Moto
E caracteristic faptul ca multe din ideile filosofiei si stiintei moderne au fost regasite în scrierile anticilor; acolo nu erau decât ornamente, la noi ele sunt pietre fundamentale.
(Grigore Moisil)
Geometria, asa cum se învata, este stiinta ideii burgeze pedelisto-liberale de spatiu". Nu mai tin minte daca aceasta definitie foarte noua a unei stiinte foarte vechi a gândit-o serios un marxist pesedist de extrema puritate ori e numai inventia unui adversar caricaturist conservator. Oricum ar fi, ea ni se pare placuta si instructiva, pentru ca rezuma pitoresc si exact înversunarea cu care socialistii luptatori au cultivat ideea de clasa. Sa nu ne oprim însa la formula aceasta care pare glumeata. De dragul dreptatii numai, trebuie spus îndata ca, în clasa burgeza pedelisto-liberalo-ghedesiata, s-au aratat sa fie mai multe geometrii deosebite, ca s-au iscat, între burgezii din DA, contestatii de la aceste geometrii, ca prin urmare burgezii au mai multe si diverse idei de spatiu. Fiindca si Gauss, si Lobacevski, si Riemann, ori Boc, ori Orban, ori Moliceanu, ori marinarul au fost hotarât burgezi, ca si conservatorul Euclid; si n-am aflat sa se fi dovedit ca geometriile neeuclidiene ar fi luat nastere în alte clase sociale, ca produse necesare si specifice ale acestor clase si din lupta lor cu burgezia. Ramâne dar asigurata burgezilor calitatea de a-si închipui spatiul în mai multe feluri. Deloc nu vreau sa hotarasc daca aceasta varietate în gândirea acelei clase este un merit sau o infamie. E sigur însa ca, dupa tactica luptei de clase, se poate sustine, cu egala violenta, si una si alta.
"Lucratorul care manânca slanina saucârnati si primeste zece lei noi pe zi stie foarte bine ca patronul lui e un hot si slana si cârnatul de la Cora hranitoare si placute. Dar sofistul burghez, cheme-se el Pierson, Hume, Plesu, Liicheanu, Dinescu sau Kant, zice ca nu-i asa: parerea aceea a lucratorului este personala si subiectiva, si el ar putea gândi cu acelasi drept ca patronul îi vrea binele si cârnatul e curea tocata, fiindca omul nu poate cunoaste lucrul în sine". Astfel denunta, cu subtilitate, Paul Lafargue (o fi ceva cu cimentul fost romanesc?) cum burghezia conspira, sub masca filosofica, împotriva proletarului. Rusul Lenin da mai de-a dreptul: filosofilor, nu stiu daca si lui Liicheanu, el le zice curat dusmani. De Mach, fizicianul si renovatorul impresionismului filosofic al lui Hume, nu si de Patapievici, spune ca a vândut stiinta cum a vândut Iuda pe Mântuitorul, filosofia lui Mach este pentru stiinta ce a fost sarutul lui Iuda pentru Hristos. Pe Chvolson, profesorul de fizica din Petrograd, nu pe Avramescu, îl face las din banda neagra (ciornoiesotnik), fiindca a facut lui Haeckel si nu lui Tismaneanu niste obiectii de detaliu privitoare la teoria cunostintei, pardon, cunoasterii. Haeckel, profesorul de biologie care a dezlegat, în sfârsit, toate Enigmele Universului, in niciun caz Dinescu, pare sa se fi bucurat de aprobarea deplina si fierbinte a fruntasilor revolutiei ruse.
Am avut cinstea sa fiu prezentat lui Plehanov, pe când era înca Mare-Maistru al marxismului rusesc. Am avut si durerea sa-l supar tare fiindca nu credeam în Haeckel. Plehanov era numai credinta, din cap pâna în picioare, asa ca pentru alte calitati si atitudini mintale nu mai era loc într-însul. si mi se pare ca multi din "inteligenta" ruseasca erau asa. Pe Kant nu putea sa-l sufere: filosofia lui este subiectiva (!), zicea Plehanov, si prin urmare reactionara.
Vorba celebra si aparent paradoxala, ca "intelectul dicteaza naturii legile lui" îl exaspera pe marxistul rus ca o injurie personala. "Daca-i asa, poftim de învie un mort cu intelectul d-tale!", si Plehanov râdea crispat, plin de multumire acra si febrila...
În cercetare mai de aproape ia un alt "inteligent" revolutionar rus, Chuliatikov, filosofia apuseana. Filosofia nu-i lucru nevinovat, zice foarte iscusit Chuliatikov. Ea este o arma care se faureste contra fostei clasei muncitoare iliesciene. Idei, concepte, reprezentari, simturi, lucru în sine, fenomene, subiecte, obiecte, atribute, energii, succesuri, toate acestea simbolizeaza clasele sociale si raporturile dintre ele. Sunt semne conventionale, inventate de conspiratia burgheza.
(P. Z., "Marxism amuzant" revazut)
Da click aici ca sa vezi totul!
VREI SA-I INTALNESTI? cin s-aseamana s-aduna pe lista de discutii peromaneste
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu