"Dacă aş fi ştiut atunci că acceptarea de mine şi de către Antonescu a cvorumului de 50 plus 1 va fi interpretat aşa de Băsescu, n-aş fi făcut asta. Da, regret că ne-am lăsat toţi folosiţi de nişte oameni nedrepţi! [...] Tot ceea ce mi-am asumat faţă de domnul Barroso am respectat".
Victor Ponta, uzurpator al 7,4 milioane de voturi.
Daca USL-ul nu schimba conducerea la nivelul I&II, Basescu are toate sansele sa numeasca un succesor, chiar daca numai temporar, si USL-ul nu va putea reface majoritatea parlamentara de PPDD-uri si alte nascociri.
- Foametea si jalea economica ce planeaza asupra romanilor in particular, si a emisferei nordice in general, vor face ca Primavara Araba sa fie un fel de dress-rehearsal (adica repetitie finala, in costume).
- Chiar si majoritatea parlamentara actuala va fi greu de mentinut, stiind ca parlamentarii sunt cei mai orientati dintre romani si vor alege sa pactizeze cu cel puternic.
Vestul in general, si americanii in particular, au mizat pe Basescu, desi stiu ca popularitatea astuia e in cadere libera. Basescu trebuie ca va scos si inlocuit cu unul care ofera acelasi nivel de garantii. Ponta se crede el in acea pozitie, nu-s convins.
Romanii din strainatate care-s bucurosi de intoarcerea lui Basescu nu-s decat sicofantii care vor sa fie mai democrati si capitalisti decat gazdele lor. Intr-adevar, cine-i mai zelos decat convertitul?
Celor care aplauda revenirea lui Basescu le-as spune numai 2 lucruri:
1) Sub Basescu totul a fost in cadere libera, economia, statul, demografia.
2) Daca Basescu era justitiarul pe care-l asteapta astia, de ce nu incepe cu Udrea-Videanu?
Ponta&Antonescu au gresit luandu-si acele angajamente si nesanctionand abuzurile celor cca. 1000 de procurorasi instituti de Basescu prin ne-schimbarea binomului Kovesi-Morar. Ponta a mai gresit cu Rus, acest exponent al Clujului/Ardealului mai grozav decat restul romanilor. Ardelenilor cu complexe de superioritate le-ar face bine sa inteleaga ca au fost pana alaltaieri slugoii ungurilor. M-am bucurat sa constat ca noi oltenii am votat cel mai mult si bine, de data asta cel putin.
In incheiere, sper ca tinerii, dureros de absenti din viata politica, nu se vor risipi prin zari, ci vor intelege ca neimplicarea lor le este un mare dusman. Pentru a se lamuri cu plecatul, sa-i intrebe pe aia care au facut-o ce si cum, inainte de a crede ca-s mai grozavi.
7 comentarii:
Mulţi dintre cei pe care îi cunosc traversează zile de cruntă dezamăgire. Vor să schimbe profesia, oraşul, casa, ţara, modul de a gândi. Orice sau chiar totul. E o formă de protest. La adresa situaţiei, a ţării, a sistemului. Foarte puţini sunt dispuşi să formuleze nemulţumiri şi în ceea ce-i priveşte. Au ieşit la vot? Da! Au demonstrat?Nu! Au protestat? Nu! Au bătut la uşa unor ONG-uri să schimbe ceva? Mă rog! Culmea ironiei este că nemulţumirea lor se exprimă într-un moment în care numărul anti-băsiştilor creşte vertiginos. După campania din garaj, mai ales după 29 iulie, şi după presiunile grosolane din străinătate, dar mai ales după logica de beton a echipei Băsescu de la CCR, populaţia, în loc să se resemneze, se îmbăţoşează. Înjură, e dezamăgită, unele cucoane scapă în plâns. Iar televiziunile sar pe Aspazia Cojocaru. O mămăică isterică, strânsă cu uşa, a devenit ţâţâna de la care s-a rotit viitorul României. O fi madam Aspazia cine este, pensionară, pensionabilă, pe listele băieţilor. Dar tot destinul ţării noastre, ajuns la ceas de cumpănă, nu poate sta doar în votul sau în pixul acestei cucoane. Am greşit şi noi. N-am învăţat nimic de la referendumul precedent, la care alianţa anti-Băsescu a crezut că marinarul se scutură ca o pară mălăiaţă. Şi de data aceasta campania de explicare a dezastrului comis de regimul Băsescu a fost una de suprafaţă. Dezbaterea publică, aproape inexistentă. Activismul USL pentru mobilizarea electoratului, destul de anemic. Pregătirea formală a suspendării a fost ca şi inexistentă. Aşa ne-am încurcat în ordonanţe şi legi. Aşa am înghiţit aiureala cu cvorumul, impus de Barroso, cu neschimbarea cuplului Kovesi-Morar. Şi aşa mai departe. Am început suspendarea cu un premier lăsat pe jantă de scandalul plagiatului, cu un preşedinte interimar care şi-a tras singur două palme puşteşti într-un moment în care nimeni nu-l oblige să o facă. Şi ne-am trezit cu un preşedinte avid de putere, disperat să se întoarcă şi să nu dea socoteală pentru toate expunerile sale faţă de tot felul de anventurieri şi servitori. Ne-am trezit în situaţia că ne întrebăm cum vom coabita cu un preşedinte căruia i-am tras o rachetă de 7,4 milioane de voturi în babord. Şi când numărul celor care nu-l mai suportă se apropie de 10 milioane, noi zicem, oare ce ne va face când se va întoarce?
Greşelile şefilor USL sunt de fapt şi greşelile adversarilor regimului Băsescu. Toţi au crezut că omul e şubrezit de propriile excese, abuzuri, prostii şi declaraţii zănatice. Să ne înţelegem. Am ratat destituirea lui Traian Băsescu din cauza greşelilor noastre. Căci tupeul său nu are rost să-l mai punem la socoteală. Ne era familiar din sute şi mii de atâtea alte împrejurări. Am crezut că pica uşor. Adevărul este că Traian Băsescu era mai copt ca niciodată de trimis în mult invocata sa cursă pe mare. USL-ul a greşit pierzând şi războiul comunicaţional din străinătate, şi contând doar pe mânia pensionarilor văduviţi de un procent din pensii. Am pierdut neaşteptat de uşor războiul cu intoxicaţiile agenţilor de influenţă ai statului român. Ampierdut războiul cu o Curte Constituţională subordonată politic şi alcătuită şi din câţiva judecători grobieni, cu gândire şi limbaj de tractorişti afumaţi. Am pierdut din cauza americanilor care şi-au apărat omul şi se temeau de junii lideri români, străini de interesele lor. Am pierdut şi din cauza Comisiei Europene, bine apărată de interesele Popularilor. Dar cel mai mult am pierdut din cauza noastră. De 20 de ani închidem ochii la tot felul de găinării electorale şi la faptul că politica a devenit doar o îndeletnicire de făcut bani. Iar acum, rămaşi cu Traian Băsescu pe cap, ne plângem şi ne întrebăm încotro o luăm, deşi la televizor demonstranţii de la Piaţa Universităţii flutură cartoane pe care scrie ”Veniţi în stradă!”.
Am şi eu o întrebare, cine naiba a promovat parodia-asta de CCR, nu PSD-ul? În ţărişoară nimic nu se poate fără politizare şi asta nu-i de-acum, Băsescu n-a făcut decât să profite sinistru de această stare de fapt aberantă şi să o ducă pe culmile regimului personal.
Parlamentul reprezintă suveranitatea poporului şi are tot dreptul să anuleze anularea votului popular suveran. Şase politruci nu pot fi mai presus de voinţa naţională, nu pot transcende suveranitatea poporului. Mai ales că au încălcat, grav, însăşi legea în raport cu care au avut de judecat, ceea ce este evident din motivarea lor aberantă. Şi din faptul că există trei opinii separate, coerente, convergente şi categorice, în favoarea validării votului.
PSD are sânge? Să boicoteze cvorumul, în aşa fel încât până la încetarea vacanţei parlamentare să nu se citească aberaţia CCR în Parlament, iar USL să pregătească validarea demiterii – plus varianta de rezervă, demiterea pentru înaltă trădare – semnaţi aici:
http://www.petitieonline.com/cerem_parlamentului_sa_il_acuze_pe_basescu_de_inalta_tradare
Dar, repet, în opinia mea, înalta trădare e varianta de rezervă. Parlamentul are tot dreptul să ia act de rezultatele votului popular şi să decidă demiterea lui Băsescu în consecinţă. Decizia se întoarce la CCR şi să vedem care Aspazie se mai opune. Până atunci, ea trebuie revocată disciplinar, conform Legii Curţii Constituţionale şi înlocuită cu altcineva, la propunerea USL.
Apropo, are PSD o mână bună! Au căutat-o mult până s-o găsească – şi îmbârligată cu Securitatea, şi cu cazier penal, fostă puşcăriaşă de drept comun – cum naiba de i-a fost şters cazierul, după ce a graţiat-o Ceauşescu? Întrebare la care în mod sigur de-alde Coldea are răspunsul.
România e ţara stării de fapt şi Ponta îşi face scrupule “legaliste”. Plus titlul de glorie că el va persevera în prostie şi va continua “să joace cinstit” în faţa trişorilor.
Am impresia că unora din PSD le convine situaţia – sigur, sunt câteva codiţe de topor şi în PNL, dar nesemnificative şi nu suflă în faţa lui Crin, spre deosebire de şulfele băsiste care-l fac pe Ponta (nu doar) de la Cluj.
@ Roxana Iordache,
nu ai cum sa-l acuzi pe Revenitu’ de inalta tradare, trebuie sa ai probe extrem de solide ca sa sustii asemenea afirmatie. Nu merge cu pareri sau deductii, trebuie dovezi indubitabile in original, documente, ori baiatu’ nu a comis d-astea, a facut si va face el multe, dar d-astea de nepriceput, nu.
Cred insa ca-ti faci ganduri negre degeaba, isi va da demisia fix in momentul in care isi va fi pregatit iesirea, protectia si imunitatea. Ar fi cedat el si acum, la referendum, insa l-au luat prea prin surprindere si n-apucase sa-si aranjeze ploile. Sa nu crezi ca va dori sa se razbune, nu te poti razbuna pe o tara, stie asta, poate vreo doi-trei sa cada victime dar asa, usor, ca sa vada lumea ca unu-i Basescu! Si daca nu se poate razbuna pe toti, cred ca o poate face acolo, la NATO, unde se zice ca va fi raportor (?), probabil ne vor veni cele mai scumpe F-16 second hand din istoria inarmarii… Poate il mai inmoaie si nunta Ebbei, vreun nepot, poate mai plange nitel si coana Maria ca-i ajunge balamucul de pana acum, si-l vezi ca trece la plimbat catelul si la facut piata.
Cred ca un om care a stiut sa urce, stie sa si coboare… dar pe Basescu cine sa-l mai deranjeze, iepurii astia?
Timp de trei săptămâni m-am gândit dacă să scriu sau nu rândurile ce urmează. O fac pentru ca omul politic Victor Ponta să priceapă câte ceva şi prin atitudinea viitoare să-mi contrazică toate îndoielile, toate suspiciunile.
Nu ştiu dacă şi în ce măsură şi-a dat seama tânărul prim-ministru că scaunul ce avea să-l ocupe, deşi capitonat cu mult entuziasm şi bune intenţii, era, este, totuşi, un scaun de ceară. Delegându-şi mare parte din atribuţiile guvernamentale unui priceput expert economic, a avut tot răgazul să se dedice activităţii politice către care îl şi trage „aţa”. Numai că una este să fii politician în vremuri de linişte şi pace politică şi socială şi cu totul alta în vâltoarea tensiunilor ei. Momentele de cumpănă în care destinul personal sau colectiv stă agăţat de un fir de păr care depinde de tine dacă se rupe ori nu, dau măsura staturii politice a omului de stat. Mulţi i-au spus domnului Ponta, mai în glumă, mai în serios, pentru câteva asemănări fizionomice, Micul Titulescu. Astăzi înţelegem că într-adevăr, a fost o glumă. Distanţa dintre cei doi se măsoară în ani lumină măcar dacă ne gândim şi luăm în calcul faptul că acolo unde a excelat Titulescu, a clacat ruşinos Victor Ponta.
Pentru a coborî, în interesul său şi al ţării, cu picioarele pe pământ, pe solul tare, arid al realităţilor dramatice actuale, punem câteva întrebări din al căror răspuns sperăm să facă un exerciţiu de sinceritate şi un subiect de reflecţie.
1. Maşinăria suspendării lui Traian Băsescu a demarat în trombă, cu motoarele turate în plin. Pe parcurs, în calitate de copilot aţi încurcat pedala acceleraţiei cu frâna. Aţi frânat când trebuia să vă desprindeţi clar în câştigători. Mai ales că aţi beneficiat de susţinerea a 7,5 milioane de cetăţeni spectatori. În ce fel vă asumaţi gâlceava devenită război şi nebunia iscată de momentul nefast al acceptării directivelor arbitrare venite din partea Uniunii Europene? Şi de ce aţi făcut-o? Din slăbiciune? Din nepricepere? Din calcul?
2. De ce nu aţi făcut un subiect de dezbatere publică din cele 11 porunci ale comisarilor cu câte 12 stele pe umeri? Poate ca Parlamentul, poporul ar fi avut cu totul alte opinii şi opţiuni.
3. În diferite apariţii televizate şi câteva interviuri, aţi pendulat complăcându-vă în atitudini contradictorii : de la intransigenţa, de la refuzul ferm al coabitării cu Traian Băsescu odată întors la Cotroceni, până la înmuierea tonului şi a consecvenţei, luând în serios, ca posibil şi un asemenea scenariu al sa-i zicem, coabitarii cu dispreţ!. Oare vă puteţi iluziona în aşa de mare măsură în viabilitatea unui asemenea proiect încât in mintea cetăţeanului să nu se nască chiar întrebarea din titlu? Credeţi sau nu că un astfel de joc la „două capete” ar reprezenta o pată de neşters , scump plătită în viitorul dumneavoastră politic?
4. Cum susţineţi fermitatea afirmaţiei lui Crin Antonescu că Traian Băsescu nu se va mai întoarce la Cotroceni şi cât de mult credeţi în ea?.
5. Cât de îndepărtată sau apropiată vi se pare ziua în care îl veţi lăsa singur pe Crin Antonescu?
Foarte mulţi dintre cetăţeni au înghiţit cu noduri, greu, ca pe o găluşcă nedigerabilă, numirea lui Ioan Rus la MAI cu girul dumneavoastră. Care a fost rostul şi sensul mulţumirilor şi a declaraţiei de susţinere adresate acestuia la sfârşitul mandatului în care şi-a îndeplinit doar deserviciile? De multe ori, în urma excesului de diplomaţie se vede mai bine urzeala străvezie a iţelor!.
7. Ce se întâmplă cu domnul Liviu Dragnea, strategul mobilizator?
A ieşit în décor? S-a retras din peisaj? Unde? În munţi, în staţiuni montane? Noi ştim că rezistenţa democratică se organizează la vedere, pe străzi şi în pieţe publice.
Nu sunteţi Micul Titulescu ci, din păcate, doar Micul Ponta. Cu ce preţuri şi cu ce sacrificii credeţi că 7,5 milioane de votanţi ar mai putea să aştepte până la creşterea, până la maturizarea dumneavoastră politică?
Scaunul de prim-ministru al domnului Ponta, de ceară, nu are buton pentru catapultare. La focul evenimentelor arzătoare şi al indeciziilor, se va topi văzând cu ochii cu fiecare oră, zi, săptămână.
Domnule Nastase
si ce erati dvoastra in momentul modificarii Constitutiei? Blogher?! Sau cumva presedintele partidului de guvernamant (care avea un cuvant extrem de greu in comsia de revizuire a Constitutiei) si prim ministru?! Nu puteati avea o opinie proprie fiindca deh dvoastra nu aveti cunostinte de drept? Ba pardon erati prof univ la drept!!
Ati acceptat sa mariti puterile CCR si sa faceti deciziile si hotararile CCR necenzurabile de catre Parlamnt .. Adica sa subordonati vointa parlamentului vointei celor 9 … translatand astfel decizia suverana de la un parlamant care poa fi criticabil dar este expresia “sufragiului universale” (inceracti sa “auziti” cu intonatia lu Titirca Inima Rea) catre niste 9 alesi nu se stie cum , nu se stie de ce dar se stie de cine. Deci ati putea fi acuzat ca ati urmarit posibilitatea de a exercita în continuare o influenţă hotărâtoare la conducerea statului. si din (p)opozitie . Am scris “ati putea ” nu ca va acuz…
Va acuz insa ca nu ati tinut cont de faptul ca un grup restrans (9) este mai usor de “presat” decat o majoritate parlamentara..
Idem va acuz ptr unii: ca Sova in 2010, a propus modificarea Legii de funcţionare şi organizare a CCR in sensul extinderii controlului Curţii asupra tuturor hotărârilor Legislativului. Cumva sunteti raspunzator si ptr ca asta a terminat dreptul ?! Apropos cati dintre procurorii care azi colinda satele cu blblia in mana sunt produsul dvoastra domnule profesor?!
Si asa ne-am procopsit cu o supracamera numita mai potenta decat cele 2 alese. Care supracamera cere sa fie “respectata” si sa nu ii fie comentate hotararile.. chiar si atunci cand hotararile ei adauga la lege… Supracamera CCR nu aplica ci creaza lege !! De ex atunci cand a zis ca presdintele poate sa refuze o singura data motivat un ministru … Unde scrie asta in Cnstitutie? Deci CCR a modificat Cpnstitutia !! Si prin aceasta modificare a incalcat Constitutia .. inlcusiv in ce priveste modalitatea de modificare a constitutiei!
Si se pare ca nu exista nici un mijloc de a cenzura CCR desi aceasta isis depaseste copios atributiile!!! Si astfel CCR a devenit grantul incalcarii Constitutiei!!!
“Multumesc” domnule profesor de drept, fost presedinte de partid, premier, presedinte de senat!
Inclusiv ptr Ponta care lipi copita in fata lu Barosso mai dihai decat un racan in fata unui colonel!! chiar asa :ce cauta asta in politica?!
Alin Teodorescu la Romania Libera
Suspendarea lui Traian Băsescu nu a fost declanşată din cauză că USL a devenit mai puternică, ci mai degrabă fiindcă liberalii - şi mai ales Crin Antonescu - au făcut presiuni în acest sens.
A.T.: Aş zice că totul a început la Consiliul European de la sfârşitul lunii iunie. E un celebru articol al lui Stalin din 1930 care a declaşat crima numită cooperativizare - „Ameţeala de pe urma succeselor", titlu care poate fi folosit şi pentru descrierea evoluţiei liderilor USL. Ei au vrut neapărat ca Victor Ponta să fie reprezentantul României la Consiliul European din iunie 2012. Ponta a primit de la Parlament o ţidulă fără valoare juridică, iar ajuns acolo şi-a dat seama ce se întâmplă, l-a sunat pe Traian Băsescu şi i-a cerut mandat, dar preşedintele nu i l-a dat. Ce s-a întâmplat după aceea a fost grav, fiindcă premierul român a participat la Consiliul European fără să aibă mandat, ceea ce ar fi putut duce la invalidarea tuturor deciziilor luate de cei 27 de lideri ai statelor UE. Au fost decizii extrem de importante şi toate ar fi putut fi invalidate din cauza prezenţei unui om care nu avea mandat să participe. Potrivit regulilor, deciziile Consiliului European se iau în unanimitate. Nimeni nu a zis nimic, fiindcă nimeni nu vroia să inaugureze o criză structurală, dar preşedintele Barroso a primit sarcină de la ceilalţi lideri occidentali să nu se mai întâmple aşa ceva.
De aici a început antipatia liderilor europeni faţă de Victor Ponta?
A.T.: Premierul român a mai făcut o greşeală incredibilă: a acceptat lista de obligaţii pe care i-a făcut-o preşedintele Comisiei Europene, deşi în relaţiile noastre cu Parlamentul European şi Comisia „to do list"-urile se făceau în România şi erau doar avizate de partenerii de la Bruxelles. Adică era un angajament al Bucureştiului, cum au fost, de pildă, moratoriul privind adopţiile internaţionale sau încheierea negocierilor de aderare. Aceasta a fost a doua eroare a lui Victor Ponta şi al doilea test la care a căzut.
Mai are şanse să-şi refacă imaginea în EU?
A.T.: Victor Ponta este văzut la Bruxelles ca o persoană care are o problemă de integritate. Din această cauză, punctul 6 din lista lui Barroso este să facă din integritate o prioritate politică. Nu este vorba despre plagiat, care rămâne o problemă internă a românilor, ci despre faptul că Victor Ponta se angajează să respecte regulile UE. Era normal ca liderii europeni să-l sprijine făţiş pe Traian Băsescu după derapajele lui Ponta în capitala europeană. Totuşi, nu cred că în campania pentru referendum ar fi avut vreun efect susţinerea occidentală pe care preşedintele suspendat a avut-o.
De ce?
A.T.: Pentru că publicul românesc se hotărâse din 6 mai 2010. UE ne-a dat un semnal politic formidabil, iar americanii au înţeles, la rândul lor, că oricine putea contesta Consiliul European din iunie 2012 şi ar fi putut anula nişte decizii politice foarte serioase.
La Bucureşti, Victor Ponta pare să fi înţeles o parte din mesaj. Crin Antonescu nu a înţeles nimic.
Trimiteți un comentariu