, ma tin de el, cautati-va si voi cate unul…
Defapt, de coabitat cu cei doi demolatori coabitam noi, fara pact si fara voie, ci de nevoie!
“coabitarea” inseamna in primul rand respectarea unor regului, Respectarea cu buna credinta – ceva cam in genul in care imparti o camera de hotel cu un necunoscut,
Este inutil sa vorbim despre “electoratul idiot” ca taunci ar trebui sa ne intrebam cate parale face intelptualimea publica a cu gura mare si aparitii in media. Si despre integritatea mintala a tutureor ideologilor , constittutionalistilor si sefilor politici care fac constitutii ce duc la “coabitare”. De exemplu dau ocazia prostului de cetatean sa voteasca si presedintele si parlamentu in conditile in care presedintel nu este sef de guvern. Da si asa poporu cel prost ar trebui sa voteasca cu grija : “avem presedinte republican deci trebe sa votez cu banditu de Gilepsie ca e republican!”
Coabitarea inseamna respect ptr electorat si mai ales respect pentru lege si institutii!!!
Ori la noi ce vedem ? Un presedinte care incearca sa isi impuna preferintele – de la primul ministru la procuroru de la Dalga… O societate “civila” fericita ca rezultau alegerilor parlamentare poa fi dat peste cap de presedinte (devenit “factor constitutional”) [va amintesc desemnarea lu tariceanu s-a facut in dispretul configuratiei politice ale camerelor … am obtinut o democratie “prezidentiala”] . Deci incalcarea brutala a intregii traditii europene a parlamentarismului …
Sub acest aspect coabitarea cu Basescu este imposibila.
Nu este vorba doar despre “ura patologica” sau proiect ,,Jos Basescu” ci de constatarea unei realitati. Nu are nici o legatura cu popularitatea sau impopularitattea baseasca- daca zisu Nutzu “statea in banca” constitutionala era lasat in pace. De peste un an de zile diversi politicieni importanti ai USL I-au transmis public basescului ca demiterera sa nu este prioritatra.. daca se tine de constitutie. Insa Basscu are o credinta :Vreau sa cred ca romanii nu isi doresc linistea din timpul Guvernului Iliescu adica sa nu fie liniste!
Contati pe el .. va “coabita” pana nu va ramene decat praful si pulberea … fiindca el nu poate altfel. El se viseaza comandant pe bamporu Romania si deci “al doilea dupa Dumnezeu” .
As oberva ca acest stil basesc a dus la aparitia USL … As mai dauaga amenintarea sa ca nu va “inghiti porcu” adica ca nu va respecta vointa electoratului… In alte tari imi este frivca ca o astfel de declaratie ar duce la suspendarea rapida a presedintelui. O suspendare neconstitutionala. De prima craca sau primul felinar (lanterne).
Trimiteți un comentariu