Cu ricoşeu dela Ghita Bizonu', despre uzur

root out usury, originally uploaded by JudyGr.

Recunoastei autorul?

Nu demult, în toate statele Europei stipularea dobînzei era mărginită: creditorul care şi-ar fi stipulat dobîndă nelegiuită era obligat de a restitui dobînda primită şi pe lîngă aceasta el era şi supus unor penalităţi. Dar de pe la finea secolului trecut, legile contra uzurei au fost combătute şi s-a cerut înlăturarea lor, ca fiind neutile. Întru combaterea legilor contra uzurei s-a susţinut că statul n-are a interveni a regula relaţiile creditului, acestea avînd a fi regulate numai de particulari, fără nici un amestec; că capitalul e liber şi esploatarea lui nu poate fi supusă unei restricţii din partea legiuitorului; că moneta, nefiind decît o marfă, precum preţul mărfei aseminea şi mărimea dobînzei are a se determina prin legea economică de cerere şi ofertă; că această lege şi concurenţă vor contribui la regularea mărimei dobînzei în mod normal şi priincios, iar după înlăturarea oricării restricţii legale se lăsa a se spera micşorarea dobînzei. Mai ales în urna influinţei şcoalei manchesteriane şi a cercurilor finanţiare influente, precum şi a tutulor cari credeau că abrogarea legilor contra uzurei ar fi o cerinţă absolută a progresului, legile contra uzurei au dispărut în ultimele două decenii. Singură Franţa a persistat a se opune curentelui pretins liberal şi continuă pînă astăzi d-a mănţine legea din 1807 contra uzurei, cu toate că în diferite rînduri s-a cerut abrogarea ei chiar şi-n Corpurile legiuitoare.

De mai mult de 10 ani s-a făcut o esperienţă cu libertatea capitalului şi ni se pare că nu a fost destul a înlătura numai restricţiile legale pentru ca pretutindeni să urmeze o stare priincioasă. Sub regimul libertăţii s-au produs fapte cari dovedesc că, indivizii [fiind] lăsaţi prada concurenţei universale, cei mai puţini şi mai abili se fac cei mai bogaţi şi mai puternici, încît concurenţa şi libertatea nu folosesc decît acestora.

Astfel, pentru Germania, aflăm din scrieri, din presă, din dezbaterile din Cameră, că toate clasele, dar mai ales micii industriaşi şi micul proprietar de la ţară sufăr de greutatea dobînzilor ce li se iau de capitalişti.

Nici micul industriaş, nici micul proprietar nu sînt în stare de a găsi credit pentru industria lor, pentru cultivarea pămîntului, decît în condiţii ruinătoare pentru esistenţa lor. Micul industriaş e redus a se face simplu lucrător, micul proprietar e silit a-şi vinde pămîntul capitalistului. Operaţiile capitaliştilor, a institutelor de credit, a băncilor, sînt descrise ca operaţii uzurare (Vezi Perrot, In zwolfter Stunde, pag. 84 sqq.) Şi spre a mărgini abuzurile uzurei, în Camerele legiuitoare din Prusia şi din alte state ale Germaniei s-au întocmit comisii spre a propune măsurile necesare contra esploatării uzurare.

Şi Austria a urmat curentului general, desfiinţînd în an. 1868 legea contra uzurei, dar de atunci s-au produs fapte şi împrejurări economice atît de anormale şi de înspăimîntătoare încît legiuitorul a fost silit a introduce în iulie 1877 pentru Galiţia şi Bucovina o lege specială spre a înfrîna şi a pedepsi abuzurile uzurare.

Faptele produse sub regimul libertăţii, efectele acestei libertăţi într-o ţară ca Galiţia şi Bucovina, procedările şi uneltirile practicate de către uzurari şi scopul ce ei urmăresc, cine sînt debitorii esploataţi, ce sînt creditorii uzurari, precum şi influenţa ce esercită uzura desfrînată asupra societăţii în general, toate acestea le cunoaştem prin cercetările ce s-au făcut anume în Galiţia şi Bucovina de către autorităţile publice administrative şi judecătoreşti, prin revelă rile produse cu ocazia dezbaterii legii aceleia din iulie 1877 în Corpurile legiuitoare ale Austriei şi prin diferite scrieri. În special pentru Bucovina ne referim cu deosebire la un studiu instructiv şi foarte însemnat asupra naturei şi efectelor uzurei, făcut de Platter, profesor la Universitatea din Cernăuţi (Der Wucher in der Bucovina), lucrare pe care o recomandăm şi pentru a cării răspîndire am dori ca să fie tradusă.

Acea lege escepţională s-a promulgat numai pentru Galiţia şi Bucovina, dar deputaţii din diferite provincii, precum din Silezia, Moravia, Garmolia, au dezvălit mizeria în care se află micii proprietari de la ţară şi industriaşii şi în alte provincii ale Imperiului prin exploatarea lor în mod uzurar de către capitalişti şi au cerut pentru aceasta aplicarea legii şi în acele provincii.

Daca inlocuim uzurari cu bancheri ori finantisti si mai facem unele ajustari “geografice” (punem Spania, Grecia in loc de Galitia si Bucovina) si “actualizam” limbajul vom obtine un articol extrem de “contemporan”. Scandalos de actual as zice …





snowballing usury
驴打滚



Ennezat - Collégiale Saint-Victor et Sainte-Couronne

Around 1060 a small monastery was founded here, funded by William IV, Duke of Aquitaine (aka Fièrebrace - The Iron Arm).

The building of the romanesque church started immediately and probably only took less than 10 years. This church is counted rightly to the crown jewels of the romanesque architecture in the Auvergne by Bernard Craplet ("Auverne romane").

What makes it so interesting is, that this is the oldest of the crown jewels, as this structure is about 50 years older than Notre-Dame-du-Port, Orcival and Issoire. But it nevertheless shows already all the specific touch, the romanesque style ahs in the Auvergne.

Actually Bernard Craplet places this small church like a stepping stone between the (lost) romanesque cathedral of Étienne II/Pope Stephen II in Clermont and Notre-Dame-du-Port. Though the romanesque church is really small and not complete, this is one of the most important structures in the Auvergne.

The Collégiale Saint-Victor et Sainte-Couronne (now parish church) consists out of three architectural parts. The romanesque church with a nave, two aisles and a transept, a later added narthex and a large gothic part. The building of the gothic church from around 1280 on, took about 200 years.

There are many carved capitals in the romanesque nave. This the best known - in literature.

The "Rich Man" (or even "Avarice") showcased by two large, winged devils, holding him by his hands and his feet. He is on his way to hell. The money bag is still around the neck and down below between his knees stands a vessel. Probably an early saving box. "MUNERA DIVE" is written on the vessel. While the sinner faces the audience directly, the two devils obviously pan a wider space.

The speech scroll is holded on the left by a small devil on the side (only the facial profil and a hand can be seen here) and written by another one on the right (not to be seen here)(Sorry!) - reads "CANDO USURAM ACCEPISTSI OPERA MEA FECISTI" - well, a rough translation is "(When you) accepted usury, you worked for me".

This describes clearly - Mark 10:25 / Matthew 19:24

"..it is easier for a camel to go through the eye of a needle than for a rich person to enter the kingdom of God.”




Catedral de Santa María, Tudela (Navarra)

Portada del Juicio. "[La avaricia] Es, junto a la lujuria, el pecado más presente en el infierno tudelano, como era habitual en el arte cristiano ya desde el románico. Tradicionalmente, al avaro se le representa con una bolsa colgando del cuello, por ejemplo en Tudela aparece un personaje que camina hacia al infierno con ella, y otro que ya se quema en una caldera. Además, en otra dovela vemos a un avaro también con la bolsa al cuello al que arrojan a un río donde se ahoga otro personaje, tema que en la Visio Sancti Pauli, la fuente que más influyó en la idea medieval del infierno, era el castigo reservado a los usureros.
El especial énfasis puesto en denunciar el pecado de la avaricia y la usura, y su relación con las actividades de los cambistas, quizás tengan que ver con un problema concreto de la Iglesia y la ciudad de Tudela en aquellos momentos. La colegiata tuvo varios pleitos con judíos de la ciudad, ya que se negaban a pagar los diezmos y primicias. Quizás la presencia particular de estos temas fuera un modo de denuncia, por parte de los mentores del programa, de estos judíos de Tudela, cuya actividad principal era la de prestamistas y cambistas, que gozaban de la protección del rey Sancho el Fuerte, lo que provocó una revuelta en 1234, fecha cercana a la propuesta para la realización de la portada".
www.unav.es/catedrapatrimonio/paginasinternas/visitasweb/...
.................................................
[Avarice] Is, close to the lust, the most present sin in the hell of Tudela, since it was common in the Christian art I from the Romanesque one. Traditionally, the miser one is represented with a bag hanging on the neck, for example in Tudela appears a person who walks towards to the hell with it, and another one that already burns in a boiler. In addition, in another keystone we see the miser also with the bag on his neck being thrown in a river where another person is drowning, a topic that in the Visio Sancti Pauli, the source with more influence in the medieval idea of hell, was the punishment reserved to the usurers. The special emphasis put in denouncing the sin of the Avarice and the Usury, and its relation with the activities of the cambists, is probably in relation to a concrete problem of the Church and the city of Tudela in those moments. The collegiate church had several lawsuits with Jews of the city, since they were refusing to pay the tithes and novelties. Probably the particular presence of these topics was a way of denunciation, on the part of the iconographic program mentors, of these Jews of Tudela, whose main activity was that of lenders and cambists, who had the protection of the king Sancho El Fuerte, which provoked a revolt in 1234, date near to the proposed for the realization of the portal.