cu Dan PURIC

8 Februarie 2012 » Vis cu Dan PURIC, originally uploaded by OrasulSUCEAVA.ro.

Dan Puric: Când aveam 17 ani am semnat angajament cu Securitatea să spun cine face politică în clasă. M-am autodenunţat. Eu eram cel care îl imitam pe Ceauşescu.

Ăla care m-a pus să semnez, m-a întrebat: "Tovarăşu' Puric, vă rog să spuneţi cine face politică în clasă". Şi-atunci au venit îngerii şi am răspuns: "Dan Puric". Avea pregătit pixul să noteze, n-a mai notat nimic. M-a întrebat dacă vreau să mă scoată în faţa careului. Aşa s-a terminat şi angajamentul meu de a colabora cu Securitatea.

Dan Puric: Am simţit că domnul Arafat este printre puţinii oameni care a făcut ceva durabil, bun, a salvat sute de oameni. Românul a observat că e un om care nu numai că n-a fost apreciat, dar felul în care Băsescu l-a tratat nu a fost în regulă.

Poporul român e sensibil. E efectul fluture. Un ciclon nu pleacă dacă nu bate un fluture din aripi. De la o oscilaţie mică de aripioară a plecat totul. E imprevizibil cât poate omul să îndure şi e imprevizibil de la ce se revoltă. S-au revoltat că a vorbit preşedintele urât cu omul acela. Ăsta este poporul român.

Dan Puric: Pentru mine, principiul monarhic este urmarea pricipiului voievodal, care este ierarhia. Ierarhia este un lucru natural. Un conducător nu se alege, se impune.

Dan Puric: Mi-am luat câine. Sunt singurul Puric cu câine din lume. Mă plimb cu el prin parc. Acolo am văzut structura României. Javrele maidaneze, care seamănă cu oamenii politici, sunt hrănite de paznici. Ăştia care se plimbă cu câini individuali, le aduc mâncare, în loc să dea în ei cu bolovani. Ăştia au găsit creştinismul pentru maidanezi. Clasa politică trebuie ţinută în lesă, cu botniţă. Lesa e la noi.

Dan Puric: Am primit un telefon odată de la o măicuţă care mi-a zis: "Mătăluţă eşti cam eretic. Vorbeşti doar de Coposu, de Ion Gavrilă Ogoreanu, care erau greco-catolici". Şi-atunci i-am zis şi eu: "Mătăluţă eşti de la Securitate". Pentru mine nu contează lucrurile astea, contează că s-au jertfit pentru ţară.

Victor Ciutacu: E normal să avem un şef de serviciu secret premier? E democratic?
Dan Puric: Ce-i democratic în România? Aici e posibil orice.

Dan Puric: Am urmărit implementarea legii lustraţiei. E ceva comic. Ăştia din clasa politică nu sunt fantomele trecutului, sunt cancerul prezentului. Ăia din trecut i-au fătat p-ăştia.

Dan Puric: Clasa politică e formată din copii handicapaţi care aşteaptă să moară românii ca să le ia averile.

Dan Puric: Noul Guvern este o continuare a ceea ce-a fost. Dar nu mă lansez într-o critică. Misiunea mea nu e să critic, ci să fertilizez mintea românilor.

Ştiţi cum mă simt în România, vizavi de Guvern? Cum mă simţeam faţă de administratorul meu de bloc din Botoşani, care s-a luat de mine că făceam repetiţii în casă şi mi-a zis: "Domnu' Puric, şi eu am soţie, dar nu o bat aşa ca dumneavoastră. Mai daţi şi drumul la muzică să nu se audă"... Aşa e şi cu Guvernul, n-are nicio treabă...

Dan Puric: Mi-a spus o doamnă: "Domnu' Dan, ce ne facem cu romii ăştia care ne fac de râs pentru că fură din Anglia". I-am zis că am un mesaj pentru ei. Furaţi, ţiganilor, furaţi cât puteţi. Lăsaţi găinăriile, furaţi mult. Oricum nu se compară cu cât fură alţii în Roşia Montană.

Dan Puric: Intelectualii nu fraternizează cu regimul politic, ei se vând. Sunt fripturişi. Se duc încotro bate vântul pentru nişte oportunităţi mizerabile. Ne aflăm într-un pasaj de distrugere a României soft. Un plan de distrugere lent este perfect valabil.

Se face cu oameni care îţi aneantizează sentimentul trecutului. Nu mai avem valori comune. Ni se inoculează şi frica de viitor. Omul este terorizat de prezent, fără să mai îndrăznească să viseze.

Dar există un recul al poporului şi asta o simt, nu mă îmbăt cu apă rece.

Dan Puric: România este atacată în fondul ei sufletesc. Toate minimalizările astea ale rolului României în lume sunt făcute ca să ne rănească. Cele mai grave suferinţe sunt cele psihice. Poporul român este atacat în sufletul lui.

Oamenii vin la conferinţele mele ca să se refacă sufleteşte. Vocea României în lume a dispărut. Am fost băgaţi într-un salon, de parcă am suferi de o boală contagioasă. Nici măcar rudele nu vin să ne vadă.

Ni s-a impus comunismul cu forţa, ni s-a impus o gardă de intelecuali trădători. Această intelectualitate care ne-a creat un spaţiu dilematic a făcut ca tineretul să nu aibă unde să se întoarcă.

Dan Puric: N-am fost desprins de fenomenul revoltelor, am intrat în cartea de istorie. În perioada în care erau focurile mai aprinse în Piaţa Universităţii, a sunat cineva la casa mea. Erau doi oameni în vârstă. A răspuns soţia, eu dormeam. "Nu vă supăraţi, aici stă Dan Puric? Noi suntem din Piaţa Universităţii. Când se scoală domnul Puric, îl întrebaţi dacă vrea să fie preşedintele ţării?". Am vorbit cu ei până la urmă, aveau o candoare...

Mi s-a părut extraordinar, am intrat în istorie.

Linia asta de duioşie... Pe Brâncoveanu l-au rugat să fie domn, pe Petru Rareş l-au rugat la fel. Ca pe Brâncoveanu şi Petru Rareş l-au rugat şi pe Dan Puric. Dacă au făcut asta, înseamnă că poporul român are o sămânţă de genialitate.

Dan Puric: Cel mai mare elogiu mi l-a făcut prin 1992 un director de casă de cultură când mi-a zis că sunt la fel de mare ca Dolănescu, doar că eu nu vorbesc.

Dan Puric: Se pot mobiliza oamenii şi în ciuda vremii şi în ciuda vremurilor. Lumea vine la spectacole. Este o nevoie sufletească, nu una culturală. Suntem într-un proces de refacere sufletească. După ce joc, când vin oamenii la cabină, se foloseşte foarte rar expresia: "Felicitări, ati jucat bine". Nu, se foloseşte expresia: "Mi-aţi făcut o bucurie sufletească".

Nici cuvântul terapie nu vreau să-l folosesc. E vorba de ocrotire. Ocrotesc rădăcina aceasta sufletească care mai pâlpâie în noi. De ce vin aceşti oameni? De ce reacţionează ca şi cum ar avea sute de ani de experienţă teatrală de genul acesta?

De unde coeficientul acesta de inteligenţă nepoluată? În România publicul are talent. E un public rămas intact, care are alergie totală la mitocanizare. Pot să compar publicul din România cu cel din Asia, din toată Europa.