La multi ani!As vrea sa fiu tanar in Romania!

Iata ca Romania si romanii mai incheie un an si cu asta o epoca ce ar putea fi numita a post-ceausismului. Ne uitam cu toti la 2007 cu asteptari pe masura intrarii noastre de drept in Europa. Ca natiune, incepem de maine o etapa pe care as asemana-o cu inceputul anului 1990 in Romania. Un timp al schimbarii pe care, in traditia chinezeasca, il pot descrie ca fiind un melanj de riscuri si oportunitati.

Ma astept, pe de o parte, ca bugetarilor Romaniei sa le fie mai bine, iar pe de alta, ca cei din sectorul privat sa fie confruntati cu momentul adevarului. Cei varstnici vor fi, cel putin la inceput, coplesiti de preturi, iar tinerii au sansa afirmarii in Romania extinsa de la Iasi pana la Dublin.

Leul se va aprecia, cel putin in raport cu dolarul american, ceea ce va creste presiunea pe exporturi si va reduce si mai mult barierele la importuri.

Politica externa, cel putin in timpul lui Basescu, sa va apropia si mai mult de americani, vezi cazul Poloniei. Asta va irita si mai mult cativa lideri europeni.

Romanii se vor intoarce din ce in ce mai mult acasa si asta ar putea sa contribuie in plus la schimbarea peisajului romanesc, inclusiv al celui politic. Multe din carierele politice sa vor face si desface undeva intre Bucuresti si Bruxelles.

Bucurestiul pe care-l cunoastem cu toti se va schimba dupa cum se vor transforma si relatiile locale cu restul lumii. De exemplu, un agent economic de la Mizil isi maximizeza potentialul economic prin relatii directe ce le va putea stabili cu investitori, furnizori si clienti europeni fara interferente neproductive ale Bucurestiului. In consecinta, influenta Bucurestiului se va transforma in masura in care vrea sa-si pastreze relevanta.

Dar sa ma intorc la tineri. Abia acum vine timpul lor si restul lumii va sa vada cat de capabili sunt(em). La multi ani si la mai bine!

Da click aici ca sa vezi totul!

Un moment

S-a prezentat Raportul in Parlamentul Romaniei si mai tot omul rasufla usurat ca s-a condamnat in sfarsit comunismul in Romania, incercat fiind in acelasi timp de stanjeneala fata de "circul" Basescu-Tudor-Patapievici.

Dupa aceea sunt cei care acuza Comisia Tismaneanu pentru nelegitimitate, motivele variind de la cine a fost si n-a fost numit in Comisie pana la faptul ca trecutul comunist al unor membri ai Comisiei nu le da dreptul acestora sa se exprime despre comunismul romanesc. In treacat fie spus, peromaneste s-a intrebat cum dl. Tismaneanu ar fi avut de gand sa trateze trecutul nefericit al comunismului romanesc al carui actor nefericit a fost si tatal sau. In raportul Comisiei sale, Dl. Tismaneanu pare ca l-a nominalizat pe tatal sau printre cei responsabili pentru comunismul romanesc. Spun ca pare pentru ca n-am citit raportul.

La alt nivel, unele voci, mult mai putine la numar, il crediteaza pe Basescu cu o mare lovitura de imagine, data la externe, in timp ce spun ca Raportul insusi este nelegitim.

Iata si parerea peromaneste:

Premize:

Ne aducem aminte ca Mao a raspuns ca nu trecuse destul de mult timp (peste 150 ani) pentru a se judeca Revolutia franceza. Faptul ca inca se scriu istorii ale Revolutiei franceze pare a-i da dreptate liderului chinez.

Textele de lege bune sunt foarte scurte (Constitutia americana) si in evita adjectivele.

Istoria este o disciplina de cunoastere si nu o dogma. Asta inseamna ca istoria este rescrisa continuu si in afara faptelor mai totul se schimba mai devreme sau mai tarziu.

Recomandare:

Presedintele Romaniei, dl. Basescu, ar fi putut sa condamne comunismul romanesc intr-o jumatate de pagina sau o pagina cel mult. Un document istoric de peste 600 de pagini nu poate fi oficializat sau legiferat fara riscuri imense. Asemenea riscuri de fapt s-au scurs deja in discursul din parlament al presedintelui Basescu. De exemplu, cand domnia sa a spus in punctul 10:

"Gonirea şi „vânzarea” evreilor şi germanilor."

ma intreb daca-si da seama ca multi romani ar fi vrut sa fie "goniti" si ca cei mai multi care au reusit sa plece din Romania n-au fost goniti, ci au plecat la cererea lor insile din Romania. Mai mult decat atat, sa intelegem ca presedintele Basescu, facand o asemenea declaratie, face Romania buna de plata?

Da click aici ca sa vezi totul!

Traian Ungureanu

AM banuiala ca nu-s singurul care-si aminteste de contributiile lui Traian Ungureanu la sectia romana a BBC-ului. Vocea sa era foarte remarcabila si asta mai ales in vacarmul mediatic post-decembrist. Dupa aceea, dintre cei care l-au cunoscut radiofonic, cine nu si-a pus problema plecarii sale de la BBC? In fond, nu erau doua imagini necompatibile: aceea a integritatii BBC-ului si aceea a plecarii jurnalistului Ungureanu?

Ovidiu Simonca, excelentul om de interviuri al Observatorului cultural, l-a condus cu grija, cam multa se pare atunci cand intervieveaza asemenea persoane, pe Traian Ungureanu printre intrebari menite a ne dezvalui o fata mai personala a omului de radio ce a fost Ungureanu. Interviul este prezent in totalitate aici.

Ca in general sunt de acord cu Ungureanu este una, ca domnia sa ia doua pozitii mai putin explicabile m-a facut sa ii dau o replica si aici; aceeasi replica este si la sectiunea de comentarii a articolului insusi.

Iata si cele trei puncte de diferenta:

1) O.S.: -De ce spui ca BBC este o fosta mare companie?
T.U.: -Dupa parerea mea este vorba de declinul unei companii care, odinioara, dadea tonul, dadea un exemplu de onestitate si de curaj, de independenta. Or, nu mai sintem in situatia asta. BBC a ajuns – o stiu din interior, o stiu din convietuirea cu acest mediu – sa fie marcat, in general, de un stingism accentuat, de antiamericanism, de o ostilitate cu totul speciala si nefireasca fata de presedintele american Bush, de proarabism.

Dupa primirea recomandarilor Comisiei Baker-Hamilton de catre presedintele Bush;
Dupa sanctionarea in principal a politicii externe a lui Bush in Iraq de catre electoratul american;
Dupa dezvaluirile si luarile de pozitie despre si fata de razboiul din Iraq facute in Marea Britanie,
Cum sa ma iau de ostilitatea (necalificata de catre dl Ungureanu) cu care BBC il trateaza pe presedintele Bush?

2) O.S.: -Rezistenta in munti n-a fost anticomunista?
T.U.: -Rezistenta in
munti e un capitol eroic si in acelasi timp tragic. De fapt, toata rezistenta
romaneasca este alcatuita dintr-o suita de gesturi eroice si tragice, in
majoritate individuale sau, daca vorbim de grupuri, izolate. in cazul
rezistentei in munti sint de vazut doua lucruri: in primul rind, grupurile fug
in munti in ideea ca acolo, in zone de mare izolare, sint singurele spatii in
care pot continua lupta. Instinctiv, ei stiu ca nu se pot impotrivi in marile
centre urbane, ca acolo nu exista o societate solidara, ca acolo nu e un mediu
propice. in al doilea rind, ajunsi in munti, acei oameni sint invariabil
condamnati, chiar inainte de arestarea lor, pentru ca sint izolati; sprijinul le vine de la familii curajoase de tarani, de la
preoti, care sint, la rindul lor, izolati si izolabili. Rezistenta in
munti e condamnata de la bun inceput. Societatea nu-si urmeaza eroii, nici
atunci si nici mai tirziu.

Poate ma insel, insa nu s-au dus romanii in munti SI din cauza ca americanii spuneau ca o sa le vina in ajutor? Da d-le Ungureanu, americanii; dar ma intreb, ce stiti dvs. despre americani sau ce vreti dvs. sa stim noi despre americani? Si, ca sa nu coboram in trivial, hai sa spunem ca americanii sunt un amestec de naivitate, idealism si pragmatism politic anglo-saxon.

Nici nu mai intru in amanunte, considerandu-le personale d-lui Ungureanu, de genul calificativului sau: "in mult asteptatul si extrem de utilul Raport al Comisiei Tismaneanu".

Inainte de a incheia, va recomand sa cititi interviul, foare bun de altfel. Bune si interesant sunt si opiniile d-lui Ungureranu despre Mona Musca, Paleologu, presedintele Basescu si Sorin Antohi. Ce n-am inteles insa la pozitia lui Ungureanu fata de Antohi este reprosul primului facut celui din urma ca n-are doctorat. Cred ca este o neintelegere pe care as fi dorit-o explorata mai pe larg de catre Ovidiu Simonca; altfel riscam sa nu mai putem scrie un rand sau sa scoatem o vorba fara un doctorat.

Da click aici ca sa vezi totul!

despre lumea in/cu care traim

O cititoare peromaneste ne-a trimis un email cu ceea ce pare a fi un discurs al senatorului C.V. Tudor in Parlamentul Romaniei. Era vorba de o interpelare adresata presedintelui Basescu de catre senator despre alocarea a 10 miliarde de euro pentru dotari militare din SUA si Israel. Mai mult, trei sefi de stat europeni, in frunte cu francezul Chirac, i-ar fi trimis presedintelui Basescu o scrisoare in care acesta din urma i s-ar atrage atentia ca banii in discutie vin de la europeni si probabil ar fi mai bine sa fie cheltuiti mai cu seama in Europa.

Un cititor de data asta ne-a trimis un link la un articol din "Romania libera" unde dl Talpes, fost sef al serviciilor secrete romane intr-unul din mandatele Iliescu, discuta despre o scrisoare a lui Liviu Turcu in care erau deconspirate personaje sus-puse in politica romaneasca post-decembrista si care nu numai ca au facut parte din Securitate, ci si din prelungirile post-revolutionare ale Securitatii. Initiativa d-lui Turcu era prezentata ca si cum ar fi fost expresia dorientei explicite a americanilor de a "indrepta" lucrurile la Bucuresti. Oicum, odata cu "deconspirarea" securisilor/informatorilor dintre fetele bisericesti sau sportivi din Romania s-a vazut dez-interesul puterii de la Bucuresti pentru lustratie...

Sunt cunoscute "iesirile" presedintelui Basescu despre Marea Neagra ne-ruseasca si invitatiile sale adresate Londrei si Washingtonului de a se alinia pe o axa imaginata de domnia sa. In timpul acesta, Budapesta isi vede de interesele-i energetice si locale si ii ignora pe americani si coalitiile acestora pe de-o parte, iar pe de alta, bate palma cu rusii pentru niscaiva energie.

Pai oameni buni, sa nu-i fi spus nimeni presedintelui cotrocean ca data fiind pozitia Romaniei relativ la ce preocupa SUA la acest moment, Romania este de nivelul vreunui functionar american de la Ministerul de Externe si nicidecum a presedintelui Bush? Si daca e sa acceptam teza asta, crede el consilierul Saft-x-ul ca axa cotroceana poate sa aiba vizibilitatea ce si-o doreste vreunul sau altul? De fapt, nici nu vrem ca lucrurile sa capete asemenea importanta si vizibilitate incat presedintele american sa-i dea atentie caci, dintr-o data, s-ar putea sa dea caldura peste Carpati.

Pe o alta nota ar trebui spus ca Rusia si Europa continentala se apropie, SUA si Marea Britanie nu privesc asta cu cea mai mare placere, iar in Asia, cum scria un coleg aici, au inceput deja repetitiile la parti de solist.

Oricum, mare noroc ca intram in Iuropa si putem sa mergem la salarii de cateva sute de euro in timp ce locurile de acasa sunt luate de chinezoaicele la 100 de dolari pe luna.

Da click aici ca sa vezi totul!

De la generalii insisi la copiii lor

Daca n-a fost sa fie Vosganian, s-a gasit Ludovic Orban pentru pozitia de Comisar roman la UE. Ironia soartei face ca cei care s-ar fi opus candidaturii lui Vosganian pe criterii etnice sa nu fi avut o alternativa pe placul lor. Mai interesant chiar este faptul ca fiii generalilor de Securitate sunt capii politicii romanesti actuale--cazul lui Orban sau Gioana. Asta este intr-adevar progres istoric al clasei politice dupa 16 ani de democratie in Romania: De la generalii insisi la copiii lor! In alte cuvinte, daca pana acum noi la peromaneste spuneam ca a fi apartinut Securitatii era blazonul de onoare in politica romaneasca, acum se pare ca s-a ajuns la daca tata a fost general atunci eu am valoare/sange albastru. Lui Caragiale nu i-ar fi scapat nici faptul ca Orban joaca la Liberali, partidul care pare sa ilustreze cel mai bine dictonul scopul scuza mijloacele. De la cineva ca dl. Orban m-as astepta nu numai la o pozitie publica fatza de ce a facut Securitatea/Comunismul in Romania, ci si la o pozitie la fel de publica fatza de ce a facut sau nu parintele securist al domniei sale.




Erata: dl Orban e fiul doar al unui maior de Securitate...

Da click aici ca sa vezi totul!

schimbare sau nu la americani

Opinie publicata la pagina de internet a BBC pe romaneste despre rezultatul alegerilor din SUA:

Până la următoarele alegeri generale (2 ani), politica americană va sta blocată. Cauza este câştigul Democraţilor şi dorinţa acestora de a se poziţiona în faţa electoratului ca o alternativă credibilă la Republicani. Bush şi-a irosit credibilitatea de a mai putea genera compromis politic. Pe plan intern, un efect major este expirarea unor reduceri de taxe fără a putea fi prelungite. Mă aştept ca una peste alta, situaţia economică să se îmbunătăţească, mai ales în absenţa unei crize a pieţei de locuinţe. Pe plan extern, e mai greu de spus cum va arăta situaţia. Democraţii vorbesc de ca şi cum va fi totul cu 180 grade diferit, dar nu văd cum ar putea fi cazul.

Adaugire:

Dupa cel putin 2 ani de neglijenta politica, electoratul american si-a dat pana la urma seama ca situatia fara iesire din Irak este responsabilitatea politicii republicane fara oprelisti. In consecinta, electoratul i-a sanctionat pe republicani. Si asta in ciuda faptului ca americanii vor plati mai mult la taxe. Mai mult, chiar si cei in general de acord cu politica sociala republicana au votat impotriva republicanilor. Se mai poate spune ca rezultatul electoral ce favorizeaza democratii este de asemenea expresia oboselii electoratului cu republicanii. In absenta unei crize externe, este greu de crezut ca nivelul angajarii militare americane va creste. In Irak vom avea de-a face din ce in ce mai mult cu ideea unei impartiri etnice a tzarii, desigur, mai intai cu ideea autonomiei sporite.

Da click aici ca sa vezi totul!

DORMI IN PACE ALIANTA D.A., PSD VEGHEAZA

De la dl. Davidescu Vasile, iata in continuare o misiva PSD:


Iata ce gasesc in cutia postala, sub egida: Publicat de PSD, Centrul de Monitorizare, Septembrie 2006, Nr.3.


Fapte si MINCIUNI ale PD-PNL, Guvernul Aliantei Portocalii.
PD-PNL umilesc taranii romani si disatrug agricultura in Romania.
Si urmeaza argumentele:
-Alianta portocalie a eliminat subventiile pentru agricultura,in schimb readuce sistemul medieval al cupoanelor------provocand pagube uriase, la peste 3 milioane de tarani, multi dintre ei ajungand la faliment
-Au anulat subventiile pentru utilajele agricole, seminte, irigatii, electricitate;
-Subventiile pentru terenurile agricole au fost eliminate de la 2,5 milioane per Ha in 2004, la 1,7 milioane per Ha in 2005 si, NIMIC in 2006.
-un milion de Ha teren agricol bun nu a fost lucrat;
-productia agricola a scazut cu 50%:
-au crescut preturile de productie:
-produsele agricole, pe piata, au devenit tot mai scumpe;
-importul de produse agricole s-a dublat iar taranii romani sunt distrusi.
-PNL-PD au pierdut peste 400 milioane euro din fondurile UE pentru taranii nostri

Concluzia:guvernul actual distruge sistematic agricultura.

Judecati voi insiva !

Da click aici ca sa vezi totul!

bucurestiul intr-o zi de toamna

 

Vosganiada

Problema Vosganian a luat pe sus politica romaneasca aratand cat de putini pregatiti suntem pentru integrarea europeana.

Pe de-o parte, Vosganian poate ca plateste pretul ofensei liberale (citeste: PNL) de a lua in serios a multipartidismului la guvernare sau de a numi un premier asa de slab. In alte cuvinte, daca s-ar fi pliat cu Basescu asa cum a facut-o Stolojan s-ar fi uitat dupa case de inchiriat in Bruxelles acum...

Pe de alta parte, atunci cand afirma ca Securitatea n-ar fi recrutat un merceolog, dl. Vosganian comite greseala Monei Musca de a ne crede tampiti, chiar daca o face intr-un fel mult mai shugubatz decat colega-i de partid si nu numai... Da domnule Vosganian, Securitatea racola pe "oricine", chiar si un merceolog.

Parerea de rau nu vine numai din constatarea nepregatirii romanesti la aderare, ci si din pricina faptului ca dl. Vosganian este o persoana educata, care si-a achitat cu bine datoriile-i de parlamentar si persoana publica in ultimii 16 ani si, de ce n-am spune-o, prezentabila. Hmm, sa fie atunci de vina si ceea ce ar fi spus Vadim, ca totul e bine in ceea ce-l priveste pe dl. Vosganian numai ca ar fi fost si mai bine sa fie vorba de un roman? Sper sa nu, caci altfel am fi cacao.

Da click aici ca sa vezi totul!

Deficitul intelectual de la Casa Dalba va fi 'compensat' de o lume multipolara in Asia

Cine stie cum va intra chiriasul actual al Casei Albe in istorie? Ca doar istoria dureaza mai mult decat oricare dintre noi si fiecare generatie (isi) citeste istoria cu uneltele-i proprii. Pentru generatia noastra devine insa din ce in ce mai clar ca "W" o tine din gafa in gafa si ca ar putea folosi ceva creier, macar pe masura muschilor sai. Si nici nu vorbesc aici despre ceea ce se intampla pe plan intern in SUA cat despre SUA pe plan international.

SUA a luat-o pe drumul hegemoniei deja din timpul presidentiei Clinton. Diferenta este ca acum ca se observa nevoia de un lider mondial pe masura vremurilor. Dupa ce SUA iese prea devreme din Afganistan pentru a intra in Irak degeaba, dupa ce pakistanezii nu numai ca testeaza arma nucleara dar (se dovedeste ca) au si proliferat-o, dupa ce indienii sunt rasplatiti pentru a fi testat arma nucleara, dupa ce iranienii si nord-koreenii sunt amenintati cu schimbarea de regim, dupa ce trupele coalitiei conduse de americani in Afganistan si Irak se dovedesc cu mult insuficiente, ce au de facut Iran si N-Koreea?

Raspunsul la intrebarea de mai sus poate veni in mai multe feluri. De la Teheran si de la Fenian raspunsurile au venit intr-o forma de genul: "Mai lasa domnule Bush trancaneala, caci daca e sa ne schimbi oricum, macar sa te coste ceva care sa nu-ti poti permite a plati!" In alte cuvinte, ramane ca in gara.

Daca dupa alegeri "W" se hotaraste sa se retraga din Irak atunci el poate sa se ocupe de Iran. Cu N. Koreea insa e mai dificil caci Seul, capitala uneia din primele 10 economii ale lumii, este numai la cateva zeci de kilometri de granita dintre cele doua Korei. Mai ales pentru cei care sunt la curent cu imediat-viitorul lidership politic japonez, o Japonie nucleara si in consecinta o cursa a inarmarilor in Asia sunt urmarile logice ale testului nuclear N. Korean. In alte cuvinte, fara macar a considera aspectele financiar-economice, o lumea multipolara va incepe din Asia si asta numai in cativa ani.


Da click aici ca sa vezi totul!

Oboseala Basescu

Draga cetitoriule peromaneste, natura publicatei virtuale peromaneste face ca sa dumneata, cititorul, sa nu descoperi ceva "nou" la fiecare vizita. Asta se datoreaza faptului ca peromaneste este un site voluntar si contribuitorii au joburile dedicate altele decat a contribui aici, pe de-o parte, sau ca nu intotdeauna se intampla ceva la care noi sa adaugam valoare prin a deveni parte la discutie, pe de alta.

In continuarea ideii de mai sus, sau ca rezultat, astazi as vrea sa atrag atentia asupra unui fapt, ce pun ramasag ca va domina discutia politica romaneasca in ceva timp de acum. Cititorii nostri atenti stiu deja ca peromaneste nu de putine ori, scrie acum despre ce se va intampla in viitor. Acum este vorba despre Oboseala Basescu.

Basescu a ajuns la Cotroceni promitand romanilor ca vor trai mai bine. Laudabil obiectiv, numai ca problema lui, de fapt a noastra, este ca Basescu isi iroseste prea multe resurse "avand dreptate" in lupta sa cu Tariceanu/Guvernul si ca "mai binele" la majoritatea liderilor romani se identifica arpoape exclusiv cu aderarea Romaniei la U.E.. Din aceste doua cauze, Romania se afla intr-un cerc vicios ce face ca viata oamenilor sa se iroseasca in continuare, in lipsa uni trai mai bun spre care sa avansam vizibil si previzibil (adica nu numai din accidente fericite).

Ceea ce in alte parti ale lumii se cheama leadership, la noi lispeste aproape cu desavarsire. Leadership poate fi descris ca abilitatea unui individ de a fixa un obiectiv pentru un grup de oameni si a maximiza raportul Beneficii/Efort relativ la atingerea acelui obiectiv. In alte cuvinte, un lider muta oamenii de la A la B pe drumul cel mai scurt. De aici se vede ca un lider nu este insarcinat neaparat cu adevarul, morala sau alte categorii folozofice. Ar fi frumos si bine ca liderul sa tina cont de categoriile filozofice amintite atunci cand isi face treaba, insa dintre a avea dreptate si a-i fi mai bine, oamenii in democratie de obieci aleg mai binele.

Revenind la presedintele Basescu, acesta risca sa-si piarda capitalul popular in luptele-i cu Tariceanu/Guvernul si cine s-o mai intampla pe inversul traiectoriei Cotrocenilor, chiar daca si Tariceanu si acest Guvern vor intra in istorie ca accidente triste. Pe Basescu ar trebui sa-l preocupe mai putin circul public in care da replici unuia si altuia in direct la vreo televiziune si mai mult painea noastra cea de toate zilele. Basescu ar trebui sa dea dovada de leadership, ca atunci cand manevra un vapor dintr-un port in altul, si nu sa-si piarda timpul astupand gura unuia sau altuia. Altfel, cine stie, poate ca Basescu si cuplul Saftoiu sunt ceea ce Romania a putut produce mai bun in materie de politica, la stadiul actual cel putin. In alte cuvinte, va mai curge apa pe Dambovita pana fie Basescu va transcende de la jocul om-la-om la strategia jocului pe echipa sau chiar campionat, fie altul mai bun ii va lua locul, si posibilitatea din urma numai daca avem noroc ca natie. Pana atunci, ma incearca senzatia de oboseala Basescu...

Da click aici ca sa vezi totul!

Tomashek, Kabasilas, davixsau gura lumii

Tomashek
Macar cateva lucruri mi se par incontestabile:
- Dizidenta lui Gabriel Andreescu inainte de 1989;
- Caracterul voit denigrator al afirmatiilor acestuia despre Andrei Plesu in ultimii ani;
- Calitatile reale si dizidenta lui Andrei Plesu (care n-au nevoie de Gabriel Liiceanu ca avocat);
- Prietenia lui Gabriel Liiceanu pentru Andrei Plesu.

Per ansamblu, mi se pare insa un articol, iarasi, exagerat, si desi porneste de la o idee buna, sa apere onoarea prietenului sau, este, totusi, nedrept fata de celalalt.

RAUTATE si MEDIOCRITATE
"Mediocriatea" dlui Andreescu nu l-a impiedicat pe acesta sa fie un dizident autentic. Avea calitati recunoscute. Si le-a pierdut in libertate? Inseamna ca in cazul domniei sale comunismul totalitar a facut ceva bun! A scos din el un erou si un om de caracter. Si se vede treaba ca nu au fost prea multi pe vremea aceea.

INTREBARI
Cum s-a dovedit mediocu dl Andreescu dupa 1989? A avut misiuni de care s-a achitat fara stralucire? A fost lenes? Ori daca nu esti ministrul culturii, ministru de externe sau nu ai alte functii, esti un ratat? I s-a dat Editura Politica pe mana si nu s-a descurcat? Nu, ca nici nu i s-a oferit. De ce nu a primit-o pe aceasta Gabriel Andreescu si a primit-o Gabriel Liiceanu? Si generalizand, cum si-au impartit functiile in stat dupa "revolutie" dizidentii? Poate ca de acolo incep frustrarile si ofticile.

Apoi, in succesiune logica, cum si-au pastrat "stralucitii" calitatile in guvernari care n-au excelat prin desteptaciune, eficienta politica si stralucire?

Prin ce mijloace de brand unii au monopolizat prima scena si altii au ajuns sa se oftice? Doar rautatea nu explica, dle Liiceanu, aceste evolutii?

DE CE E BUN PR-ul LA CASA OMULUI
Poate ca i-a ranit faptul ca Andrei Plesu a fost numit ministru de un baiat din Primaverii, dl. Petre Roman. Intrebarea este de ce tocmai ei si nu altii. De ce nu, sa zicem, Petru Cretia? De ce grupul de la Paltinis? De ce tocmai grupul de la Paltinis?

Poate ca succesul si "lipsa de mediocritate" a grupului de la Paltinis s-a datorat nu atat calitatilor intrinseci ale acestora, de necontestat (dar poate ca mai erau si altii!), ci mai ales efortului mediatic al Editurii Humanitas in recuperarea in folos propriu al unor nume. S-au autolegitimat prin Noica-Cioran-Eliade, monopolizandu-i pe acestia in folosul stralucirii proprii. Nu ca nu am fi fost dornici de Noica, Cioran, Eliade, dar a fost si o buna lovitura de PR.

Cu ce sa se fi alimentat si prestatia publica a celorlalti dizidenti? Dizidenta nu mai faceau iar calitatile proprii nu erau valorificate la justa valoare. Cu ce sa le fi fost asociat si lor numele, ca prea multa turta de tras pe vreo spuza nu exista? Nu oare din trufie si nedreptate se naste ura?

De unde se vede treaba, dle Liiceanu, ca desi am jumatatea varstei dumneavoastra, trebuie sa va indem spre o mai justa apreciere a amicilor si inamicilor.

Si va rog, nu mai jucati scena simplului cetatean care se oripileaza si protesteaza ca orice "om simplu". NU sunteti un simplu cetatean, aveti in spate industria cartii, reclama si ziare intregi in care sa va faceti publicitate. Manifestati o ipocrizie care nu cadreaza bine cu aerul dumneavoastra justitiar.



Kabasilas
Bine spus, Tomashek! Scenariul asta recent al dosariadei intelectualilor pare sa fie scris dupa o reteta prestabilita: imi apar micul cerc de prieteni si lovesc in cei care ma (il) ataca (in fel si chip). Nu pot sa nu leg aceasta situatie de o teza care circula in literatura stiintifica despre tranzitia in Romania, potrivit careia una din trasaturile marcante ale intelectualilor romani pre- si post- decembristi a fost si este "lupta pentru resurse" (cu cit mai limitate resursele, cu atit mai acerba lupta). Una din strategiile puterii a fost aceea de a-i controla pe intelectuali prin antrenarea lor in lupta pentru resurse (economice, cel mai adesea, dar si simbolice, de prestigiu, ambele strins corelate). Cine era publicat, cine avea acces la privilegii in calitate de membru/membra al/a Uniunii Scriitorilor, al/a Academiei, sau de "poet(a) de curte", era un om ...realizat. Nu asa s-a intimplat, spre exemplu, cu Goma, care a tinjit toata viata sa fie publicat.
Ulterior, Revolutia a deschis noi posibilitati pentru "intelectuali" (ma refer, prin acest cuvint, strict la cei precum Liiceanu, Andreescu, Dinescu, Manolescu, etc, oameni care au un cuvint greu de spus, intr-un fel sau altul, in cultura romana). Aceste posibilitati, precum preluarea sau infiintarea de edituri, de ziare, accesul la fonduri guvernamentale sau fonduri externe - adevarate mijloace de fabricat bunuri simbolice - au devenit noua pricina de rivalitate. In joc era si este prestigiul simbolic, care este corelat cu accesul la resurse financiare.
Aceasta teorie explica toate aceste gesturi recente, precum intentia lui Manolescu, afirmata raspicat, de a nu-l mai publica pe Goma (citeste: ii blocheaza accesul la resurse, la prestigiu simbolic), perceptia pe care o are Liiceanu despre Andreescu; la Liiceanu e evidenta o vointa de interpretare, ce il face sa "citeasca" o critica a lui Andreescu la Plesu in termeni de "frustrare" legata de neputinta primului de a accede la resurse. Cum sa "interpretam" altfel fraza: "Privindu-l [pe Plesu], [Andreescu] si-a imaginat pe rand ca este orator, scriitor, ca ar putea fi ministru al Culturii, ministru de Externe, consilier prezidential si - poate, poate -, intr-un ungher ascuns al sufletului lui, mai stii?, chiar presedinte de republica"? Cum altfel sa produci o asemenea judecata, decit daca esti tu insuti prins in logica luptei pentru resurse, in care, sa fim sinceri, Liiceanu a cam reusit (director de editura, de la pupitrul careia dirijeaza fluxul de carte ... in trecat fie spus, este evidenta vointa de excludere din planurile editoriale ale acestei edituri a autorilor de orientare leftista precum Charles Taylor, Jurgen Habermas, Antonio Negri si atitia altii... plus prestigiul de a fi un discipol al lui Noica, prestigiu construit pe promovarea agresiva a mitului paideutic al Scolii de la Paltinis, monument sinistru al dezangajarii civice, al retragerii lase in turnurile de fildes ale "culturii" sub pretextul "salvarii culturii"). In fine, daca privim acest peisaj recent in lumina teoriei "luptei pentru resurse" (a se vedea K. Verdery), devin parca mai clare intentiile ascunse ale domnilor "intelectuali".

davix
PENTRU TOMASHEK: randurile Dvs. imi amintesc de sintagma "boierii mintii" si de ideea absurda conform careia o mana de intelectuali impiedica pe altii sa fie publicati, recunoscuti. Ce vina are Andrei Plesu ca e mai talentat, are mai multa carisma si are ispravi culturale mai de seama decat Gabriel Andreescu? Cand Liiceanu spune de mediocritatea d-lui Andreescu are in vedere calibrul cultural al acestuia si nu curajul acestuia (Si Dan Iosif a dovedit curaj la revolutie, dar asta nu-l face un om valoros, el tot un ins mediocru ramane). Ce realizari culturale il recomandau in 1990 pe d-ul Andreescu in preluarea acelei edituri?
Cineva a afirmat mai devreme ca Plesu a fost membru de partid...pai multi dizidenti au facut parte din Partidul Comunist, de altfel asta inseamna dizidenta, o revolta din interior.
Vad ca multi ii atribuie lui Liiceanu o culpa in administrarea unei edituri, tonul folosit fiind ca si cum acesta ar detine o fabrica de armament. Chiar asa de vinovat se face acela care a publicat la Humanitas atatea si atatea carti valoroase? Ce e rau in a crea (sau a transforma) o editura si a o duce pe primul loc?
Majoritatea mesajelor de pana acum sunt critice fata de Liiceanu si Plesu si asta ma face sa ma intreb (iar si iar) ce fel de popor e asta.. Unde mai exista in lume o asemenea ura impotriva elitei (adica a celor mai buni dintr-un domeniu)si a valorilor ? (Chiar, care or fi preferintele culturale ale acestui gen de oameni?..) Uneori cred ca nici nu e vorba de ura, de fapt...ci de o simpla lipsa de discernamant si de gandire logica..


Kabasilas
CURAT, dar SINGUR
Davix, cred ca trebuie sa distingem:
- pe de o parte, meritele lui Liiceanu ca peratolog si editor de multe carti de valoare, precum si cele ale lui Plesu ca istoric si critic de arta
- pe de alta parte, atitudinea partinitoare a lui Liiceanu-editorul in privinta a ce este "valoare" si merita publicat (Goma, desigur, nu e suficient de valoros, la fel o buna parte a filosofiei sociale si politice americane si europene); ori atitudinea Grupului pentru Dialog Social, din care cei doi fac parte si care, in ciuda numelui foarte pretentios, este un for cu totul elitist si vag eficient in viata publica (s-ar putea numi la fel de bine Grupul pentru Monolog Social). Desi cred ca e bine sa existe ceva de acest fel, CHIAR si in aceasta formula ineficienta. Din acest motiv consider ca tonul agresiv-justitiar recent al lui Liiceanu impotriva lui Marchis ori Andreescu e cu totul nepotrivit si nu face decit sa indeparteze niste oameni cu care puteai construi ceva. Liiceanu va ramine astfel Curat (prin gestul simbolic-ritual de purgare a elementelor contamina(n)te din GDS), dar Singur. Fara indoiala, e mai bine pentru amorul propriu, dar e dezastruos pentru societatea civila.
Legat de Monologul Social, este evident, spre exemplu, in discursul lui Liiceanu un dispret profund fata de capacitatea oamenilor "de rind" din Romania de a judeca si de a alege (a se vedea, spre exemplu, asertiunea din scrisoarea catre Mona Musca; potrivit lui Liiceanu, romanii saracii uita degraba si voteaza prost, indiferent ce ar afla despre candidati). Aceasta convingere nu e de natura sa te faca sa vezi in omul de rind un partener de Dialog Social. Acesta e, cel mult, omul prost pe care tu, Luminatorul, ai misiunea sacra de a-l scoate din pestera ignorantei. Inca o data, daca ar fi adevarat ca romanii sunt prosti, atunci Liiceanu s-ar putea instala confortabil in postura de "calauza", de "reper" pentru aceasta massa informa de romani. El are nevoie ca aceasta stare de fapt sa existe, ca sa existe si rolul de Salvator al neamului. Daca nu exista romanii prosti, nu poate exista nici Salvatorul Liiceanu. Oricum, dialogul cu "prostii" este inexistent.
Ce supara la oameni precum Liiceanu nu sunt calitatile intelectuale certe, cit aura cvasi-mistica pe care a creat-o in jurul propriei figuri si a Scolii de la Paltinis si pe care o alimenteaza constant printr-o politica editoriala partinitoare. Desigur, omul are dreptul sa publice ce doreste (si mai toate sunt de valoare), numai ca in momentul in care sugereaza ca ASTA e CALEA si ASTA e ADEVARUL, poti suspecta ceva mai mult decit modestie si dorinta de a "face cultura".
Poti aprecia peratologia liiceniana si sa fii in acelasi timp critic(a) fata de condescendenta cu care priveste el pe "bietii" romani, fata de jocul editorial ambiguu (a se vedea cel putin cazul Goma), fata de lipsa de intelepciune practica in judecarea recentelor cazuri de securita. Cei mai buni dintr-un "domeniu", cum spui, Davix, nu sunt si cei mai competenti din punct de vedere etic. Dupa cum bine scrie chiar Plesu, cind vine vorba de competenta morala, nimeni nu ar accepta ca duce lipsa de asa ceva. Chiar ne revoltam daca ni se contesta competenta de acest fel.
Unde incape aici ura? Si ce legatura au preferintele culturale in toata povestea asta? Iar cit priveste gindirea logica, cine a produs sofisme aici? Oricum, ma bucur ca avem ocazia sa discutam; e poate mai important decit sa inghitim pastilele de intelepciune livrate de Liderii de opinie.

Da click aici ca sa vezi totul!

Din victimele Dosariadei din spatele caseidin presa si de la cititori compilate

Sorin Antohi, marele luminator de minti de la 1990 incoace, pana recent membru al comisiei Basescu-Tismaneanu pentru stabilirea crimelor comunismului romanesc, profesor la Universitatea Central Europeana la Budapeste, recent dovedit informator al Securitatii, ne scrie o scrisoare.

Intelectualii romani, deocamdata fara exceptie, se grabesc sa salute scrisoarea lui Antohi. Vai ce usurare, noroc ca-i baiat destept Antohi asta si scriind o scrisoare asa frumoasa le face acestora viata mai usoara.

Preotul Marchis, tot incercand sa dreaga busuiocul, ajunge sa spuna ca el a turnat numai straini.

Indignatul de servici, directorul de constiinta etc., Gabriel Liiceanu, ii adreseaza o scrisoare mult mai blanda decat aceea adresata dnei Musca si ne reaminteste indruma indignarea catre alti usual suspects.

Domnul Dan Ciachir, tot ca reactie la introducerea la prefatza a ceea ce poate ajunge opusul turnatoriei fetelor bisericesti, face distinctie intre turnatoria a carei sursa ar fi spovedania si turnatoria a carei sursa ar fi o discutie cu un preot.


Hai sa vedem si cateva raspunsuri:

Mortar
[...]ce e de salut gestul lui antohi? pt ca vine dupa 16 ani? ceea ce a facut el nu se numeste marturisire. in unele cercuri deja se stia de toata chestia asta. iar cum dosariada e in plin avant e de crezut ca buba urma sa se sparga in public. DECI, actul lui nu e o marturisire, nici o pocainta. dat fiind contextul in care a fost facut NU ARE NICI O VALOARE MORALA.
- e clar ca asta e o strategie de minimizare a dezastrului. ce a zis: the shit will hit the fan, asa ca mai bine iau o umbrela.
enervanta este DUPLICITATEA CELOR DE LA GDS, SI A 'PRETENARILOR' LUI ANTOHI. FAPTUL CA JUDECA CU MASURI DIFERITE OAMENI CARE AU FOST IN ACELEASI SITUATII SI CARE AU FACUT ACELEASI RAHATURI. PE UNII IN CONDAMNA PE ALTII - PE PRETENARI, OFF COURSE- II ABSOLVA. DECI, CA SA FI ALB TREBUIE SA FI PRIETEN CU CEI DIN GDS CARE TE VOR CURATA DE ORICE RAHAT MORAL.


Costello
Draga_Dumitale:
ce i se poate si trebuie sa i se reproseze dlui Antohi (am vazut ca o faceti el insusi) este tacerea de dupa revolutie, cand, totusi, domnia Sa a vorbit si chiar foarte bine. probabil ca daca nu ar fi existat aceasta Dosariada, nu am avea azi scrisoarea sa. e trist.
pe de alta parte, colaborarea cu Secu trebuie judecata in functie nu doar de asiduitatea cu care cineva a facut turnatorie, ci si de continutul notelor sale informative, ca si de avantajale dinainte si dupa revolutie rezultate ca urmare a legaturii cu Secu. da, are dreptate unul din comentatrori riscul e sa se autodemaste cei care au turnat cel mai putin periculos si sa se piarda turnatorii de top, cei care au facut politie politica, ca doar astia n-au constiinta astfel incat in ceasul al 25-lea sa vina sa spuna ce au facut, trebuie dovediti negru pe alb. tare ma tem ca asa cum am avut teroare la revolutie fara teroristi, coruptie la nivel inalt fara corupti, vom avea si politie politica fara faptuitorii acesteia.


Anders
Ca este unul dintre cei mai valorosi intelectuali romani (am simtit forta gandirii lui inca de cand i-am citit "Utopica") nu anuleaza faptul-clar, simplu, cu neputinta de ocolit chiar si de catre improvizatii lui avocati-ca este o canalie dezgustatoare, innebunita de arivism si de pofta de a trai bine. Sa nu ne amagim, de asta a facut compromisuri si nu pentru ca l-ar fi strans careva cu usa. De altfel, cred ca un intelectual decade din conditia asta atunci cand renunta la principii si incepe sa calculeze (ca-si pierde slujba, ca nu poate sa-si dea odraslele la scoli bune etc.).


omrau
mda , sunt niste diferente intre Mona Musca si Sorin Antohi, dar in nici un caz favorabile lui Antohi :

1. Antohi si'a turnat prietenii . Musca a turnat niste straini [orice s'ar spune , ramane mult mai grava o tradare a unui prieten decat un branci/sut dat unui necunoscut].
2. La Antohi turnatoria a fost repetata . a devenit o a doua activitate [sau cariera ?] pe langa cea profesionala , obisnuita . Pare chiar un straniu hobby , declansator de angoase si voluptati ...un soi de sadomasochism intelectual .
3. Antohi a incercat sa profite de pe urma relatiei cu securitatea...asta'i partea cea mai grava :( ... tatonand o bursa Herder . Asta'i deja o forma de oportunism criminal ...:( ...imi pare rau ca trebuie s'o spun , dar denota complicitatea , acceptarea si participarea de buna voie la mecanismul concentrationar. Nu l'a impins nimeni sa faca drumu la securitate ca sa ceara voie afara .

dar ...si asemanari :
1. prin deconspirarea lor s'a obtinut dezechilibrarea a doua grupari de opozitie fata de secu : PNL si GDS . in plus raman periculoase suspiciuni si asupra altor personalitati de marca ale celor doua institutii civice .
2. tardivitatea . [atat]
3. autovictimizarea . ce'i drept , in cazul Antohi ...mult mai subtila [nu'i de mirare , doar avem de'a face cu un intelectual "luminat"]
4. neacceptarea faptului ca prin nemarturisire au putut deveni unelte in mana securitatii intr'un moment cheie pt societatea romaneasca.
5. imposibilitatea de a inlatura suspiciunile asupra unor eventuale colaborari cu securitatea postrevolutionara . mai ales ca noi [publicul tinta , au , ma doareee :)))) ] avem la dispozitie doar informatii desecretizate din deceniul 8 ; deci... deduc ca abia peste 20-30 de ani am putea afla daca nu cumva Musca si Antohi si'au continuat activitatea patriotica si dupa '89...

cat despre agitatia lui prietenilor lui Antohi ...reiterata si remazgalita ... "securitatea , tortionarii nepedepsiti care ne conduc , basescu mare luptator impotriva , lovituri sub centura , deconspirari teleghidate" . Daca mai aud placa asta mult fara sa se intample ceva [adica o inculpare a "goangelor" , a ofiterilor si a postasilor] imi iau patefonu in spinare si ma retrag in munti . cu traista plina de viniluri cu jazz .

__________________________________________________


Ion_Ungureanu
Gabriel Liiceanu -"instanta morala"
Sa nu se inteleaga ca prin cele de mai jos ii iau apararea Monei Musca sau preotilor informatori insa reactia moralizatoare a lui Gabriel Liiceanu este disproportionata. Deconspirarea trebuie sa continue pina la virfurile Secuitatii, iar cei gasiti vinovati sa suporte macar oprobiul public.
Primul articol adresat Monei Musca m-a scirbit. Acum G. Liiceanu a recidivat.
Ma intreb insa ce a facut ?instanta morala? Liiceanu in cazurile Paleologu, Quintus, Paler si exemplele in care dinsul putea sa-si arate muschii pot continua. De fapt as vrea sa inteleg cum de a ajuns G. Liiceanu ?instanta morala?. A facut dinsul ceva deosebit inainte de ?89 sau dupa, sa ii dea dreptul sa se erijeze in ?instanta morala? sau cum le place unor intelectuali bucuresteni sa se numeasca, ?director de constiinta?? A semnat vreun apel, a trimis o scrisoare sau o carte pentru publicare in Occident? A facut ceva asemanator intelectualilor disidenti din Cehia, Polonia sau Ungaria? Dimpotriva, a fost un excelent resistent prin cultura, vorba altui ?director de constiinta?, Nicolae Manolescu. Scuza poate fi gasita ca in cazul prietenului sau, Andrei Plesu. Ii facea rau munca de jos. In anii ?80 vizitindu-l pe Paul Goma, la Paris, se lamenta impreuna cu Andrei Plesu: ?Invata-ne si pe noi ce sa facem?, promitind ca dupa ce vor ajunge in tara vor trimite si ei ceva pentru publicat in Occident. Si au trimis?.nimic.
Poate a facut ceva deosebit dupa ?89 ca atitudine publica? ?Apelul catre lichele?, destul de fals, neadevarat.
Acum, cind are voie de la stapinire, ia atitudine, e moralizator. Cam tirziu ca sa-l mai pot crede. G. Liiceanu a pierdut timpul cind putea vorbi. Degeaba il mai cauta acum.


dinica de la peromaneste
Suna legalist distinctia incercata de dl. Dan Ciachir intre turnatoria cu sursa din spovedanie vs. cleveteala/tras de limba. Sursa indignarii publice la faptul ca unii preoti au turnat nu este numaidecat din pricina ca ei ar fi spus mai departe ceea ce le-a fost destainuit la spovedanie, ci ca ar fi spus mai departe ceea ce omul le-ar fi spus--la necaz sau bucurie.

Intr-adevar, in timpul acela cand te simteai apasat spiritual din toate directiile, te-ai fi gandit ca preotul ti-e unul din putinii aliatzi naturali pe care ii ai in a rezista mizeriei zilnice. In fond, preotul avea nevoile materiale asigurate independent de colaborarea lui cu Securitatea, deci n-ar putea invoca aceeasi scuza cu a unui amarat de strungar ce locuia la camin de nefamilisti si turna pentru rand in fatza la butelie.

Sa intelegem ca dl. Ciachir nu considera pacat relatarea de catre un preot la Securitate discutia unuia cu acel preot? Daca da, dumnealui s-a integrat deja in anglo-saxonism inainte ca acesta sa fi ajuns la Bucuresti...

Se vede treaba ca in Romania a inceput sa se duca totul de rapa in momentul in care rectitudinea morala a taranului roman (cca. 85% din populatie in 1947) o fost pervertita de agentii Moscovei in Romania: Mai intai prin eliminarea celor integri si apoi prin promovarea exclusiva a lichelelor. Ceausescu numai a nationalizat si generalizat lichelismul--scriitori, preoti si aparatorii cu orice pret al acestora inclusiv.

Desi am avut rezerve, acum ca tot s-a declansat, nu pot decat sa salut aceasta initiativa tardiva de punere la lumina a mizeriei umane comuniste (Dosariada) si sa sper ca din asta cei care au de ales in ziua de azi vor alege dreptatea in masura mult mai mare decat noi, cei de pana la 1989.

Da click aici ca sa vezi totul!

Cateva consideratii..fara consideratie

Mai intai cateva amanunte si paralele intre cei doi fosti sefi ai spionajului romanesc : Nicolae Doicaru seful DIE si adjunctul sau, Ion Mihai Pacepa.
Sa incepem in ordine ierarhica..
Nicolae Doicaru a facut parte din Fratiile de cruce si a participat la rebeliunea legionara.A participat deasemenea si la ultimele actiuni de lupta de dupa 23 august intr-o unitate de transmisiuni.A intrat apoi in 1945 in Siguranta, cu grad de comisar, activand la Constanta.A fost preluat de noua oranduire si avansat in 1947 in functia de sef al Inspectoratului Regional de Siguranta Constanta.S-a casatorit in anul urmator cu Melania Maidan, originara din Bucovina de Nord.La data respectiva Melania Maidan - ATENTIE - era telefonista asigurand legaturile trupelor sovietice din Dobrogea cu restul tarii si cu centralele de transmisiuni din sudul Ucrainei.Asupra Melaniei Maidan existau - zic documentele Secu - serioase suspiciuni cu privire la identitatea ei reala care de fapt era reconstituita pe baza de declaratii, probabil false.

Din 1949 Nicolae Doicaru ajunge la conducerea Directiei Regionale de Securitate Constanta.Este principalul artizan al proceselor de sabotaj impotriva detinutilor de la Canal, finalizate prin executii.
In urma activitatii sustinute impotriva sabotorilor, Nicolae Doicaru ajunge in 1955 loctiitor al sefului DIE.

Si acum Ion Mihai Pacepa:

Conform declaratiei date in ancheta ce a urmat defectiunii, colonelul Ion Pescaru, sef birou in Directia de cadre a Secu, desluseste cum a fost selectionat Pacepa..Numele domnului Pacepa figura pe un tabel cu absolventi de facultate.Tabelul respectiv a fost consultat la CC al UTC si era intocmit in vederea trimiterii celor nominalizati la studii in URSS.
Tabelul a fost apoi efectiv impartit in doua, partea superioara a tabelului ramanand la CCiar partea inferioara a tabelului, de la litera M in jos, a ajuns la Directia de cadre...Evident, intre cei de la litera M era si Ion Mihai Pacepa..

A fost verificat si initial avizat ''negativ''. pt. incadrarea in Secu.Asta datorita faptului ca tatal sau era de origine ceha si datorita faptului ca Ion Mihai Pacepa in tinerete facuse parte din YMCA, o asociatie americana crestina de tineret..Initial Alexandru Draghici personal a dispus abandonarea recrutarii..

DAR...Alexandru Draghici revine si dispune incadrarea..Ce l-a facut sa revina asupra dispozitiei initiale? E cazul sa amintim aici un amanunt care este CU REGULARITATE facut uitat in toate rapoartele anchetei ce a urmat defectiunii...Pare un fel de tabu pe care nici unul din securistii anchetati se tem sa-l pronunte..
Anume este vorba despre faptul ca tatal lui Ion Mihai Pacepa a fost - la inceputul ocupatiei sovietice a Romaniei - traducatorul oficial al maresalului Rodion Malinovski si a ramas in aceeasi pozitie si dupa ce maresalul a devenit Ministru Apararii al URSS.

''Razgandirea'' brusca a lui Alexandru Draghici se datoreaza interventiei directe a sovieticilor, care ii dau ordin sa-l incadreze pe Pacepa...

Sa recapitulam deci punctele comune din biografiile celor doi fosti sefi ai spionajului:

1. Amandoi au activat de tineri in organizatii religioase.Parerea mea este ca au incercat sa foloseasca religia ca vehicol al ambitiilor personale.Acelasi amanunt - tangentele cu religia se regaseste in biografia si a altor comunisti dintre care cel mai ilustru este Stalin.
2. Persoane foarte apropiate ale celor doi activasera in functii extrem de importante in aparatul militar al ocupantului sovietic.In primul caz-sotia, in cel de-al doilea-tatal.Amandoua aceste persoane apropiate sefilor spionajului romanesc au fost investite cu incredere maxima din partea ocupantului sovietic, activand intr-un punct extrem de sensibil - cum este acela al comunicatiilor -in care aveau tangenta directa cu secretele ocupantului sovietic.
3. Din desfasurarea evenimentelor se poate deduce cu claritate ca incadrarea celor doi in Secu si ascensiunea lor ulterioara s-au datorat sustinerii si infiltrarii ocupantului.In ambele cazuri, dupa normele de atunci ale Securitatii cei doi ar fi fost incadrati mai curand la categoria ''dusmani ai poporului''.Pt. ocupantul sovietic insa prezentau toate garantiile: erau santajabili cu activitaeta lor anterioara si apoi erau si legati prin membri apropiati ai familiei de activitantea ocupantului sovietic.
4. Si Doicaru si Pacepa au desfasurat anterior plantarii lor in DIE o activitate fructuoasa, materializata in rezultate perfect cuantificabile - executii - in activitatea de contrasabotaj.Nicolae Doicaru ca si sef al Directiei Regionale Constanta iar Pacepa ca ofiter al directiei a II-a de contrasabotaj.

Poate ar mai fi multe puncte comune intre cei doi..Oricum ar fi, cred ca domnul Pacepa are intr-un fel dreptate cand spune ca Secu a fost o creatie a ocupantului..
Insa domnul Pacepa ''uita'' sa spuna cateva lucruri..Printre ele, acela ca el insusi a fost plantat si sustinut de ocupantul sovietic.In perioada in care a parvenit in functia de adjunct al spionajului statului comunist, domnul Pacepa a acumulat o putere imensa..De care iarasi nu pomeneste nimic..Daca o sa am ceva vreme poate am sa mai scriu ceva azi..

Deocamdata inchei acest text cu o parere personala:

Domnul Pacepa nu a avut nimic de-a face cu Poporul Roman si cu interesele lui care sunt in afara vremurilor si a conjuncturilor politice trecatoare.
De aceea domnul Pacepa nici nu avea cum sa tradeze Poporul Roman.Domnia sa a fost plantat si pilotat in functia pe care a avut-o de catre sovietici.
Poate ca cea mai mare contributie la caderea comunismului in Ro. a avut-o domnul Pacepa prin multiplicarea exponentiala a coruptiei tuturor compartimentelor economice, politice si culturale a statului comunist, prin infiltrarea cu ofiteri deplin conspirati, selectionati doar pe baza obedientei fata de conducerea DIE si pe baza capacitatii de a produce si difuza coruptie..

Statul comunist a cazut in lada de gunoi a istoriei..Coruptia instaurata atunci de aparatul pe care-l conducea domnul Pacepa a ramas insa..

Domnul Pacepa a fost - si poate mai este - doar un instrument.
Nu ma indoiesc ca domnul Pacepa se considera un patriot.Constiinta umana are nevoie si ea de micile ei alibiuri morale.
Insa cred ca domnul Pacepa face parte din stirpea acelor ''patrioti'' care, ''slujind cu credinta'' - cum s-a exprimat odata - s-ar bate intre ei pana ce n-ar mai ramane nici un nenorocit de roman.
Pacuraras

Da click aici ca sa vezi totul!

supravegherea, bat-o vina!

M_D_L
Intamplari din Franta

In anul 1992 Am fost trimis in Franta prin programul TEMPUS. Am beneficiat de o bursa pe durata a trei luni. Bursele putea fi individuale sau colective. Eu am mers "la gramada", impreuna cu studenti, cadre didactice, ingineri, poate si securisti. Am crezut ca acolo vom fi instruiti, ca vom lucra in laboratoare moderne. Ma gandeam ca in viitoarea Uniune Europeana in care urma sa intram, toate tarile vor fi egale in drepturi, ca diversele state care alcatuiesc SUA si urma sa inceapa o adevarata colaborare. Nici vorba de asa ceva. Francezii erau in stare de razboi. Se temeau de toti (agentii CIA, MOSAD, MI6, KGB, etc), si nici nu pregatisera bine primirea noastra. Nu stiau ce sa faca cu noi. Cei din grupul nostru, care erau pregatiti in domenii "nepericuloase", informatica, matematica, au fost restrictionati mai putin si chiar au fost invitati pe la francezi pe acasa in weekend. In schimb fizicienii au fost urmariti pas cu pas. In fiecare zi de vineri, la sfarsitul programului se intalneau cu doi fizicieni "securisti" francezi (unul dintre ei era de origine algeriana si era mai inteligent) si trebuia sa spuna ce au facut in saptamana care tocmai se incheiase minut cu minut, la ce cursuri au asistat, in ce laboratoare au intrat, cine a fost de fata. Dupa acest raport urma altul in care trebuia sa spuna ce vor face in saptamana urmatoare. Trebuie sa precizez ca in localitatea respectiva exista o puternica industrie de armamament (dispozizitive optelectronice de vazut pe timpul nuptii, de ghidare rachete, de aviatie, etc) asa ca trebuie sa-i intelegem si pe francezi. La biblioteca eram supravegheati permanent. In sala mica unde se gaseau revistele stiintifice pentru cercetatori era tot timpul un student care statea cu ochii pe noi. In sala mare, pentru studenti, erau doi studenti (baiat si fata, probabil de origine maghiara, pentru ca tipa purta un tricou care avea imprimat steagul Ungariei) care ne urmareau. Eu mi-am dat seama cum stau lucrurile si am dat-o pe radioamatorism (m-a pasionat electronica). Cartile serioase erau in cabinetele profesorilor, unde nu aveam acces, asa ca mi-am pierdut timpul cu revistele si cartile pentru radioamatori. La un moment dat la plecarea de la biblioteca am ascuns o carte de electronica printre cartile de stiinte politice unde nu cauta nici dracul. Ma temeam ca nu cumva s-o imprunmute careva pentru acasa si sa raman fara ea. Surpriza a fost ca a doua zi am gasit cartea respectiva acolo unde ii era locul, la cartile de electronica, desi atunci cand am ascuns-o am crezut ca nu ma vede cineva.
Francezii faceau si studii psihologice pe noi . Ne-au dus la un centru de "perfectionarea limbii franceze". La inceput am fost dusi la cabinetul sefului, care era specialist in statistica matematica (!!). Noi stateam in semicerc in fata biroului in timp ce o camera de luat vederi aflata intr-un colt al tavanului ne filma. Probabil se gandeau sa descopere securistii grupului, dupa expresia fetei. Dupa ce ne-au testat, ne-au impartit in doua grupe, incepatori si avansati. Eu eram singurul care nu stia o boaba in franceza (in liceu am studiat engleza si rusa) si nu am fost inclus in nici un grup. Si-au dat seama ca sunt un individ atipic si au vrut la un moment dat sa ma ia in studiu spunandu-mi ca au pus pe cineva sa lucreze separat cu mine si sa ma invete franceza de la zero. Eu nu am talent la invatarea limbilor straine (sunt bun numai la tehnica), timpul era scurt si stiam ca nu voi mai calca in veci prin Franta, asa incat am refuzat si le-am spus ca voi comunica cu ei in limba engleza.
Am discutat mai tarziu cu un roman venit acolo cu bursa individuala, care parea instruit in tehnica diversiunii (s-a scapat si mi-a spus ca a participat la intruniri masonice). Acesta mi-a spus ca "lectiile" de franceza de la centrul respectiv (la care eu n-am participat) erau discutii pe diverse teme (droguri, cunostinte generale, etc) si ca "profesorii" nu erau filologi ci politehnisti, psihologi, etc.
Am avut si turnatori printre noi. Unii romani au imprimata genetic tradarea si turnatoria. Daca ii criticam pe francezi a doua zi stiau. Cei care turnau erau recompensati cu lozuri castigatoare de 1000 F (aproximativ 200$). Ca sa justifice banii erau instruiti sa mearga cu grupul de romani si sa cumpere un loz de fata cu ceilalti, sa-l bage in buzunar si sa-l scoata discret pe cel castigator. Mi-am dat seama ca asa stau lucrurile cu ajutorul statisticii matematice (bat-o vina!). Noi toti cumparam lozuri, dar castigau numai "unii".
Eu n-am avut intentia sa raman in Franta pentru ca nu stiam limba. Daca as fi avut bursa in tr-o tara in care se vorbeste engleza probabil ca as fi ramas acolo. In plus speram intr-o schimbare economica ca-n China cu dezvoltare exploziva a industriei (nu stiam ca vom ajunge o colonie), asa ca in Franta m-am manifestat ca un nationalist. Am vazut la o cabina telefonica o articulatie mecanica ingenioasa, care permitea deschiderea usii intr-un spatiu redus fara sa incomodeze persoanele aflate pe trotuar. Acelasi tip de mecanism l-am vazut si la usile de la garaje. Le-am fotografiat cu speranta ca vom face si noi ceva asemanator intr-un atelier de microproductie (visam probabil!). Am mai vazut si alte lucruri interesante, pe care le-am fotografiat. Oamenii de bine s-au dus si le-au spus francezilor ca sunt in stare sa racai si tencuiala de pe cladiri, ca sa vad ce au pus in ea. In timp ce mergeam cu grupul de romani am gresit si am spus ca probabil francezii introduc polimeri in varul de pe cladiri, pentru ca arata bine si nu sunt "afumate" ca cele din Bucuresti.

V-am povestit aceste intamplari ca sa va dati seama ca in orice tara strainii sunt supravegheati.

Da click aici ca sa vezi totul!

are dom'le basescu dosar?

neamtu tiganu
Io cred ca nu exista nici un dosar..

Se pare ca multi are comenteaza p-aici n-au trait acele vremuri si nu inteleg cum se punea problema.

1. Securitatea, organele de partid erau exact cum sunt azi, nu aveau nici o convingere ideologica, urmareau numai fripturica. Un securist sau un secr. partid sau un dir. de la fabrica de brinza, avea o moneda de schimb pe care o folosea la obtinerea carnii, vinului sau mat. de constr. Nu trebuie uitat ca toti erau romani, un pic mai timizi cind e vorba de munca.

2. Erau urmariti NUMAI cei ce ieseau din rind, cei naivi care aveau convingeri politice, cei deveniti prea puternici si eventual periculosi pt. sistem, (de ex. negustorul de vin, condamnat la moarte) sau cei ce s-au nimerit la un timp nepotrivit intrun loc nepotrivit. (sindromu acaru Paun). Am vazut cazuri in care propagandisti convinsi comunisti au deranjat si au fost trasi pe dreapta pt. ca faceau exces de zel.

3. Orice securist sau om politic din sistem renunta la orice urmarire sau ascultare de telefoane daca trebuia sa-si taie porcu, daca persoana urmarita cotiza in sistem.

Totul, absolut totul, a functionat si din pacate inca functioneaza pe acest princip, stinga spala pe dreapta si amindoua fata.

In acest context e f. probabil ca Basescu sau vadim (alaturarea de nume e involuntara) care au apartinut acestui sistem nu au nici un fel de dosar.

Un capitan de cursa lunga are dosar numai atunci cind la intoarcere nu aducea punga cu blugi, cu cafea sau cu tigari pt. persoanele de raspundere.

Notele de serviciu care uneori se pun pe aceelasi nivel cu info la secu. de cele mai multe ori erau scrise la misto, nu cuprindeau absolut nimic relevant, pur si simplu o formalitate. de altfel nici nu le citea nimeni.

Da click aici ca sa vezi totul!

intrebare

Ne intrebam aici de mersul episodului duhovnicesc al Dosariadei. Pe de-o parte se poate spune ca popasul duhovnicesc este menit, ca si cel sportiv, sa indeparteze atentia societatii de la adevaratii inculpati ai Dosariadei, vezi aici. Pe de alta parte, considerand ca si bulgarii au partea lor de dosariada, te poti intreba in ce masura Dosariada se face la noi si la bulgari pentru a ajunge pe placul Uniunii Europene; in fond, cum poti sa lupti cu marea coruptie daca nu ajungi la radacinile securiste ale ei? Daca asta va fi fost justificarea, ce legatura are BOR cu coruptia? Sa fie asta jocul celor care s-au opus cu succes la declararea caracterului crestin al Europei in proiectul de constitutie european?

Da click aici ca sa vezi totul!

S-a mers prea departe sau s-a ajuns (voit) in alta parte?

Dosariada isi continua evolutia capricioasa si sincopata catre cine stie ce deznodamant. Iata aici cateva pareri despre recentele-i intruchipari:

moroianu

Intentia clara de "reducere la absurd"a intregii actiuni de deconspirare a dosarelor, prin prezentarea intentionat exagerata si cusuta cu ata alba a catorva cazuri de "vinovati fara vina": profesoare implicate in supravegherea operativa a studentilor straini, stareti de manastiri redactand rapoarte de rutina asupra vizitelor unor diplomati straini, samd
- totul parca inadins calculat pentru a starni simpatia marelui public fata de cei astfel victimizati si acoperiti de insulte, transformati fara voia lor in confirmari indirecte ale vechilor clisee despre securistii-patrioti care nu si-au facut decat datoria...
Iar in acest timp, adevaratii turnatori, cei care au contribuit cu adevarat la securitatea interna a regimului si au fost remunerati pentru asta -


lysias
cat mai putem fi penibili?

Imi pare rau ca ajung sa spun asta, dar cu toata aceasta campanie suntem doar inca o data nespus de penibili... Demascarea politiei politice a regimului comunist ar fi trebuit sa fie un demers profund moral, la fel cum punctul 8 de la Timisoara, acum 16 ani ca si azi era necesar si binevenit... Numai ca aceste demersuri trebuie facute, cum bine zice vorba latina, fara ura si partinire... Si cum stie orice istoric autentic si realizeaza orice om cu bun simt, nici un fenomen nu trebuie rupt de contextul in care s-a petrecut. Evident ca parintele Marchis era obligat sa dea declaratii despre vizitele strainilor in manastirea in care era staret. Mai mult, orice cetatean roman era obligat sa faca acest lucru, potrivit legislatiei in vigoare. Notele sunt absolut irelevante. Nu au nici o legatura cu politia politica. Ne place sau nu, cei 50 de ani comunism fac parte din istoria acestei tari, cu bunele si9 cu relele lor, cu momentele lor frumoase si cu crimele lor oribile. Cu pervertirile si cu progresul lor. Sunt 50 de ani in care istoria a mers mai departe, in conditiile date. Oameni de valoare sau canalii si-au construit cariere, asa cum se intampla si azi, asa cum se intampla oricand, oriunde. Daca-i era cuiva amenintata familia, ce era sa faca ? Sa faca pe eroul ? Daca tot asa, cuiva, de valoare intelectuala autentica, ii era conditionata cariera - pe viata - ce era sa faca ? Sa faca pe eroul si sa se sacrifice ? Orice om intreg la minte stie ca un popor adica o populatie statistica nu este alcatuit din eroi, din persoane exceptionale, ci din oameni normali, obisnuiti. Eroii sunt exceptia, sunt de admirat, sunt modele, de urmat daca si cat se poate, dar in nici un caz regula. Daca sustinem contrariul, inseamna ca suntem ori neghiobi, ori canalii, ori fundamentalisti la fel de periculosi precum corifeii comunismului. La urma urmelor, orice cetatean al oricarei tari este obligat sa respecte legea, cea care este in vigoare. La urma urmelor, Romania, tara, a continuat sa existe in cei 50 de ani. Si multi au crezut si au luptat pentru ea. Si pentru asta merita respectati. Rezistenta, maquis-ul, sunt in underground. Sa nu ne facem ca uitam, comunismul parea fara sfarsit, sau macar fara unul previvizibil. Oamenii nu aveau nici macar speranta in aceasta privinta, oricum nici o perspectiva. Pentru ce sa lupte ? Pentru abandonarea de dupa al doilea razboi mondial ? Pentru abandonarea Ungariei in 1956 ? Imi pare rau, dar sunt obligat sa o spun cu tristete ca CNSAS, ca si o parte a mass media, au transformat toata chestiunea intr-un circ ieftin, penibil, diversionist, dezgustator la urma urmelor. Ce trebuia sa facem ? Sa transformam bisericile si manastirile in grajduri ? Sa distrugem muzeele, institutele de cercetare, Universitatile printr-o sinucidere colectiva ? As vrea sa precizez foarte clar, toate acestea devin nerelevante atunci cand e vorba despre crima, despre faptul penal. Deci lucrurile trebuie abordate profesionist si punctual. Pe de alta parte, de ce tocmai parintele Marchis, membru GDS ? De ce tocmai Mona Musca, pana mai ieri omul cu cea mai mare popularitate din Parlament si poate chiar din tara, si initiatoarea legii lustratiei, culmea ? De ce nu ofiterii de securitate ? De ce nu activistii de partid ? De ce nu fostii lideri politici ?: Praf in ochi, stimati domni. Si va vorbeste un om al dreptei, unul care nu l-a votat niciodata pe Ion Iliescu. Cred ca ar fi cszul sa incetam de a mai fi penibili si dezgustatori. Indecenti. Cred ca ar trebui sa ne preocupe mai mult problemele tehynice ale nivelului de trai, ale mizeriei, ale hotiei, ale distrugerii invatamantului, ale distrugerii sistemului de sanatate publica, degradarea conceptului si a substantei publice in general...Ar trebui sa ne preocupe dezastrul provocat de televiziuni, care au generat o mentalitate de prostitutie, de bordel ieftin...Si sa mai pun o intrebare, tulburatoare, care ma framanta : exista cumva vreun act international care interzice cuiva sa creada in comunism ? Ma tem ca nu...Prin urmare, cei care au crezut sincer in comunism, nu pot fi condamnati. Poate fi condamnata o convingere ? O credinta ? Exceptand crima efetiva, desigur. La urma urmelor, nici nazismul nu ar trebui de fapt, condamnat, pentru ca si el are radacinile lui obiective. Poate fi interzisa libertatea unei optiuni de constiinta ? Cu certitudine, nu. Daca o facem, inseamna ca Europpa viitoare e la fel ca Uniunea Sovietica, numai ca acum e de Vest...

Da click aici ca sa vezi totul!

La rascruce

Nu stiu la ce s-a gandit presedintele Basescu cand ne-a prevenit de surprizele pe care le vom avea cand dosarele CNSAS-ului vor fi deschise, dar ma intreb daca s-a gandit sau s-a anticipat ce va sa fie la deschiderea dosarelor fetzelor bisericesti. Riscul acum este ca Biserica Ortodoxa din Romania (BOR) sa capete lovitura de gratie sau sansa este ca BOR sa renasca din propria-i decadere.

In caz ca deschiderea dosarelor fetzelor bisericesti face parte dintr-un plan (SI) al Bisericii de innoire e una, altfel cine-i va pastori pe cei lasati 'liberi', talk-showrile sau emisiunile de divertisment din mass-media?

La peromaneste s-a scris de nevoia de a aduce BOR in actualitate prin relevanta crescuta. In alte cuvinte, e nevoie de reforma si nu de disparitia BOR. Cine stie cum vor evolua lucrurile?

Da click aici ca sa vezi totul!

Nastase, Stolojan si Basescu naufragiaza...

Adrian Nastase, Theodor Stolojan si Traian Basescu naufragiaza pe o insula pustie. Aflati pe plaja, Nastase se erijeaza in conducator al grupului si le propune sa o ia fiecare pe alta parte ca sa poata sa isi creasca sansele de a gasi resurse pentru supravietuire. Zis si facut - se despart. Nastase merge ce merge prin padure, cauta, ciuleste urechile, dar degeaba! Nici urma de ceva comestibil, cat de cat... Intr-un final, ajunge intr-un luminis in care Basescu tocmai isi facea un gratar! Fericit, se duce la el si il imbratiseaza!

- Bravo, Basescule! Mai Traiane, eu intotdeauna te-am admirat. Stii sa te descurci in orice situatie, se vede ca ai fost marinar... ce mai, esti tare! Auzi, intre noi fie vorba, mie Stolojan asta nu mi-a placut niciodata!

La care Basescu raspunde sec:

- Nu-ti place, nu mananci!

Da click aici ca sa vezi totul!

Acum chiar ca n'avem oi... Dar si pe Mircea Dinescu printre ursi!

"Intr-un mediu social animalizat si ticalosit oamenii simtiti se topec ca luminarile si mor, nesimtitii insa prind osinza si putere."


Cit de naivi eram noi cu 'dizidentii' si cu minciunile si aiurelile ce se difuzau la 'Europa Libera'. 'Dizidentii' nostri care, saraci cu duhul ca noi toti, habar n-aveu pe ce lume traiesc dar fantazau in delir despre 'pacatele' dictaturii la antipodul laptelui si mierii, 'demnitatii' si 'drepturilor omului' asociate cu capitalismul si 'democratia'.

Necazul este ca ne-am inselat amarnic si ca lucrurile au iesit dupa '89 foarte, foarte prost pentru Romania. Faptul ca ne-am inselat este manifest si evident si este inteles pina si de multi oameni simpli in Romania. Ne-am fi asteptat desigur la atitudini de bun simt din partea intelectualilor 'dizidenti', ne-am fi asteptat sa ia distanta ironica si sa inteleaga c-au fost naivi si s-au inselat, ne-am fi asteptat sa fie primii care sa recunoasca tzeapa grotesca si munumentala pe care si-a tras-o tara in '89.

'Dizidentii' nostri insa ori au amutit, ori complet sclerozati repeta ca niste placi zgiriate aceleasi aberatii ca cele de prin anii '80. Mircea Dinescu si-a croit si el un pic de situatie pe spinarile, din '89 pina azi, rupte si indoite ale romanilor pentru care-si ridcase el vocea pe vremea 'dictaturii'. Din '89 pina azi s-au comis si se comit atrocitati la toate nivelele in Romania, iar tara a fost resorbita in gaura neagra a 'caritasului' capitalismului planetar. Ticatosi si fapte ticaloase fara sir au otravit ca o pecingine Romania. Legile nelegiuite ale capitalismului i-au dat insa vana si putere lui Mircea Dinescu, borhotul in care a fost pravalita Romania nu-i pute.

rosa luxemburg

Da click aici ca sa vezi totul!

interesul degradeaza mediul

Spune-mi in ce mediu traiesti ca sa-ti spun cine esti. Asa ar putea fi reformulata o cunoscuta formula din batrani. In sensul acesta, Titus Filipas, cunoscut mai vechi al cititorilor peromaneste, ne submite o analiza a situatiei de la Rosia Montana, iata-o aici:

O bulă speculativă

În rubrica economică a ziarului Le Figaro din 16 august 2006, a fost publicat articolul ‘Ruée sur les entreprises minières canadiennes’. Aici se poate citi :

« Războiul pentru achiziţionarea minelor a început, el fiind provocat de cursul mondial în continuă creştere al materiilor prime, în particular de cursul metalelor. De cîteva săptămîni, preţurile metalelor flirtează cu cele mai înalte preţuri istorice. Cauza? Bulimia pentru metale a ţărilor mari în creştere economică, India şi China. Această creştere a cursului metalelor provoacă o partidă de Monopoly la scara planetei. » - « La guerre des mines a bel et bien commencé, provoquée en fait par les cours des matières premières, en particulier ceux des métaux. Depuis quelques semaines, ils flirtent avec leurs plus hauts niveaux historiques. La cause ? La boulimie de deux grands pays en pleine croissance, la Chine et l'Inde. C'est cette flambée des cours qui incite les grandes entreprises minières à se livrer à une partie de Monopoly à l'échelle de la planète. »

« Întrucît cererea chineză pentru metale nu arată nici un semn de încetinire, preţurile metalelor îşi continuă ascensiunea. În ultimii cinci ani [...], ele au progresat cu 400 % în medie. » - « Comme la demande chinoise ne donne aucun signe de ralentissement, les cours promettent de poursuivre leur ascension. Depuis cinq ans, ceux du cuivre, du

zinc et du nickel ont progressé de 400 % en moyenne. »

În circuitele integrate din electronica de consum se folosesc fire de aur - "gold wires" (vezi Dictionary of Computers)


Pentru creşterea economică este nevoie deci de o cantitate uriaşă de aur, exploatată în orice condiţii. Pe data de 22 aprilie 2005, agenţia de ştiri Reuters transmitea din Elveţia următorul comunicat : “Zurich - Compania Gabriel Resources din Canada a început procesul prin care cere avizul ambiental pentru exploatarea celei mai mari mine de aur din România, a spus directorul CEO de la Gabriel Resources.”


Directorul CEO de la Gabriel Resources pur şi simplu intenţionează să folosească oportunist o mare „gaură neagră” din legiferarea românească pentru mediul înconjurător.

Legislaţia ambientală şi de ecologie industrială în România este obsolită, acesta este un fapt recunoscut în mod oficial. Compania Gabriel Resources intenţionează să exploateze oportunitatea oferită de această falie existentă acum în legislaţia românească pentru protecţia mediului.


Interviul acordat agenţiei de ştiri Reuters de către domnul Oyvind Hushovd, director CEO (chief executive officer) la firma Gabriel Resources Ltd.cu baza în Toronto, avea următorul titlu: “Gabriel Says Romania Gold Project Not Harmful”- “Gabriel spune că proiectul minei de aur din România nu deteriorează mediul”.


Totuşi, există o lungă serie de exemple ale deteriorărilor de mediu produse de activităţile companiilor miniere canadiene care lucrează în străinătate. În documentul “Cadru politic pentru reglementarea activităţii companiilor miniere canadiene ce operează pe plan internaţional” - “A Policy Framework for the Regulation of Canadian Mining Companies Operating Internationally”, care poate fi găsit pe Internet aici, se poate citi:

“Expansiunea internaţională a activităţii companiilor miniere canadiene a fost însoţită de unele dintre cele mai rele dezastre ecologice : Los Frailes în Spania, Omai River în Guyana, deversările Marcopper în Filipine, mina Porgera din Papua Noua Guinee.” - “Expansion of Canadian mining overseas has been accompanied by some of the world’s worst environmental disasters: Los Frailes in Spain, the Omai River in Guyana, the Marcopper spill in the Philippines, and the Porgera Mine in Papua New Guinea. ” Lista exemplelor deteriorărilor în starea mediului înconjurător produse de companiile miniere canadiene continuă pe mai multe pagini de document.


Pe situl web al companiei Gabriel Resources, am găsit următoarea asertare de performanţă managerială : “In the case of gold mining operations planned for Rosia Montana, Romania, the Gabriel Resources Company has pledged to observe the highest standards of corporate responsibility.” Această clamare de respectare a celor mai înalte standarde de management ar trebui să fie reflectată într -o analiză SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats). Iar în ceea ce priveşte calitatea managementului ambiental practicat de Gabriel Resources, la ‘punctele forte’ (Strengths) ale lui Gabriel Resources ar fi fost necesar să fie enumerată adoptarea standardelor ISO 14001 şi EMAS II pentru managementul ecologic al întreprinderilor industriale. Ar fi fost de aşteptat, pentru atingerea unei ţinte clamate de dezvoltare durabilă, ca firma Gabriel Resources să se instituie într- o ‚sursă deschisă’ de know how către întreprinderile industriale din zonă. Constatăm că nu acesta este cazul, pentru că nici măcar în cadrul strict al firmei Gabriel Resources nu sunt aplicate standardele ISO 14001 şi EMAS II.


Directorul CEO de la Gabriel Resources Ltd., domnul Oyvind Hushovd, afirmă, vezi aici, că firma pe care o conduce pleacă de la încercarea de rezolvare a problemelor de poluare create de vechea exploatare a minei de aur de la Roşia Montană, începînd din vremea ocupaţiei romanilor în Dacia Felix. Totuşi, întrebăm din nou care sunt regulile internaţionale de rezolvare a temei?

Fiind o problemă locală, era necesară o abordare conceptuală locală (bottom-up approach), plecîndu -se de la o ‚Agenda 21 locală’. Această abordare este cerută de Codul de practică recomandat la conferinţa la vîrf de la Johannesburg din anul 2002, World Summit on Sustainable Development (WSSD). Pentru Roşia Montană, la Gabriel Resources nu există totuşi un asemenea înscris şi un asemenea document, ceea ce ridică serioase probleme privind conformarea lui Gabriel Resources la standardele pentru dezvoltarea durabilă.


Firma minieră Gabriel Resources afirmă că foloseşte managementul ambiental la stadiul dell’arte (“state of the art”). Această clamare de performaţă la stadiul dell’arte în managementul ambiental este unilaterală şi total subiectivă. Într- adevăr, modelul fiducial de management ambiental la stadiul dell’arte în industria minieră este stabilit de organismul internaţional chemat International Council on Mining and Metals (ICMM). Se mai ştie că începînd cu anul 2002, organizaţia ICMM a devenit partener la ‘Iniţiativa UNEP/SETAC pentru managementul ambiental industrial pe baza ideii de ciclu de viaţă’ -‘The UNEP/SETAC Life Cycle Initiative’. Reamintim aici că UNEP reprezintă sigla pentru United Nations Environment Programme – ‚Programul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru mediul înconjurător’, iar SETAC este sigla pentru organizaţia de management al ştiinţei Society of Environmental Toxicology and Chemistry.


‘Iniţiativa UNEP/SETAC pentru managementul ambiental industrial pe baza de ciclului de viaţă’ a fost un răspuns al comunităţii ştiinţifice internaţionale la Declaraţia de la Malmö din anul 2000, în care se cere în mod expres guvernelor (Romania a semnat Declaraţia de la Malmö) să sprijine evoluţia spre economii naţionale bazate pe conceptul ecologic al ciclului de viaţă în industrii. Misiunea iniţiativei respective este : “Dezvoltarea şi diseminarea intrumentelor pentru evaluarea oportunităţilor, a riscurilor, a regulilor de echivalare prin contrapartidă asociate cu produsele şi serviciile pe întregul ciclu de viaţă, pentru realizarea dezvoltării durabile.” - “To develop and disseminate practical tools for evaluating the opportunities, risks, and trade-offs associated with products and services over their entire life cycle to achieve sustainable development.”


Organizaţia ICMM (International Council on Mining and Metals) recomandă insistent (‚strongly recommends’) abordarea pe ciclul de viaţă (‚life cycle thinking’) a problemelor din minierit. Cel puţin aceasta este opinia domnului Paul Mitchell, secretarul general la ICMM, opinie exprimată în articolul „Taking up the life cycle challenge”.


În acelaşi articol se subliniază faptul că „ICMM şi membrii săi continuă să promoveze conceptele ce trebuiesc implementate pentru a se obţine o dezvoltare durabilă.” Şi încă mai specific : „ICMM a lansat un Community Development Toolkit pentru dezvoltarea comunităţilor miniere, prin parteneriat cu Banca Mondială. Acesta este un ghid ‘how to’ pentru augmentarea dezvoltării unei comunităţi umane în jurul operaţiilor miniere, un ghid pentru a fi folosit în toate stadiile ciclului proiectului, de la antamare şi pînă la închiderea exploatării miniere. Acest Toolkit conţine 17 instrumente conceptuale distincte, clasificate în cinci categorii : Evaluarea, Planificarea, Construirea relaţiilor, Programul de Management, şi Monitorizarea.” - „ICMM has launched the Community Development Toolkit in partnership with the World Bank. It is a ‘how to’ guide to enhance community development around mining operations, for use at all stages of the project cycle from exploration through to closure. The colour coded Toolkit features 17 individual tools and is divided into five main categories: Assessment, Planning, Relationships, Program Management, and Monitoring and Evaluation.”


Compania Gabriel Resources care clamează intenţia sa de a folosi cele mai înalte standarde manageriale pentru realizarea dezvoltării durabile a comunităţii umane de la Roşia Montană nu sugerează că foloseşte acest ‚Toolkit ICMM&World Bank’, adică ‚bordul cu instrumente conceptuale de management’ în minierit. Încă o indicaţie a faptului că firma Gabriel Resources nu ţine cont de recomandările organizaţiei ICMM pentru dezvoltarea durabilă în minierit.


Din studiul "Putting the metal into life cycle thinking", autor John Atherton, director de programe la ICMM, cităm aici:

„In fact, LCA is one of the few tools that deal adequately with both the environmental and economic reality of a product.”


Reamintim tot aici că Analiza pe ciclul de viaţă, desemnată şi cu acronimul ACV (Life Cycle Assessment, LCA) este un instrument din managementul de calitate pentru sprijinirea procesului de raţionament prin care se efectuează judecăţi de valoare în decizii complexe de politică ambientală, în mod special în contextul dezvoltării durabile.


Aceste principii ale ICMM sunt respectate la stadiul dell’arte în industria ninieră a nikelului, vezi aici, unde evaluarea de impact ambiental se realizează pe baza instrumentului managerial numit ‚cradle-to-gate LCA’.


În cazul specific al exploatării miniere de la Roşia Montană, noi recomandăm evaluarea de impact ambiental prin metodologia ‚cradle-to-gate LCA’ de tip consecvenţial (consequential LCA).


De ce nu a realizat firma Gabriel Resources o analiză LCA pentru exploatarea minieră de la Roşia Montană ? Deoarece un asemenea studiu este foarte scump, între 100 000 de dolari, şi 500 000 de dolari. Toate arată că firma Gabriel Resources nu îşi permite să folosească aceşti bani, ori nu dispune de aceşti bani. Este o sugestie că Gabriel Resources este numai o ‚bulă speculativă’. După obţinerea avizului de mediu in România, preţul firmei Gabriel Resources pe piaţa companiilor miniere din Canada va creşte enorm.


Titus Filipas

Da click aici ca sa vezi totul!

De la Franklin la Paleologu

Benjamin Franklin spunea ca cei care renunta la libertate pentru bunastare vor sfarsi prin a avea mai putin din amandoua. Cazurile romanilor care au renuntat la a fi liberi pentru o mica invarteala, asta mai cu seama pe timpul si prin intermediul rapoartelor de informatori la Securitate, sunt marturie pentru adevarul spuselor lui Franklin. Intr-adevar, n-au pierdut romanii totul ca popor cand s-au dat cu 'puterea' si au otravit societatea si moral si prin micile lor gainarii?

Hai sa ne uitam acum si la reversul situatiei de mai sus. Ca reprezentant al celui care a ales libertatea, macar mai tarziu decat la urma, ma gandesc la raposatul Alexandru Paleologu. Pai n-a admis acesta ca a dat cu subsemnatul la Securitate intr-un timp in care nu-i cerea cineva s-o faca? Din momentul marturisirii, Paleologu si-a obtinut si savurat libertatea, iar bunastarea n-a parut sa-l ocoleasca.

Da click aici ca sa vezi totul!

la 16 ani, da-mi dosarul daca mai te indoiesti de om

Azi, daca nu ma insel, e ziua de nastere a d-lui Andrei Plesu. Iata ce scria acesta lui Nicolae Ceausescu dupa excluderea din PCR, cauzata de participarea primului la sedintele Meditatiei Transcendentale:

Stimate Tovarase Secretar General,
Ma numesc Andrei Plesu si sunt de profesie istoric si critic de arta. Din 1971, cand mi-am incheiat studiile, si pana astazi am inteles sa-mi fac profesia cu toata seriozitatea, punandu-ma, cu intreaga mea putere de munca, in slujba artei si culturii romanesti. Am publicat un mare numar de studii si articole in presa curenta, am realizat mai multe serii de emisiuni la radio si televiziune si sunt autorul a trei carti, bine primite atat de publicul larg, cat si de specialisti. In decembrie 1980, am obtinut titlul de doctor in istorie, dupa o specializare in Republica Federala Germana. In timpul acestei specializari, am obtinut la Bonn, Dusseldorf si Dortmund mai multe conferinte despre arta romaneasca, socotind ca e de datoria mea de onoare sa o fac cunoscuta si apreciata pretutindeni, la adevarata ei valoare. In 1981 mi s-a decernat Premiul pentru critica al Uniunii Artistilor Plastici si, in acelasi an, premiul pentru eseu al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti. Am avut cinstea sa-mi reprezint tara, cu comunicari de specialitate, la diferite congrese si reuniuni internationale (Berlin Est, Weimar, Jakarta etc.). Ca secretar al sectiei de critica a Uniunii Artistilor Plastici, am participat la organizarea mai multor expozitii de arta romaneasca, in tara si in strainatate. Am intrat in Partidul Comunist Roman la varsta de 19 ani (1968), si atat pe linie obsteasca (ca organizator de grupa de partid), cat si pe linie profesionala (ca si cercetator la Institutul de Istoria Artei al Academiei de Stiinte Sociale si Politice si, apoi, ca lector universitar la Facultatea de Arte Plastice "N. Grogorescu") m-am straduit, in ciuda unei sanatati precare (care ma obliga sa stau, de cativa ani, sub constanta supraveghere medicala) sa fac totul pentru a fi la inaltimea exigentelor epocii noastre, ale politicii noastre din ultimii ani.

Va rog, stimate tovarase Secretar General, sa nu luati raportul de activitate de mai sus drept lipsa de modestie. El e bilantul firesc de munca al oricarui tanar roman care vrea sa-si serveasca tara cum se cuvine. In lumina acestui bilant, veti intelege cat pot fi de mahnit sa constat ca, dintr-o data, in urma unei imprejurari pe care nu o pot socoti dec6t accidentala, sunt pus in afara partidului ca "sectant" si destituit din invatamant si cercetare.
Am avut, intr-adevar, ghinionul de a participa, cu doi ani in urma, la o conferinta (incluzand o parte teoretica si una practica), ce a avut loc la Institutul de Psihologie si Pedagogie pe tema "meditatiei transcendentale". Conferinta - la care m-am dus pe linia unei firesti curiozitati intelectuale - mi s-a parut neinteresanta sub raport stiintific, drept care nu am mai frecventat nici una din urmarile ei, mai mult chiar: am avut ocazia, la scurt timp dupa aceea, sa aduc la cunostinta unui lucrator al Ministerului de Interne opiniile mele critice privind "meditatia transcendentala".

In rezumat, fapta de care sunt facut vinovat se reduce la audierea unei conferinte publice, organizata intr-un cadru perfect oficial, o conferinta despre care nu aveam motive sa cred ca s-ar desfasura fara aprobarile de rigoare. Cat despre chestionarul pe care l-am completat - ca toti cei de fata - in timpul conferintei, el nu se referea decat la date strict medicale si nu cuprindea nici un angajament de nuanta politica sau religioasa, care sa contrazica adeziunile mele reale la Statutul PCR si la Constitutia tarii. Am fost lamurit, ulterior, ca "meditatia transcendentala", ca organizatie internationala, implica unele aspecte profund negative, de care insa nu puteam avea cunostinta acum doi ani, ca urmare a unui singur contact cu reprezentantul ei. Admitand ca pot fi sanctionat, totusi, pentru o momentana lipsa de vigilenta, mi se pare, in acelasi timp, greu de acceptat ca sanctiunea sa aiba caracterul unei condamnari atat de drastice, ducand nu numai la totala mea discreditare politica, cat si la descalificarea mea profesionala. Intre culpa mea reala si consecintele ei imediate e o uriasa disproportie care, in spiritul echitatii cu care ne-a obisnuit conducerea noastra de partid si de stat, nu poate sa fie corectata. Ranit sufleteste de spulberarea intr-o clipa a atator ani de eforturi entuziaste, si de anularea tuturor proiectelor mele de viitor (legitime de 33 ani) apelez, tovarase Secretar General, la dreapta dumneavoastra judecata si la intelegerea dumneavoastra omeneasca, rugandu-va sa dispuneti rediscutarea cazului meu, in datele lui obiective. Va asigur ca tot ce-mi doresc e sa-mi dovedesc in continuare, ca si pana acum, buna credinta in loialitatea fata de tara, participand la procesul de afirmare a valorilor noastre in plan universal.

25 mai 1982
Va multumesc,Andrei Gabriel Plesu

Desi Plesu poate sa nu sa fie acuzat, ca dna Mona Musca sa zicem, de ceea ce scria (ca facea) acolo, comportamentul sau pre-'revolutionar' este consistent cu cel post-'revolutionar': a fost mai mult timp si mai aproape de putere decat multi alti politicieni romani. Rezultatele le poate judeca fiecare.

Da click aici ca sa vezi totul!

Romania, un acvariu, in care gasesti un rechin care coexista cu un pestisor

Vorbind de dosariada, iata si parerea unei tinere romance, Andra Matzal, despre colaborationisti si restul (adica generatia lor, a celor care aveau 7 ani in decembrie 1989):


Ai 24 de ani. Aveai 7 ani la Revolutie. Cum vezi tu toata framintarea din jurul deconspirarii Securitatii? Azi afli ca unul a fost turnator, miine afli despre altul.
E o poveste care nu se termina, e o harababura. Ce urmarim noi? Care sint premisele de baza care sa duca la niste rezultate cuantificabile? Cum se procedeaza? Ce vrem sa aflam si in cit timp? Pe unii ii verificam. Bun. Cind afli ca unul a fost securist, ce poti sa faci mai departe? Cum procedezi? Cum il sanctionezi? Spuneti-mi, ca eu nu stiu, mie mi se pare ca totul e o birfa: ai auzit, stii ca si X a turnat la Securitate. Si? Unde apare responsabilitatea? Uite, iti mai dau un exemplu. De cind lucrez la revista Igloo, tot merg la Primarie sa vad ce se intimpla cu spatiul public. Iar la Primarie, in Consiliu, oamenii se reunesc si isi dau seama dupa trei ore de discutii ca nimeni nu stie despre ce s-a vorbit, nimeni nu stie cine este responsabil pentru problemele in cauza. E o disolutie totala de responsabilitate. Si sint tot felul de jocuri subterane, care primeaza, tot felul de sabotaje mici, scenarii, pe care nu pot sa le vad integrate intr-un sistem care sa mai si functioneze.

Da-mi voie sa insist. Lucrezi cu un prieten mai in virsta la un proiect si, la un moment dat, afli ca a fost turnator la Securitate. Cum va evolua relatia ta cu el?
Nu pot sa fac o judecata generala. Depinde de conjunctura. Depinde daca a fost turnator intr-un mod esential, daca si-a facut un scop in viata din a turna.

Sursa: Observatorul cultural, interviu al lui Ovidiu Simonca (click aici)



target="_blank"

Da click aici ca sa vezi totul!