Anunţ publicitar al Statului Român in ziarele mari ale lumii:

Cine a putut, ştiut şi vrut a plecat.

Avem nevoie de ajutor!
Plătim la nivelul pieţei.
Preferăm vorbitori de Româna!

______________________________


poante § intelart § cafeneaua
© 2005
cel mai vechi blog peromaneste

8.6.05

Romani despre romanii




De curand, Academia romana dicta ca aromanii ar fi romani, Mircea Cartarescu explora tema sentimentului romanesc in istorie ('Sentimentul romanesc al isteriei' din Jurnalul national), iar Bedros Horasangian intorcea pe toate partile ideea solidaritatii romano-romane ('Romanii de pretutindeni' din Ziua). In cazul lui Cartarescu, spre deosebire de celelalte doua entitati in discutie, nu se poate atribui sursa spuselor sale declaratiilor comunitatii aromane care solicita acordarea statutului de minoritate in Romania. Candva in aprilie, aici la peromaneste, comentam in postingul 'D-l Gabriel Andreescu pune in lumina un aspect interesant' faptul ca businessul etnic ia amploare in Romania--din cauze pe cat de multe pe atat de variate: bani, recunoastere parlamentara si devalorizarea ideii de roman chiar in Romania unde vezi din ce in ce mai des cate unul care-si cauta sange ne-romanesc prin matusi si bunici.

Pentru ilustrare, situatia ar arata cam asa: maghiarii nu-s romani si nici ceangaii, evreii nu si nici germanii, rusii nu si nici lipovenii, bulgarii nu si nici sarbii, iar romanii nu-s tzigani si nici greci, dar aromanii sunt romani samd. Daca ar fi sa mai adaugam si faptul ca oltenii-s primii'ntre romani, iar Banatu'i fruncea, moldovenii nu-s olteni si bucovinenii sunt deaspura moldovenilor, la Slobozia si Buzau sunt tigani, iar la Ploiesti o tot intorc, ca transilvanenii au in sange ceea ce inseamna sa fi roman, iar regatenii sunt ca la Ploiesti... Of mama s'aoleu!

Pe de alta parte, cu riscul simplificarii, de ce nu am admite ca aceste stari de fapt sunt si din cauza ca noi romanii suntem o natiune tanara si neomogena, inca in formare si de aceea expusa excesului de teribilism/exceptionalism/unicitate?

Daca am invata mai bine istoria proprie (cat ne e accesibila deocamdata) si aceea a migratiilor si formarii popoarelor in Europa, s-ar crea premizele unei conversatii cu sorti mai mari de atingere a obiectivului. Considerand insa ca, in pofida mandriilor inerente si a ierarhiilor de localitate, pana acum 15 ani cei mai multi romani eram oficial doar tovarsi, incluzand minoritatile conlocuitoare, este firesc ca acum sa incepem a ne intreba cine suntem si de unde venim ca sa decidem incotro sa o luam.






Da click aici ca sa vezi totul!

6 comentarii:

peromaneste spunea...

Iata o conversatie pe tema quasi-libera despre romani si romanitate. Interesanta radiografie...








De la: underinfluence din bucuresti

...despre dezbinarea romanilor ca o actiune a fostei securitati



si actualei care inca mai bintuie printre noi in haine democratice .
va mai amintiti de "teroristii " din dec 89 ?
n-au fost arabi , au fost romani cu stele pe umar de securist , aroganti , infatuati ,obraznici , tupeisti , borfasi intr-un cuvint si care se cred deasupra poporului din care provin .
Cum credeti dvs ca se va realiza pacea dintre romani atita vreme cit acesti securisti promoveaza mica smechereala intre cetateni?
Ati auzit voi vreun securist care sa fi dat afara din propriul birou pe vreun roman care venea sa toarne cite o nota informativa despre vecinul lui?
Niciodata nu se va intimpla asa ceva , ba mai mult vor fi incurajati sa se toarne intre ei pe motiv ca unul e smecher si celalalt e fraierul , si cum toata lumea alearga sa devina smechera , ma indoiesc ca vom reusi sa schimbam ceva .
Unii au spus ca motivul scindarii ar fi economic , eu spun ca am intilnit romani cu o situatrie economica peste medie si tot asa se comportau , ba mai mult li se parea ca cel de linga el indrazneste sa fie superior lui chiar daca acesta incerca sa fie cit mai firesc .
Securistii pot schimba aceasta situatie , dar credeti ca vor?
Dezbina si vei conduce , spune o vorba











De la: mcollan

Apel catre romanii de pretutindeni


De ce vorbim de unitate nationala cand, atat in Romania cat si in diaspora, comunistiii si securistii sunt inca la putere. In primul rand trebuie sa intelegem ca nu religia si origine etnica ne divizeaza, ci niste interese speciale care profita de dezbinarea noastra. Timp de 15 ani, Romania a fost in mana comunistilor si politiei lor politice. Ei nu servesc poporul roman, ci interesele straine care ii mentin la putere. Si-au facut datoria, ne-au adus poporul in sapa de lemn. Ambasadele si consulatele sunt in mana comunistilor si securistilor ramasi de pe vremea lui Ceausescu. In America au fost inmultiti de Geoana care l-a tradat si pe Emil Constantinescu care l-a mentinut ca ambasador.
Am facut un apel catre romanii din America sa ne unim si sa cerem noului guvern din Romania, sa nu mai faca gresala lui Emil Constantinescu, si sa ne scape de securistii care au impanzit toate bisericile si organizatiile romanesti. Din aceasta cauza mi-am facut dusmani si romani care ii consideram prieteni. Unirea presupune insa o munca grea. Sa reconstruim din temelie o tara care a fost folosita timp de 50 de ani ca mana de lucru ieftina, si sa construim o economie pe care risipit-o din lipsa de unitate.









De la: traktorist din SUA

Romania este a romanilor care traiesc acolo.


sa nu mai faca gresala lui Emil
> Constantinescu, si sa ne scape de securistii care au impanzit toate
> bisericile si organizatiile romanesti. Din aceasta cauza mi-am facut
> dusmani si romani care ii consideram prieteni. Unirea presupune insa
> o munca grea. Sa reconstruim din temelie o tara care a fost folosita
> timp de 50 de ani ca mana de lucru ieftina, si sa construim o
> economie pe care risipit-o din lipsa de unitate.
>
Cind Iliescu apare, soarele rasare !

Dar oare nu noua ni s-a spus ca " nu ati mincat salam de soia cu noi " ? Raspunsul nu e chiar asa de nevinovat pe cit crezi.
Greselile in politica se platesc scump si poate merge pina la citeva generatii. Arata si mie unu, afara de copii lui Ceausescu care nu a votat macar o data cu Iliescu !
Basescu e o paiatzza si paiatza va ramine. Eu nu mi-am pus nici o sperantza in el pt ca intentiile lui sint ca niste comprese la schimbatorul de viteze....Este la mina securitatii care s-a organizat de frica intr-o mafie . Apoi romanii spera prea mult de la Presedinte.
Uite la Primul Ministru Tariciuceanu ! S-a imbogatit tot mina in mina cu ma=fia securitatii. A facut mai multa avere decit familia Presedintelui Bush in numai 14 ani. Romania are mai multi milionari la hectar decit America, Anglia, Japonia.... Asa ca nu sint de plins. Daca gasesti prosti sa-i pacalesti, atunci le zic si eu sa-i pacaleasca , sa-i bata, sa le " imprumute nevestele ", sa-i bage la racoare. ca de trezit nu se trezesc devreme ! Asa de ametitzi sint ca am fost intrebat de un fost coleg ( hai ca mint; e colega ) care are baiat care a facut informatica si vrea sa vada unde si cit de repede ar deveni baiatul milionar in US, Iuropa sau Romania. Ma uimesc de prostia intrebarii, desi tare mi-au placut fetele prostutze la vremea mea !!!


" loveste-l pe taran
c-a dat boii la concar
si fata dup'-un golan ! "








De la: Teroristu Pacifist din bucuresti

Re: Apel catre romanii de pretutindeni


Bey Mcccollan,
Depinde numai de voi sa faceti ceva! N-are Statul roman nici o treaba in asta!
Da, SECU a parazitatat emigratia; dati-i dracu' acuma, ca nu va mai opreste nimeni!!!









De la: Vasile Teodorovici din Montreal

Modelul romanesc macina in gol


Solidaritate romaneasca a existat si in perioada de dupa 1990 si in prezent. Romanii emigrati actioneaza intre ei sau cu cei ramasi, dupa modelul vazut "acasa". Rezultatul este similar cu cel din Romania, o dezarticulare a societatii.
Numeroase institutii romanesti isi stirbesc prestigiul -cum este cazul recent al USR. Nu prea exista simboluri puternice care sa-i uneasca romani, pentru ca mass-media romaneasca manufactureaza "printi" si "regine" de-o vara. Nu exista si nici nu sunt inventate interese comune. Este continuat exportul de forta de munca dupa planurile guvernului Nastase, care incuraja plecatul la cules de capsuni al romanilor cei mai usor asimilabili cultural.
Intr-o maniera ipocrita, destui se plangeau dupa 1990 ca deh..., Romania nu are un exil de capacitate comparabila cu a celui unguresc. Securitatea a sicanat exilul romanesc in perioada regimului comunist. Metodele securistice, de o mare simplitate si eficacitate in rau, au putut fi dispersate si acum sunt functionale un intr-un perpetuum mobile care nu produce decat stagnare.




De la: traktorist din SUA

lupii se aduna in haita cind e greu de trait....


Romanii de afara ne-am cam vazut sacii in carutza si care vin, ii ridica chiar acum.
Legatura , chiar si cu prietenii a devenit rece....Te considera necinstit daca nu spui ca esti cum a citi el.... Ca speli WC, ca maturi in zona garii. Unii au nimerit-o mai bine la inceput, altii au mai avut ghinion....Toate rudele ma intrebau si ma intreaba daca lucrez in " specialitatea " mea . Din intimplare , da ! Dar cine da o coacaza pe ....specialitate ? Te specializezi pe loc la ce vezi ca merge. Dar ma deranjeaza "grija " daca am eu grija de diploma mea.
Romanii de ....poretutindeni vom ramine de.... pretutindeni si cei de acolo vor ramine acolo. Pendularea intre doua Lumi nu este decit pierdere de vreme.
Nu mai am gagici acolo, sa le duc dorul.....







De la: ionion

Cuvantari pe tema "Proletari din toate tarile uniti-va !" sunt niste ineptii !



Cei 15 milioane de romani care sunt in afara granitelor Romaniei
sunt diferentiati deja prin insasi mentalitatea impregnata sau
imprumutata a natiunilor tarilor pe teritoriul carora traiesc.
Doar auziti mereu de cuvantul "s-a integrat sau nu s-a integrat"
in societatea tarii adoptive - s-a asimilat sau nu s-a asimilat !
Ar fi regretabil ca sa vezi in diferite orase precum Madrid, Paris
sau Viena "cartierul romanesc" cu disneilandul propriul, cu
tarabe cu mici la vanzare sau cu sarmale sau cu musaca etc
cu megafoane cu perinita si mai stiu eu ce tablouri de-ale lui
Jean sau Nicky . Se stie prea bine ca prima generatie a emigrantului
este generatia de victima si numai copii si nepotii celor emigrati ,
asimilati de societatea respectiva , care vorbesc limba tarii adoptive
fara accent isi pot trai viata mai mult sau mai putin fara griji !
Ori in procesul de asimilare se pierd pe drum toate dorintele de
unire cu alti 15 milioane de romani din toata lumea. In afara de asta
este ceva deosebit de riscant ! Nu de mult citeam intr-un ziar din
Paraguay ca doi romani s-au injunghiat reciproc pentru un cosh
de capshuni de 10 kg -reciproc acuzandu-se de furt in fata "brigadirului"
de serviciu ! Despre ce unire poate fi vorba si cu cine ?
Insasi in tara romanii sunt grupati si regrupati in diferite cercuri,
partide etc etc si alte securitati , iar autorul articolului cere romanilor
din strainatate (15-16 milioane) sa fie grupati !!!!!!!!!!!!!!!
Si Jean Iliesco a cerut sa fim grupati , chiar ambasadorul a
organizat o slujba religioasa la noi la biserica ortodoxa din Ulan-Bator
pentru a ne unifica !
Asemenea ganduri sunt niste ineptii !
Vazand ca in Patrie se indreapta lucrurile si se paraseste definitiv
politica comunista atunci poate si romanii din strainatate se pot
uita cu alte priviri "inapoi" de unde au plecat si chiar sa revina
"inapoi" acolo unde s-au nascut ! Pentruca Romania nu este "inapoi"
dar cine face legile si conduce tara poate fi "inapoi" sau viceversa !
=====================================================
Hai noroc si sa tropaie iepurii !

Anonim spunea...

Stereotipuri si clisee (+antidoturi):

Noi nu am fost niciodata in istorie tara agresoare, nu am ocupat cu trupe pe nimeni...etc...se uita cu bunastiinta razboiul balcanic (1913) si campania din Ungaria soldata cu ocuparea Budapestei (1919) cu scopul"linistirii" bolsevicilor.




"Singurii vecini aliati istorici ai Romaniei, Marea Neagra si Yugoslavia"

Ca Marea Neagra mai inghite cate o carabie cu oameni cu tot, e asa, ca intre vecini!
La fel, faptul ca sarbii nu recunosc nici in prezent o minoritate romaneasca de peste un milion de suflete - altii zic chiar doua - e tot asa ca intre vecini, nu?!



- romanul e mai destept decat altii ( e drept ca aici se pune accentul pe caracteristici de adaptare la diferite contexte, medii)
- romanul e ospitalier (unul dintre cele mai durabile stereotipii)


haiducii - vitejii aparatori ai saracului roman,in fapt hoti la drumul mare.



Romania, cea mai frumoasa si mai bogata tara.


Intr-un manual de geografie pt clasele a XII-a,editura Corint, Romania era prezentata ca o tara central-europeana.Toata argumentatia era sustinuta in genul explicatiilor tipice discursului lui Nastase.Dunarea trece pe la noi si cum ea traverseaza state din europa centrala si noi suntem pe acolo.Apoi se vorbea de religie.Cu toate ca pe noi ne reprezinta ortodoxia.Si dupa acest rationament si Rusia ar insemna ca este tara central-europeana.
Unghiul de abordare, din manualele de liceu, este si la ora actuala in multe cazuri ramas din perioada comunista.Eu ,pana prin gimnaziu, aveam o imagine despre bravul popor roman comparabila cu niste zei ai razboiului, absoluti, perfecti.
Exista o diferenta frapanta intre istoria prezentata elevilor si cea reala.Insa noua ne place mai intai sa mintim si abia dupa un timp sa recunoastem adevarul.




Românii sînt aici de peste 2000 de ani.




Si daca vorbim de clisee, iata unul, legat de originea noastra: LIMBA ROMANA = LATINA COLONISTILOR ROMEI, ADUSI PE TERITORIUL DACIEI PENTRU A UMPLE GOLUL DE POPULATIE EXTERMINATA DE RAZBOAIELE CU DACII.
Limitele cliseului?
1)Dacia cucerita era maxim o treime din teritoriul de acum al Romanieii, iar limba romana se vorbea pana in urma cu un secol si jumatate pe un teritoriu de o data si jumatate cat suprfata actuala. (Pentru restrangere sa multumim vecinilor nostri slavi de la rasarit!)
2)Timpul ocupatiei romane, un secol si jumatate, suficient ca femeile invinsilor sa-si uite limba materna si sa inceapa a scanda in limba vanjoshilor cuceritori pentru a le capta atentia si hormonii, ipoteza cel putin jignitoare la adresa strabunelor noastre...
3)Pier dacii/getii din istorie, de ei mai aduc aminte cateva epitete de mare noblete, printre care si "Dacicus". Apar in schim gotii, porniti din nordul Carpatilor care scot din istorie Imperiul Roman de Apus. Ce vor fi avut cu el?





cel mai de pret cliseu e....mamaliga -> simbol al rezistentei nationale impotriva dusmanilor neamului cum ar fi : polenta , bageta fr. , pizza sau kebabu ... !
propun ca pe steagul RO sa fie imprimata o pleasca galbena aburinda....ca nu cumva sa ne pierdem national identity si sa murim de foame intr-o tara bogata si frumoasa de tip industrial-agrar....

Romania , acest buric al pamantului ...romanesc !...



Un clisheu frecvent in tabara liberalo-tzaranista. Romania antebelica a fost grinarul Europei.



Daca tot e vorba de "noi despre noi cu sinceritate", atunci pot sa amintesc ca noi suntem aia cu o "sanatoasa" filozofie:
- las-o mai ca merge-asa;
- sa moara si capra vecinului:
- Doamne fereste de mai rau!
- ne-am "descurcat"
- n-ai pe cineva undeva?
- la placinte inainte, la razboi inapoi;
- capul plecat, sabia nu-l taie;
- fa-te frate cu dracul pana treci puntea;
- o mana spala pe alta si amandoua obrazul;
- nu stie staaga ce face dreapta;
- corb la corb nu-si scoate ochi.

Exemplele pot continua.



un cliseu mai e: Romania a fost foarte buna la fotbal si ar fi putut castiga si o cupa mondiala in 1994...


Şi arbitrul e întotdeauna nedrept cu echipa românească.




Bucuresti -> micul Paris ! Timisoara -> mica Viena !
pe cand Botseni -> mica Roma ?



dacii... viteji, muncitori... cei mai cei. corect, dar cica erau si cam... hac... alcoolisti... hac... le-a ars Burebista viile... hac.
din cate stiu, N.Iorga nu a tradus tot citatul ("cei mai viteji si drepti dintre
traci" -parca), k cica mai scria k sunt si cei mai hoti (falsificau oamenii de toate... k si acum) si pe deasupra isi vand si copiii.

romanii... mari creatori de capodopere, edificii si monumente. adevarata civilizatie. si asta e corecta. dar, cica se cam omorau pe strazi, erau niste afemeiati/cu rvari, destul de petrecareti si ei, cam criminali (doar se duceau la razboi in scopul de a supune alte popoare). dealtfel, si ei erau buni xeroxisti (doar k ei mai si inovau ce copiau)



Si acum, dupa atata cenusa turnata in cap, iata doua nestemate din zestrea culturala cu care vom intra in Europa.

Ani de zile m-am tot întrebat care este în folclorul nostru locul a două dansuri minunate, unul devenit cu timpul blazon al românilor, Dansul Căluşarilor sau Căluşul şi celălalt Purtata fetelor de la Căpâlna.
Este atât de evident caracterul lor magic, încât afirmând aceasta nu fac decât să repet lucruri comune. Originea şi rostul lor sunt necunoscutele tot mai greu de pătruns pentru omul de acum.

Despre Căluş s-a afirmat că ar fi un dans adus de coloniştii romani, poate pentru a-i justifica singularitatea, că ar fi de origine tracică - un dans de iniţiere al tinerilor viitori luptători sau unul de invocare a ploii, în ritualurile fertilităţii, ş.a.
Accesul la o importantă arhivă, cel mai mare depozit de fapte de veritabilă cultură din ultimii cincizeci de ani îmi consolideaza convingerea că misterul trebuie căutat în altă parte: Căluşul ar putea fi dovada stră-străvechimii şi continuităţii noastre în acest areal, venind de dincolo de timp. Discuţia se face nu pe varianta actuală, alterata prin stilizare din raţiuni ce ţin de spectacol, ci pe varianta care a circulat până în vremea tinereţii bunicilor noştri, anii 1930, cu puţine diferenţieri regionale.

Să ne reamintim:
Dansul era interpretat de un grup de treisprezece flăcăi "juraţi", adică legaţi între ei printr-un legământ făcut într-un loc tainic, înainte de răsăritul soarelui.
Grupul se compunea dintr-un conducător - vătaful purtător al steagului cetei, unsprezece dansatori de rând şi un personaj cu rol deosebit - mutul sau mascatul.
Membrii Cetei Căluşarilor, cu excepţia mutului, sunt îmbrăcaţi în costume împodobite cu panglici în toate culorile, cu fluturaşi strălucitori şi cu mici clopoţei al căror zornăit însoţeşte orice mişcare a purtătorului. În timpul dansului, flăcăii se folosesc de câte o bâtă, de fapt un baston drept, nu prea gros, dar rezistent şi frumos lucrat. Mutul se deosebeşte de ceilalţi prin costumaţia sobră, fără podoabe, doar cu o blană pe umeri, prin masca în spatele căreia e de nerecunoscut şi prin faptul că el poartă, cel mai adesea, un paloş de lemn cu care îi "taie" pe dansatorii mai leneşi sau pe nepricepuţi.
In varianta actuala, de spectacol, Mutul nu mai apare. O redare veridica a “Calusarilor” este accesibila in filmul lui Stere Gulea, “Morometii”.

Dansul începe prin aducerea steagului - o prăjină înaltă de două staturi de om, cu vârful împodobit cu ramuri şi panglici lungi, în aceleaşi culori ca cele purtate de dansatori - care este înfipt în centrul cercului de dansatori. Lângă el va evolua tot timpul vătaful cu rol de păzitor al steagului. După un număr de figuri de dans executate în cerc de toţi într-un ritm foarte viu pe muzică însoţită de strigături şi îndemnuri specifice, fiecare dansator, cu exceptia mutului, vine în mijlocul cercului unde îşi face numărul propriu dimpreună cu vătaful. Două momente sunt de reţinut: evoluţia "fraţilor înlănţuiţi" şi "udatul".
Primul este execuţia unei figuri de mare virtuozitate, uneori un zbor în cerc cu sprijin pe o singură bâtă executat de vătaf împreună cu unul din cei mai buni dansatori, alteori o legare de salturi rostogolite pe sol, unul pe deasupra celuilalt, cu schimbarea de locuri.
Celălalt moment îl are ca executant pe mut : cu un pilug de forma unui falus, acesta prepară într-un căuş din ouă sparte, din usturoi şi din apă un amestec pe care îl împrăştie apoi asupra asistenţei, mai ales feminine, marcând cu aceasta sfârşitul dansului.
Ceata se sparge după apusul soarelui, în acelaşi loc tainic unde s-a constituit, după jurământul de a păstra taina jocului.

În liniştea arhivei, cu ochii pe filmul dansului, reproiectat iar şi iar, a venit clipa străfulgerării... Emoţia în faţa posibilului sens al mesajului de dincolo de istorie, dar şi implicaţiile acestuia au avut efectului unui berbece asupra mea, raţionalul educat în concepţia că noi, contemporanii suntem tot ce putea fi mai bun până acum, la capătul unei deveniri continuu ascendente. Ideea siguranţei creşterii noastre, ocrotite mereu de buna mamă Gaia primea o lovitură pe care nici optimismul din finalul dansului – ploaia-samânţă a cerului Uranos fecundând iarasi ţărâna Gaiei - n-a reuşit să o atenueze. Poate de aceea străvechii autori ai mesajului, cel puţin la fel de buni cunoscători ai naturii umane ca şi noi, cei de acum, i-au dat forma unui dans magic. Avertismentul în cuvinte, transmis din generaţie în generaţie, a eşuat probabil de mult în mit, pe când cel în haina unui dans ritual, făcut să vibreze coarde neştiute ale sufletului, a putut străbate hăurile timpului neschimbat.

Primul pas al revelaţiei l-am făcut când, observând cum fiecare din dansatori coboară pe rînd din cerc în faţa vătafului să-şi execute figurile, gândul a prins glas:
“…ca o cometă spre soare ...”
Roiul de întrebări şi răspunsuri, născîndu-se unele după altele mi-au atenuat frisonul iniţial. O oarecare rutină din timpul a peste douăzecişicinci de ani de cercetare tehnică mi-a condus următorii paşi - confruntat cu ceva necunoscut, devenit însă palpabil, am început să-l demontez în “bucăţi”, desfăcîndu-i rând pe rând “şuruburile”, pînă la ultimul.
Ceea ce am găsit nu m-a făcut deloc fericit.
E doar confirmrea vulnerabilitătii noastre, a oamenilor, specie încă prizonieră pe globul de humă numit Terra, care nici măcar ea nu ne poate oferi deplina securitate pînă la momentul cînd vom putea să ne purtăm singuri de grijă.
Consolarea că avem puterea ierbii de a renaşte după fiecare pîrjol e umbrită nu numai de ecourile dezastrelor prin care am trecut, înregistrate de memoria comună în diferite moduri, dar şi de teama pentru cele posibil să ne mai aştepte în continuare.
Dar nu despre vreun pîrjol vorbeste Căluşul, ci despre evenimentul la scară cosmică resimţit pe Pămîntul oamenilor şi rămas în memoria lor ca Marele Potop Biblic.

Urmărind desfăsurarea dansului moment cu moment, reciteşti evenimentele pe care mii de ani mai tîrziu le vor înfăţişa din alt unghi de vedere cărţile sfinte ale Vechiului Testament.
Din bezna începuturilor se întrupează Soarele cu alaiul său de planete - grupul căluşarilor care se adună înainte de ivirea luminii pentru legămînt. Sistemul solar evoluează într-un adevărat balet cosmic, cu evenimente care se repetă aidoma de milioane de ani - ritmul şi măsura dansului constante pe tot timpul dansului.
Drumul planetelor, al perechii Pămînt-Lună, legătura fiecărei planete cu astrul central, chiar şi mersul aştrilor vagabonzi - cometele, sunt înfăţişate surprinzător de clar prin figurile dansului - evoluţia armonioasă a întregului grup, a “fraţilor înlănţuiţi”, a fiecărui dansator din cerc dimpreună cu vătaful, purtătorul steagului care prin forma sa evocă aşa de clar soarele. Cel care nu-şi respectă rolul sau greşeşte paşii este pedepsit de “mutul mascat” cu lovituri reale ori cu scoaterea din joc - întruparea metaforică a acţiunii echilibrului natural ori mai mult chiar, a principiului care menţine lumea în marele joc - atracţia universală.
Dezlănţuirea frenetică din finalul dansului, cînd mişcările spasmodice transformă sclipirile fluturaşilor lucitori de pe costume în adevărate fulgerări de lumină, asociate cu zornăitului clopoţeilor este o evidentă figurare a reechilibrării întregului sistemului planetar şi a efectelor ei resimţite pe Terra, mişcări seismice cu roiuri de meteoriţi-stele căzătoare şi diluvii prelungite.

În sprijinul ideii de mai sus vine şi numărul dansatorilor care încep dansul, doisprezece, excluzînd mascatul, evident cu alt rol decît al celorlalţi. Asociind fiecăruia cîte o planetă a sistemului solar şi vătafului steaua centrală, rămîn liberi doi dansatori de rînd. Primul se leagă de bănuita planetă a zecea, a cărei prezenţă devine tot mai certă pe filmele observatoarelor astrale. Ce palmă în orgoliul lui Sapiens, obligat să redescopere ceea ce cunoşteau stră-stră-strămoşii lui şi el a uitat…
Al doilea nu poate fi decît corespondentul pierdutei planete a cincea, legendara Phaeton, regăsită în centura de asteroizi dintre orbitele lui Marte şi Jupiter şi totodată argumentul forte pentru vechimea greu de cuprins cu mintea noastră trufaşă de oameni ai secolului XXI a mesajului transmis de Dansul Căluşarilor.
Întîmplător oare în anticul mit al lui Phaeton, nesăbuitul personaj care a dorit să conducă pentru o zi carul Soarelui, totul se termină tragic din cauza neputinţei lui de a mai stăpînii caii cereşti ? Poate că da, poate că nu, grecii sunt recunoscuţi doar ca cei mai mari colportori ai antichităţii…

Despre acestea ne povesteşte Căluşul într-un limbaj de nerecunoscut acum pentru că l-am uitat noi, ori pentru că s-au stins de mult toţi cei care, la anume prilejuri, aveau datoria de a ne reaminti înţelesul său. Faptul că eu, oarecare trăitor pe meleagurile celor mai bătrîni zei ai Europei, am întrezărit o faţă a acestui mister poate fi o întimplare sau poate doar o amăgire. Dar dacă nu e ?!…

Pentru Purtata fetelor de la Căpîlna admiraţia mea se împleteşte cu evlavia în faţa perfecţiunii simplităţii. Un şir de femei înveşmîntate în alb şi negru păşesc agale, una după alta în cadenţa bătăii de inimă, cu neaşteptate opriri şi retrageri pe pas şi cîntă într-un glas o melopee ale cărei cuvinte, de o candoare infinită, poartă însă în ele căldura care de mii de ani a înmuiat ca ceara sufletul celui mai aprig bărbat.

“Eu’s în deal şi badea-n şesu’
Şi mi-l cunosc di pe mersu’.

Şi-are mersul legănatu’
Cu dragoste amestecatu’.

Cînd mere gîndeşti că scrie
Ca ţăruza pe hîrtie.

Badeo, spicule de grîu,
Mult aş da să nu te ştiu…”

Care bărbat ar rămîne de piatră în faţă acestei curate destăinuri de supunere din dragoste?
Împins de curiozitate, am marcat pe ecran urmele paşilor purtătoarelor.
… cercuri, spirale, sinusoide line şi în final acel “opt culcat” prin care matematicienii lumii simbolizează infinitul, acestea sînt semnele scrise “ca ţăruza pe hîrtie” de paşii femeilor care aduc din timpuri fără de vîrstă Purtata.





PSD - partidul coruptilor... Numai PSD-ul a furat de a stins... Clisee... Pentru naivi...


Cu afirmatia de mai sus vrei sa transformi realitatea in cliseu si apoi sa o negi.
Metoda Iliescu de negare a coruptiei, cand afirma ca "toate tarile au coruptie".
Discrepanta e atat de mare intre numarul coruptilor din PSD si celelalte partide, si intre numarul coruptilor din Romania si alte tari dinspre vest, chiar vecine cu noi, incat fortarea egalitatii intre ele duce la ridicol.





cliseu mai mult decat universal:

TOTI OAMENII SUNT EGALI... cata ipocrizie... m-am saturat de prosti, "impresari", de oligofrenii din fotolii de conducere... de profesorii ce se cred zei, de acei soferi si conductori ce-ti inchid usa in nas (desi te-au vazut k alergai dupa bus/tram) de gardienii aia publici cu 4 clase, de jandarmii aia analfabeti ce te pun pe tine sa-ti scrii amenda k ei nu-s in stare, de dirigintii aia care motiveaza absentele doar la "unii", de controlorii RATB care dau amenzi doar la batrani si elevi (dak dau de unu' mai tare in gura se fac k ploua), de toti UTC-istii si PCR-istii din parlament, de parlamentarii aia incredibil de nesimtiti si de ipocriti ce-si mototolesc Armaniul in jeepane si masini de lux pe banii fraier... pardon... contribuabililor, de parlamentarii aia care si-au votat tona de benzina, de javrele alea cu carte dar fara suflet, de babele alea "bolnave" ce alearga prin tramvai, cu vestita punga goala, dupa scaune, de aia care-si lasa cainii sa-si faca nevoile in bloc, in fata blocului, pe alee, pe strada, prin parcuri (Tineretului e rege la rahati) si nu curata (asa cum o persoana civilizata intr-o tara civilizata ar face), de incultii aia ce sunt mai prezenti pe sticla decat logoul postului de televiziune, de cei ce-si dau cu parerea despre lucruri pe care nu le cunosc, de cei ce nu recunosc k au fost securisti, militieni, tortionari, turnatori, etc. si uita sa scrie lucrul asta in CV-ul lor, de cei ce darama in loc sa construiasca, de cei ce nu-i lasa pe altii sa construiasca DE TOTI ACEIA CE AU IN SANGE COMUNISMUL ROMANESC.





Marius Delaepicentru a scris:
Un clisheu frecvent in tabara liberalo-tzaranista. Romania antebelica a fost grinarul Europei.


Marius aici se pare ca nu e vorba de cliesu, am citit pe undeva ca in perioada interbelica Romania se situa pe locul trei intre tarile exportatoare de cereale din Europa.
Din ce spun taranii in varsta numarul animalelor in zonele de munte era mult mai mare decat cel actual. Cand au venit nemtii in Romania si noi eram aliati cu ei, cumparau de la macelari carne si intrebau: "daca vin maine sa cumpar imi main dai ?". Asta pentru ca in Germania alimentele erau rationalizate.
Romania nu e saraca e saracita.
De aici provine si butada "muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta-n poarta".





Un cliseu ce ni-l servesc politrucii, este acela ca:
nu-i bine sa schimbam de la guvernare pe cei care "si-au facut plinul" si acum se vor ocupa de guvernare, cu altii mai saraci care se vor preocupa sa faca avere in loc sa se ocupe de tara.

Ideea e transmisa de cei de la putere prin canale media sau prin "oameni de bine" sub forma de "filozofie populara".
Eu cred ca cine a furat cu sacosa, dupa ce a ajuns sa cumpere un camion, o sa fure cu camionul.
Asa si politicienii, care au acumulat zeci sau sute de miliarde facand uz de functie, in fiecare zi o sa se preocupe cum sa puna banii la treaba sa-i aduca alte zeci sau sute de miliarde. Nu cred ca la o anumita avere cineva se opreste si spune gata pana aici mi-am propus sa acumulez.
Mai mult cine e la guvernare are deja niste canale pe care le exploateza, pe cand un nou venit trebuie sa-si construiasca un sau mai multe canale prin care sa absoarba fonduri guvernamentale.





Stefan Barsan a scris:
Marius aici se pare ca nu e vorba de cliesu, am citit pe undeva ca in perioada interbelica Romania se situa pe locul trei intre tarile exportatoare de cereale din Europa.(...)


Acel "undeva" e foarte important. Dacă era o gazetă sau vreo broşură, mai bine ignoră sursa. Mai util ar fi atlasul României din 1938. România a exportat masiv cam de la 1880 şi pînă-n preajma WW I. Mai tîrziu, datorită extinderii soiurilor de grîu rezistent la gerurile de toamnă, grînarul Europei a devenit Canada. În general, sfîrşitul secolului al XIX-lea a dus la o sporire fără precedent a productivităţii în cultura grîului. Franţa începutului de secol XX producea deja 8000 de kilograme la hectar. Româania nu a ţinut pasul. Continua să cultive grîu bun de panificaţie, dar fără o bază genetică robustă, şi deloc rezistent la cădere. Rar se depăşeau 3000 de kilograme la hectar. România a pierdut competiţia şi datorită dumping-ului canadian.
Cu carnea, da, a fost multă. În Moldova, chiar un ţăran codaş avea patru vaci. Asta cam pînă pe la 1860, cînd Austria a interzis importul de vite din Principate, pentru că nu mai corespundeau noilor condiţii sanitare. În WW I, pe lista de consum, pentru cei doi-trei ani de război, figurau şi circa 13 milioane de oi scrificate. În 1985, efectivul total de oi din România era cu puţin sub 14 milioane. Din care, cea mai mare parte se exporta în ţările arabe.

Anonim spunea...

De la: basarab
Romanii/vlahii – istoriografie si politica

Romanii/vlahii – istoriografie si politica

„Cine sunt vlahii?” este o intrebare care a marcat multi cercetatori sau guverne cel putin dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. Nu exista o bibliografie lamuritoare pe aceasta chestiune si cea care exista este, mai degraba, contradictorie in strategii si concluzii. De pilda, Noel Malcom, in a sa mult laudata Bosnia: A Short History (London 1994) accepta ideea ca exista in Balcani grupuri distincte rasial si etnic, in ciuda mixajelor inevitabile, intre acestea figurand vlahii si pomacii. Simultan cu cartea lui Malcom, The Times a tiparit The Tribes of Europe (London, 1994), unde nici vlahii nici pomacii nu sunt mentionati. Un an mai tarziu, in 1995, britanicul T. J. Winnifrith tipareste Shattered Eagles. Balkan Fragments (London, 1995), carte cu o perspectiva diferita: nu exista grupuri rasiale sau entice in Balcani –“[rasa, etnicitate] sunt concepte irelevante in Balcani” si “… nici ‘lingvistic’ nici ‘religios’ nu sunt adjective adecvate pentru a clarifica si lamuri conceptul neadecvat de ‘minoritate’”. (Intamplator, aceasta tentativa de a pulveriza toate criteriile este aproape stranie cand vine din partea unui cercetator care, in 1987, a tiparit o lucrare cu un titlu indubitabil - The Vlachs – iar in volumul din 1995 reusea sa identifice in diversele capitole ale volumului, fara dificultate, “the Vlach Diaspora”, “Vlachs in Albania”, “Vlachs in Romania” etc.). Concluzia pentru cel care parcurge, fie si frugal, aceste lucrari este ca nu doar aceasta comunitate este “risipita” si “fragmentata”, ci si literatura care o priveste direct sau indirect…

Cine sunt, totusi, vlahii?

Pentru greci, ei sunt indiscutabil greci, descendenti ai soldatilor din garnizoanele romane stabilite ca sa protejeze trecatorile si care s-au casatorit cu femei locale si au nascut copii vorbitori ai unei limbi latine Aceasta teorie este, in opinia majoritatii expertilor, greu, daca nu imposibil de crezut, cel putin pentru motivele ca, in primul rand, nu exista proba unei prezente institutionalizate si continue romane in multe din acele regiuni si, in al doilea rand, elementul care perpetueaza si prezerva limba este cel matern, nu cel patern. Pentru unguri – cum bine observa Winnifrith - „doritori sa probeze ca ei eu ajuns in Transilvania primii, vlahii traiesc in locurile originare a romanilor care au venit la nordul Dunarii in Evul Mediu tarziu, momentul cand acestia apar pentru prima data in istorie, desi nu exista nici o evidenta a unei asemenea migratii”. Pentru sarbi si bulgari, vlahii sunt pur si simplu sarbi sau bulgari, „reprezentantii/descendentii unor sarbi/bulgari avand un anumit tip de ocupatii si ducand un mod specific de viata, practic, pastori nomazi. Cu alte cuvinte denominatia ar fi avut si are un sens socio-profesional si nu unul etnic” (Gheorghe Zbuchea, Romanii timoceni. Scurta istorie, Timisoara, 2002). Chestiunea limbii, respectiv faptul ca acesti „vlahi” vorbesc totusi o limba ne-slava, ci una romanica, pune in criza definitiv o asemenea abordare simplista si simplificatoare. Acesta este, poate, motivul pentru care teza a suferit in ultimele decenii „nuantari”. Etnonimul „vlah” si glotonimul „vlaha” sunt recunoscute la sud de Dunare, dar se considera ca ele ar fi diferite de etnonimul si glotonimul „roman”, reprezentand un alt popor si o alta limba. Aceasta perspectiva este una care atribuie calitatea de „popoare diferite” nu doar „vlahilor”, ci si „aromanilor” din centrul si sudul Peninsulei Balcanice. Teza nu este insa la fel de convingatoare, se pare, cum nazuiesc promotorii ei: „... pe plan international nici o institutie academica sau reuniune stiintifica nu a acceptat o asemenea teorie” (Zbuchea, op. cit). Procesul de definire si auto-definire al unei comunitati este unul problematic, deseori, dar chestiunea cruciala in aceasta disputa este ca vlahii nu sunt, cu rarisime exceptii, lasati cu adevarat – nu declarativ - sa se defineasca singuri, dincolo de restrictiile politice pe care un stat sau altul le exercita asupra lor. In realitate, faptul ca nu sunt recunoscuti sau recunoscuti in cadre stramte si impuse politic de sus in jos nu face decat sa sporeasca criza. Un cadru rezonabil al discutiei, daca nu o teorie definitiva, si care surmonteaza, cel putin, dificultatile majore ale perspectivelor enumerate mai sus, incadreaza vlahii in procesul de romanizarea al populatiei autohtone (tracii) din acest spatiu (in zona timoceana traia o ramura a tracilor, respectiv tribalii), pe o arie geografica cuprinzand atat spatii nord-dunarene cat si spatii sud-dunarene.

O data cu aparitia unei noi populatii romanice,

a aparut si „o limba proprie a acestuia, limba romana comuna, care apoi, in cursul evolutiei, a capatat patru infatisari dialectale diferite, respectiv: daco-romanii, aromanii sau macedo-romanii megleno-romanii si istro-romanii” (Ibid.). Iorga a descris remarcabil comunitatile de protoromani si, mai tarziu, de romani, denumindu-le „romanii populare”, respectiv „forme de organizare politica-militara a populatiei romanice aflate in zone de margine ale Imperiului roman, zone din care - ca in Dacia – au fost retrase armata si administratia romane” (Florin Constantiniu, O istorie sincera a poporului roman, 1997) Dupa raspandirea crestinismului, in cadrul romaniilor populare functia de conducere a revenit, de regula, preotilor sau episcopilor, asa cum a fost cazul Sf. Severin in Noricum, a carui viata (scrisa de Eugippius) i-a sugerat lui N. Iorga teoria romaniilor populare, ca principal factor al continuitatii romanice”. Lingvistii cred ca cuvantul din slavona veche „vlah” (Wloch in poloneza) este o derivatie a vechiului cuvant german Walhos sau Wlalh (Encyclopaedia of Yugoslavia, vol. 8, p. 513 - Jugoslavenski leksikografski zavod, Zagreb, 1971). Studiile lingvistice arata ca majoritatea vlahilor din Serbia de Est vorbesc o varianta a dialectului daco-roman, la fel precum romanii din Banat. In versiunea vlaha, insa, exista o serie de cuvinte imprumutate (loanwrds), cu origini slave (nu doar sarbesti), dar nu se stie exact procentul lor; statistici de aceasta natura nu s-au desfasurat in aceste regiuni. Vlahii din zona Krajina (Timoc) vorbesc o versiune munteneasca a dialectului daco-roman, versiune care a fost adoptata de limba romana standard. Ramane insa aceea modificare a dialectului datorata limbii slave si a altor influente si o precaritate (saracire) a vocabularului din pricina ca in aceasta regiune nu au existat scoli in limba romana, deci nici posibilitati de instruire si evolutie din acest punct de vedere. Mixajul dintre aceste limbi existente in Timoc a produs un instrument de comunicare tranzitional, care este insa, mai degraba, o derivatie a celor doua versiuni romanesti decat o „limba vlaha” separa. Textul acesta nu isi propune nici sa treaca in revista toate teoriile circulate in legatura cu originea si identitatea romanilor/vlahilor din Timoc nici sa le evalueze definitiv (vezi: Brezeanu, Stelian si Zbuchea Gheorghe, „Introducere in istoria romanilor sud-dunareni”, in Romanii de la sud de Dunare, Bucuresti, 1997). Vrea, deocamdata, doar sa semnaleze dificultatile si zgura ideologica ce s-a depus peste aceasta problema. Apatia si lipsa de profesionalism ale institutiilor romanesti abilitate cu gestionarea acestei chestiuni a jucat si joaca un rol crucial in actuala stare de fapt.

Anonim spunea...

si de ce ma rog am fi o natiune tanara? tanara in comparatie cu cine? cat despre omogenitate, la ce natie omogena va ganditi, de noi parem atat de 'neamestecati"?

peromaneste spunea...

aceste atribute (varsta si omogenitate) nu sunt relativ la alte tari/natiuni cat mai degraba la retorica romaneasca. daca ne-am uita si la istoriile formarii altor state/natiuni am vedea ca e greu sa indici vreuna cu linii 'pure' sau de continuitate etnica ce a durat 2000 de ani.

postingul acesta se vrea mai degraba o invitatie la reflectie pe seama romanitatii ca premiza la a intelege ce se intampla in spatiul romanesc. lasam privilegiul de a ajunge la concluzi(i/e) cetitoriului peromaneste!


si de ce ma rog am fi o natiune tanara? tanara in comparatie cu cine? cat despre omogenitate, la ce natie omogena va ganditi, de noi parem atat de 'neamestecati"?

Anonim spunea...

Uite ce n zice un frate maghiar, in Ziua din 14 iunie, despre un d(r)ac de-al nostru:

Un dac se lupta cu statul roman

Un tanar din Campulung Moldovenesc este in proces cu autoritatile pentru a-i fi recunoscuta nationalitatea daca * "Nu este vorba doar de originea, ci de identitatea nationala a poporului roman. Suntem daci", sustine Matei Hutopila * El doreste, de asemenea, schimbarea denumirii tarii si mutarea Capitalei la Sarmizegetusa

In urma cu cateva saptamani presa internationala a scris ca peste doua mii de maghiari descendenti ai lui Attila, conducatorul hunilor, supranumit "Biciul lui Dumnezeu", cer recunoasterea lor oficiala ca minoritate etnica. Ca membra a Uniunii Europene, Ungaria nu ar trebui sa suprime o minoritate", a spus Joshua Imre Novak, liderul autodesemnat al grupului. Novak a adunat peste o mie de semnaturi pentru a supune revendicarile grupului Parlamentului maghiar. Multi specialisti considera initiativa o gluma, explicand ca populatia Ungariei nu contine in prezent descendenti ai celor care au dat numele acestei tari, a precizat Daily Telegraph. Potrivit legii maghiare, grupurile etnice de cel putin o mie de persoane pot obtine statutul de minoritate, care le aduce privilegii si fonduri generoase.

Initiativa maghiara a gasit ecou si in Romania, un tanar, elev de liceu, pretinde ca este de nationalitate daca si doreste ca statul roman sa recunoasca minoritatea daca.

Numele, Teres Zyraxes

Tanarul se numeste Matei Hutopila, are 17 ani, si este elev in clasa a XI-a la Colegiul National "Dragos Voda" din Campulung Moldovenesc. Paralel cu scoala el este si DJ la un post de radio din orasul sau natal. "Nu am fost influentat de nimeni. Ba mai mult, descurajat chiar. In vacanta dinaintea intrarii la liceu, am citit "Dromichet", de Aurel Petrescu, o carte fascinanta. Am vrut sa citesc si alte lucrari despre daci, insa nimic nu se ridica la nivelul acestuia, asa ca am trecut la istoria dacilor, epuizand materialele pe aceasta tema de la biblioteca municipala si cea a liceului. Nu ma refer strict la evenimente istorice, ci si la lingvistica, obiceiuri populare stravechi sau viata civica a dacilor, pe care ar fi normal sa-i numim "daos" la singular si "daoi" la plural, asa cum isi ziceau ei. Nu este vorba doar de originea, ci de identitatea nationala a poporului roman. Suntem daci", a declarat tanarul dac.

Hutopila se considera un adolescent normal, "care insa este foarte interesat de tot ceea ce s-a petrecut si se petrece in lume. Nu stau rupt de lume, sa mai ies din cand in cand sa propavaduiesc, sau sa fiu aratat cu degetul pe strada. Eu sunt curios din fire, dar majoritatea tinerilor nu-si mai pun intrebari. Iau drept adevarat ceea ce le este prezentat. Nu cer argumente solide si raman dezinformati. Nu se intreaba: Bine, dar ne invata ca poporul roman e o "corcitura" aparuta din contopirea romanilor cu dacii? Cum vine asta?".

Parintii lui Hutopila s-au declarat neutri in privinta problemei, iar "la scoala si la radio, in aproape orice discutie se ajunge la daci". Tanarul crede ca e singurul urmas al dacilor care constientizeaza acest lucru si care tine atat de mult la identitatea pur dacica a romanilor. Pentru a se documenta despre daci adolescentul se foloseste de cartile pe care le gaseste prin biblioteci si materialele care apar pe Internet, iar la sfarsitul acestei luni vrea sa participe la Congresul de dacologie care va avea loc la Bucuresti.

Hutopila vrea sa-si schimbe chiar si numele cu unul de origine dacica. Astfel Matei Hutopila se va numi, dupa parcurgerea tuturor etapelor prescrise de lege in acest sens, Teres Zyraxes. In ultima perioada el a fost convins de un confrate de-al lui sa se mai gandeasca. "Vrand sa-i imiti pe cei de acum 2000 de ani, pierzi ceea ce au castigat dacii in milenii, bogatia culturii populare: hora, doina, balada, basmul... Cu siguranta acestea nu mai decurg ca in Dacia antica, dar e si normal, am evoluat. Toate popoarele lumii au evoluat. Nu trebuiau sa vina romanii sa ne civilizeze, pentru ca pana si la acea vreme le eram superiori. Au cucerit numai 14% din Dacia, si n-a fost tocmai o cucerire, ci o ocupare periodica a unei mici parti din tara".

"In actele romanilor ar trebui sa scrie daos"

Hutopila doreste cu orice pret sa devina dac. Este dispus sa se "razboiasca" cu statul roman pentru a fi recunoscut ca membru al minoritatii dace. "Vreau sa obtin nationalitatea daca. In actele romanilor ar trebui sa scrie "daos", iar Romania ar trebui sa treaca la o denumire care sa reflecte adevarul. Oricat ar vrea si ar sustine unii, nu suntem romani. E paradoxal: romanii nu ne-au iubit sau ajutat vreodata, ne denumeau "barbari", ne-au jefuit tara, si-au batut joc de lacasele noastre de cult, distrugand temple inchinate zeilor traco-dacilor, iar noi ne trezim dupa aproape 2000 de ani de la razboaiele daco-romane ca "suntem" romani. Sunt un om cu picioarele pe pamant. Nu sunt nici patetic si nici fanatic. Sarmizegetusa merita insa mai mult respect din partea autoritatilor si acolo ar trebui sa avem capitala tarii", este de parere Hutopila.

Laszlo KALLAI





De la: voyager din bucuresti
Voi sunteti urmasii Romei?

Asa o fi cu adevarat, mai Utopila?
Unii dintre noi poate chiar mai suntem daci 100%. Dar cred ca foarte putini.
Dar unii provenim cu siguranta si din scursurile Imperiului Roman. Si multe alte "scursuri" au trecut 2000 de ani pe acest pamant. Sciti, Huni, Gepizi, Slavi, Avari, Bulgari, Unguri, Vizigoti, Ostrogoti, Goti, Hoti, Pecenegi, Tatari, Cumani, Turci, Rusi, Tigani, Germani, etc.
Daca ne uitam mai bine in jurul nostru, la diversitatea de caractere, apucaturi si fizionomii....



De la: Omul cu Picioare foarte Paroase din Bimbilezia Meridionala

Inspiratie DIVINA ! Il admir... DA, ASTA ESTE REACTIA CE O ASTEPT DE LA NOUA GENERATIE..

.. si m-ar bucura sa vad ca se va raspandi.. fiind anti-corpii necesari - in batalia viitoare (intrarea in Europa) pe care o vom da cu de-nationalizarea si pierderea identitatii - in benefitul, amabililor vecini..

Google
 

Postări populare