definitie a intelepciunii

Cu Johnny la pian
Cu ani în urmã, la Tescani, m-am amuzat cîntînd, cu Johnny la pian, tot soiul de muzici retro. Am descoperit, cu acel prilej, cît de aplicat si de serios poate fi prietenul meu, chiar cînd lucrurile pornesc de la o frivolitate. Crezusem cã o sã ne distrãm, pur si simplu, dar Johnny a transformat totul în construcþie elaboratã, în efect scenic: a gîndit un acompaniament abil, cu treceri ingenioase de la o melodie la alta, mi-a dat sfaturi "tehnice", pe scurt m-a obligat la un efort care a durat douã nopti. E unul din motivele pentru care îl asigur de amorul meu. El stie sã ia în serios ceea ce mai toti iau în glumã si sã ia în glumã ceea ce mai toti iau în serios. Iar aceasta e una din definitiile clasice ale întelepciunii...
Andrei Plesu

(sursa: Mihai A., Toronto)

Daca era prost, nu i se afla urma nici macar in vreo carte de istorie in viitor, ca sa nu mai vorbim de cartea de telefon...

clipe inghetate sau lectii de cum sa tragi cu ochiul la eternitate...

aceste imagini sunt clipe inghetate sau lectii de cum sa tragi cu ochiul la eternitate...
(sursa primara: razvan voiculescu)

Mai sunt sperante in cartier(e)

Editia online a NYTimes din 26 februarie 2005, mi-a dat o speranta in plus pentru exportul (cultural si nu numai) romanesc. In articolul "Internet Fame Is Cruel Mistress for a Dancer of the Numa Numa" ni se spune povestea lui Gary Brolsma, un tip de 19 ani, din New Jersey USA, pe care probabil l-ati vazut pe internet pana acum sincronizandu-si buzele pe "Dragostea din tei".

Oameni buni, nu ma imbat cu apa rece, dar daca un tanar american, cu tot ce (n-)are in cap la 19 ani, ajunge sa se maimutareasca pe un produs muzical al Romaniei contemporane cu atata succes, mai e speranta--cel putin pentru balansarea vreunui deficit...

Altfel, pot spune de muzica pop romaneasca, nu fara a aprecia acest lucru, ca e lipsita de inhibitii, are un stil si caracter aparte (ingredient esential pentru succes), desi gasesc cateodata ca face un haz de necaz excesiv. Se observa de asemenea o tendinta de a termina cuvintele in vocale. Probabil ca eliminarea, in felul acesta, consoanelor (dure) dela sfartsitul cuvintelor face limba romana mai cantabila...


Pentru un link la reprezentatia lui, click aici.

Pentru link la articol, click aici. NYTimes cere inregistrare pentru acces, dureaza numai cateva minute si e gratis.

Despre muzica romanilor de tip nou...

Nu stiu ce s-a intamplat insa se pare ca in Romania nu (mai) exista limite la injosire. Ma refer aici la injosirea spiritului prin manele, aceste trenuri sonore cacofonice, repetitive, care seamana mai degraba cu un onanism perpetuu fara ejaculare. Ariditatea stepelor de aiurea s-a transpus in putinatatea culturala pentru care manelele ajung sa fie reprezentative pentru ceea ce mai degraba nu este. Manelele sunt o negatie in sine.

Din pacate, bogatia melodica si armonica din muzica populara romaneasca/tiganesc-romaneasca, este deocamdata desconsiderata de multi dintre romani--desi, pasionatii de muzica de oriunde stiu ca muzicile traditionale din Romania si Iugoslavia sunt reprezentative de varf pentru melodie si armonie. Asa se face ca Taraful haiducilor, din Clejani, scoate CD-uri la Noneusch si da reprezentatii departe de tara. Iubitori de muzica din Paris, Londra si chiar America ii apreciaza in timp ce multi romani nici n-au auzit muzica lor pana acum. Bine macar ca ii avem pe ei si traim cu speranta!

colaje zen...

Fiecare cu Steaua lui...

Este interesant episodul sportiv in care Steaua a trecut de Valencia in conditiile bine stiute--pentru romani mai ales, pleaca favoriti, apar a se ineca la mal si cateodata chiar le iese. Nu, nu de sport am sa aduc vorba, ci de semnificatia acestei intamplari sportivo-economice pentru noi.

"Ciobanul" Becali face ceea ce e de nefacut in sport: trece peste autoritatea antrenorului si isi impune vointa in ceea ce priveste strategia jocului. Mai mult decat atat, jucatorilor li se promit sume mare de bani in cazul reusitei. Si cum mamaliga mai si explodeaza, Becali / stelistii / romanii au invins pe teren.

Iata de ce cred ca episodul acesta ar trebui sa fie exemplar: Becali si-a asumat, implicit si explicit, responsabilitatea financiara totala pentru a-si pune viziunea in practica. Indiferent de rezultatul meciului, faptul ca el si-a impus sa mearga intr-o directie si nu in alta este remarcabil. Daca esua, oricat ar fi de bogat acest Becali, ar fi luat o lovitura care ar fi putut sa-l aduca mai aproape de sfarsitul imperiului sau financiar--ca sa nu mai vorbim de cel al vanitatii. Deci in alte cuvinte, Gigi plateste, Gigi iubeste!

Nu asta-i situatia insa in cele mai multe cazuri din economia romaneasca din pacate. Atatia nechemati intr-ale economiei au ajuns in fel si chip in posesia a mai tot ce era de valoare in tara. Blestemul cel mare este ca acesti oameni nu sunt talentati in ceea ce priveste mersul mai bun si in mai bine al lucrurilor. Spre deosebire de Becali insa, ei nu trebuie sa plateasca (deocamdata), ci tot noi. Intradevar, un amic imi spune de curand cum Poiana Brasov a fost mai scumpa pentru turisti in iarna din 2004 spre 2005 decat ar fi fost Austria. Partiile de schi ale Poienii (foste "a noastra") nici macar nu aveau zapada. Hotelurile erau piperate cu tot felul de stele si tarife, insa serviciul aducea aminte mai degraba de vrema "pre-". George, ia aminte de cum o face Gigi si mai si plateste pentru ce iubesti!

Hai Steaua!

Ca Becali are banii sau nu, ca el a citit sau stie strategie conform careia castigarea bataliei nu echivaleaza cu castigarea razboiului samd sunt chestii de natura secundara pentru intentia luarii de pozitie intitiale. Ce conteaza este ca Becali invata pe banii lui!

este romanul sexist sau numai spune lucrurilor pe nume?

reclamele de mai oriunde insinueaza cam ceea ce noi romanii spunem pe sleau. sa dau numai un exemplu, masinile si femeile fac companie buna cand tinta reclamei e barbatul. click aici pentru ilustrare...

cu talc

În mijlocul desertului un om cânta dumnezeieste din vioara. Un leu seapropie îi da târcoale cântaretului si se aseaza la câti-va pasi de elmiscându-si capul în ritmul muzicii. Mai vin doi lei si se aseaza siei lânga cântaret. Dupa înca ceva timp vine un al patrulea leu care îlmanânca pe cântaretul nostru. Pe o craca în apropiere doi vulturi facconversatie:-Ti-am spus eu ca daca vine surdul s-a zis cu muzica...

cum tot romanul e poet, care ar fi talcul aici?

memo pentru actorul ne(re)cunoscut

La 14 ani dupa destramarea imperiului rosu, castigarea 'razboiului rece' continua sa reverbereze in fel si chip--in discursurile politicienilor, ca justificare pentru anumite (in-)actiuni, ca 'ce destepti suntem noi', ca ce generos a fost Planului Marshall etc. Din toate aceste ecouri si mai ales din discursurile academico-istorice lipseste din pacate un actor la fel de important ca toate diviziile, Europele Libere si cate or mai fi fost: popoarele tarilor ce traiau sub/in comunism. Victoria impotriva comunismului de stat a fost posibila fara o confruntare directa (si) pentu ca popoarele central si est europene au refuzat sa mai sustina regimurile comuniste. Acest refuz a fost mai intens si de importanta mai mare chiar decat toate actiunile publice ale dizidentilor din tarile respective.

Geneza si evolutia refuzului este foarte interesanta. Dupa ce comunistii nou ajunsi la putere au eliminat (fizic) aproape toate elementele de continuitate din societate, au mizat pe entuziasmul ideologic si naivitatea primilor convertiti. Elita intelectuala a primei generatii de dupa convertiti (si chiar si parte din primii convertiti) a inceput sa-si dea seama si sa fie sceptica. Scepticismului elitelor i-a urmat scepticismul oamenilor de caracter. Dupa care a urmat frenezia farsei generalizate--mai tot poporul, cu mic cu mare, dela oras sau dela tara, a sabotat prin fapte si nefapte mersul lucrurilor.

Pentru cititorul roman cu un cadru de referinta adecvat, nu e greu de (re-)amintit cum in ultimele decenii de comunism romanesc nimeni nu mai lua statul si institutiile lui in seama, totul devenise o farsa la nivel national, ceea ce pana la urma a slabit fundamental sistemul.

Sovieticilor/rusilor, care aveau cateva decenii de socialism la activ inainte tarilor satelit, starea de scepticism, respectiv starea de farsa ce a urmat, a aparut cu ceva timp inaintea tarilor mai mici.

La unguri si cehi, scepticismul a aparut in anii de dupa revolutiile lor si asta s-a vazut.

Iugoslaviei, tara care nu s-a luat prea tare in serios mai ales dupa moartea lui Tito, i-a trebuit tot deceniul anilor '90 sa ajunga la o concluzie cu comunismul.

Albania si Corea de Nord, tari izolate in comunism, se straduie si azi sa inteleaga cum sa iasa din comunism. Populatiile acestor tari nu s-au opus nici macar pasiv si asta se vede.

Pana la urma, diferenta dintre rezultatele comunismului in diferite tari a fost datorata si leadership-ului--care, dupa unii ar fi tot o reflexie a natiunii. La noi, Ceausescu, impreuna cu multi dintre noi, ignorand mesajele scepticilor, a plonjat tara direct in farsa. Nu acelasi lucru se poate spune despre leadershipul catorva dintre vecinii nostri. Poate ca momentele '56, '68 si '81 au fost atat de puternice si generalizate la populatiile tarilor respective incat scepticismul a atins pe mai multi si cam la acelasi timp. E posibil ca aceasta sincronizare sa fi condus intradevar la inchiderea buclei de reactie la nivel de leadership. Se poate observa ca a inceput sa fie mai bine acolo unde, si cand, scepticismul a cuprins si leadership-ul.

In orice caz, fara ca noi din interior sa fi facut totul pentru victoria impotriva comunismului, astazi lumea ar fi fost cel mai probabil inca impartita in doua blocuri.

Bravo la Justitie!

Auzind de ispravile Monicai Macovei, ministra de justitie din Romania, nu pot decat sa salut ideea de a aduce pe cineva in aceasta pozitie in asa fel. Intamplarea fericita si oarecum rara in peisajul profesional romanesc a facut ca Monica Macovei sa-si poata cladi o cariera fara compromisuri la ASOCIATIA PENTRU APARAREA DREPTURILOR OMULUI IN ROMANIA - COMITETUL HELSINKI. Mai mult decat atat, d-na Macovei a fost in toiul framantarilor justitiei in toti anii dinaintea pozitiei ministeriale, fara ca sa fi fost parte din justitie. Inchipuiti-va ce s-ar fi intamplat daca venea dintr-un partid sau dintr-un context din afara domeniului justitiei: dela partid, ar fi avut grija de colegii de partid, de aiurea, ar fi fost aiurea. In alte cuvinte, vino din problema fara a fi parte a problemei!

In America, "cadrele" de partid ale executivului sunt "parcate" la universitati sau asa numitele think-tank-uri. Asta face ca oamenii sa-si faca meseria si dupa ce nu mai le e partidul/presedenitele la putere, fara nevoia de a-si vinde sufletul/constiinta opozitiei politice sau gainariilor. Cand George W. Bush a venit dupa 8 ani de Clinton la Casa Alba, a putut sa asambleze o echipa in juru-i care sa poata incepe treaba in timp foarte scurt.

Inventarul unei lumi apuse...

....teatru radiofonic, Iosif Sava, Noapte buna copii,
Unda vesela, Cine stie, cistiga, ziarul "Urzica",
revista Secolul XX, revista "Magazin istoric",
covrigi cu iaurt, "Dialog la distanta",Alexandru Stark,
"Metronom" -Chiriac,la Europa libera, radio Luxemburg,
Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu,
magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Pink Floyd,
snitel la pachet in drum spre tabara,
cordeluta, numar si uniforma, studentii de la
arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu" in iarna lui '68,
portocale în foita Jaffa(?) remaiem ciorapi, Carpati fara filtru,
formatia Mondial, sedintele de exmatriculare ale celor
care plecau cu parintii in Israel si Germania,
formularele mari, formularele mici, balul de la Arhitectura,
Liviu Ciulei,Tiriac si Nastase, manusile cu virfurile
taiate sa poti tine Rotringul in mina cind desenezi
in atelier la Mincu, Festivalul de Jazz de la Sibiu si J.
Raducanu, "Ambasadorii prieteniei" corurile americane,
"Macarale, râd in soare argintii",
prietenii plecind in Israel, Ricky Dandel, greva de
la Brasov('88??), au intrat rusii in Cehoslovacia, unt, faina, piine
zahar si ulei pe cartela, oua rosii cu matza, pantaloni
"supraelastic", coteleapelordunarii, "tacimuri",
salam cu soia, cafea cu naut, nechezol,
imbracat"din pachet', schlafensiedeutch", vama-veche, blatul
pe tren de la Razboieni, auto-stop, colectia romanului de 5 lei(?)
Seder la sinagoga de pe strada Scolii, cantonamentele echipei de
volei, incalzit apa pe resou, nu poti lua premiul unu cu asa un nume dar
trebuie sa stii, asa neoficial ca esti cea mai cea, Tanta si Costel, Zizi
Serban,studentii din Vietnam, make love no war, repartitia la tara,
gluvilact la de 5 ori pretul, Radu Vulpescu, subtextele "Elisabeta I "
la Bulandra, Marin Moraru si Toma Caragiu, sopirlita libera,
Miriam Raducanu, Ioan Grigorescu....
... ceaun din fonta, cravata de pionier, borcanele
bortoase cu bomboane sticloase de toate culorile, halvitza,
ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la cofetaria 'din centru', statuia
lui Vasile Roaita, sosete trei-sferturi cu pompoane, fuste din tergal,
penare din lemn, costume de baie crosetate de mina, evantai din pene
de strut, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele, par
pe moatze, fier de calcat cu carbuni incinsi, plutele de pe Bistrita,
aparatele de radio cit dulapul, bentitza alba reglementara, uniformele
scolare, bleumarin cu guleras alb, tocul cu penitza, saniile trase de
cai, galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat
parul, Wundertopf, dunga dintre peretii camerei si tavan,
indopatul gistilor, jocul cu cercul, bocitoarele la cimitir,
fragi cu smintina, fetele care, in lipsa fardului, isi ciupeau obrajii
'sa-si faca bujori', portocala anuala adusa de Mos Gerila,
evreii 'cu actele depuse' n-au voie sa intre la facultate,
televiziunea alb-negru, farfuriile din portelan vechi legate cu sirma,
dopurile din cocean, acul de remaiat ciorapi, unt in frunza de brusture,
creion chimic, cojile de mere pe plita incinsa, gutuile puse la
copt pe dulap, manshonul, George Vraca, asternuturi brodate de
mina, cani de tabla, ulei de ricin pentru gene frumoase, jupoane, L.S.
Bulandra, indigo, scrisori scrise de mina, plapumarese, spalatorese,
birjari, pantofi cu talpa de crep, malagambisti, sugative,
Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, primii ciorapi de matase cu
dunga si talon, manichiurista care vine acasa, piata cu gainile in
custi de lemn, Oraselul Copiilor, Ion Dacian, umbrelute de soare
din dantela, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi, fâsh,
cicoare, sfesnicele de Shabat pastrate in catifea visinie cu broderie
din fir aurit, somierele, shifonierele cu oglinzi groase de
cristal, combinezoane din nailon, parfum de trandafiri bulgaresc,
papusi din cirpa, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne,
covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut cu
pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de
gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota
fierbinte, in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, sa nu se
adune praful, Ciresarii, bibelouri, statuia lui Lenin, cobilitzele
de care atirnau cofele cu mere murate, cocosei din zahar ars,
milieuri din borangic si dantela, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la
borcan, trasuri, ospatul cu turturi de gheata, sutienele 'fara
capac', muraturile din beci, soba cu foc din lemne, lumina misterioasa a
lampii cu gaz, fotografiile de familie, alb-negru: matusi cu
palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza teatrului,
papagalul cu norocul in cioc, Celentano, defilarea de 23 August, mititei la
gratar in Parcul Libertatii, ciresele-cercei, agatate pe urechi, gara
cu zgomote si miros de despartire...
Minunat inventarul planetei pe care am fost cu totii
mai mult sau mai putin contemporani, mai mult sau mai putin vecini.
Pentru aceia care, la fel ca tine, s-au stramutat demult pe planete
mai sofisticate, am cateva vesti: halvita se poate manca si acum,
mititei fripti pe gratar in parcuri, de asemenea. Au disparut doar merele
murate si braga. Hartie albastra de invelit caietele se vinde si se
foloseste si azi, la concurenta cu invelitorile de plastic. Un
cunoscut m-a batut la cap ani de-a randul sa-i aduc galosi sau sosoni de
undeva din lume. Pana la urma i-a cumparat cineva un fel de
sosoni-prezervativ de prin America. Bocitoarele sunt prezente si acum la
inmormantari, mai ales (dar nu numai) la tara. Nu primesti de la nimeni din
Romania scrisori scrise de mâna? este si astazi cel mai raspandit mod
de productie a epistolelor. Plapumaresele continua sa faca plapumi
la domiciliu. Se mananca si acum caramele tip Stolwerk.
Manichiuristele si pedichiuristele pensionate presteaza servicii la
domiciliul clientilor. Oraselul copiilor supravietuieste in
mizerie. Orice tigan care se respecta si multi mahalagii se falesc cu
dintii lor de aur. Exista somiere, sifoane din sticla colorata, masina
de tocat carne si mai ales geamuri cu flori de gheatza in casele prost
incalzite. In fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa.
Bibelouri se cumpara cu ghiotura, figurine, catei, caluti si altele
asemenea si se expun ostentativ in vitrina din sufragerie. Cele mai
cautate milieuri nu numai pentru uz propriu ci si - mai ales - pentru
cadouri destinate prietenelor din Israel sunt cele din macrame. Nivea,
in aceleasi cutii plate albastre, este o crema mai scumpa decat multe
altele. Anuntul "borsh proaspat" poate fi citit la multe ferestre,
mai ales de subsol. Muraturile din beci, soba cu foc din lemne
supravietuiesc si ele in multe case. Si mai avem, mai avem... closete in
fundul curtii la tzara, copii infasati strans, tiganci care ghicesc
in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si dezleaga farmece,
uniforme cu guleras, funda si sortulet si felurite alte relicve ale
stravechii civilizatii daco-romane. In mica alimentara de la coltul lui
Ilie Pintilie cu Clopotarii Vechi stateau aliniate capatzani de zahar
candel si bunicul nu voia sa-mi cumpere, ca-mi stricam dintii...
... scrobeala de rufe. Albastreala de rufe se numea
(cel putin la Focsani) "sineala". "Colectia celor 15 lei",
"doxuri", spirt medicinal in rol de after shave, briliantina din ulei de
nuc... fusta soleil, combinezon de crepdeshin, manecute tricotate pe
cinci andrele, bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, bolerou,
decolteu encoeur, decolteu en bateau, perdelute de marchizet,
cuvertura de plus rosu sau verde, carpete de chelim, telefoane (cozi rulate
peste urechi) tuns nemteste, Ora vesela cu Stroe si Vasilache. Alo,
aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/ sa
glumeasca iar cu voi. Schmoll Pasta, Gladys, Frank Cafea, Bob, Bob,
e-un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun, /Bob, Bob, ideal,/ un sapun
fenomenal. hau, hau, hau, la Sabego! Johny e-un baiat de treaba/toata
lumea se intreaba/cum de e atat de negru si lucios. Toata ziua-n
ascensor/ ba ma sui ba ma cobor,/ sunt (firul conducator?), sus, jos si iar
sus.... balene, clame, invizibile, fileu (de par) rulou, tunsoare a
la garconne, coafura paj, coafura a la Alida Vali, scandal
(corset), ciorapi de muslin, ciorapi tricotati, ciorapi de matase
naturala Kunert, jambiere, cache-nez (cand am intrebat in clasa 1
primara cine mi-a luat cache-nez-ul vernil, o colega mi-a spus ca nu
intelege evreieste). Femeia, eterna poveste,/ Nu-ntreba cine
este,/ ci iubeste-o mereu./ Iubesc femeia/de dor nebuna/
blonda sau bruna,/imi e tot una. Sa nu iubesti prea mult femeia... Casuta
noastra/cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe
batz, rusi cu ceapa, nechezol, telemea de paispe, fratii petreus,
adidasi, branza regala, patricieni, vata pe batz, stofa pe puncte, loden,
transperante, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua
fara nume, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Tanta si Costel,
capitanul Val-Vartej, Cine stie castiga, La leul si carnatul,
La trei ochi sub plapuma, Pariziana, Roata lumii, Teatrul Mogador,
Popesti-Leordeni, Bumbesti- Livezeni, Salva-Visheu si de
'hei-rup'-urile de rigoare....
Da' de pufoaicele alea cenusii ce zici? Si de
aparatoarele de ploaie de cap de dama pliabile (nu stiu daca ordinea
atributelor e buna...), alea care arata ca o punga de plastic cu doua
bretele, numa buna s-o pui peste un permanent proaspat.... ce zici de
helanca? de izmenele de dama chinezesti, flaushate, roz sau vernil,
transformate cu abilitate in caciuli de dama 'moderne'... de
pixurile de la expozitia americana, de 'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori,
de translatoarea de la cinemateca.... de taxiurile Pobeda - dar si de
ceasurile Pobeda... de merdenelele din Kogalniceanu, de
cremshniturile de la Casata...
... un Grundig cit un sicriu, Aici e Radio Europa
Libera/buna seara, dragi ascultatori, asternuturi brodate de mina, Am,
lasate 'pentru copiii vostri', si nu stiu cum sa fac sa le arunc
fara sa se prinda consoarta. Celentano, Rita Pavone, cravata de
pionier... cu colturile roase, facute ferfenitza. Distinctiile pionieresti
clasa I si II, Autobuz mao-tze-dun, insignele FGMA, FGAPS;
laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina
Draghici, Maria Lataretu, Sergiu Malagamba, TARS; ZIS; ZIM; Molotov; GAZ; MAZ;
mingi din crep; biciclete MIFA, MOVE, Tatraplan, "la canal", "la
stuf", legea/articolul 324; Ion Talianu, Calboreanu,
calimara cu cerneala, cinema Muncitoru, Fory Etterle, badanagii, spoitori,
bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone,
Luigi Ionescu, Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Teatrul
Licurici; Gabriel Popescu si Alexandru Demetriad la inchisoare pt
pederasty :-), Aarta Florescu, tigari Nationale sau Olt/Mures pentru
bunica, de un leu, salicilat; penicilina uleioasa, festivalul
tineretului, lipii...
... minti ca o gazeta americana, Dr Frukter- Biblia
in pediatrie, Cavit 9 pentru pofta de mancare,
te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport, loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic,
bomboane agricole, fondante, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi,
inghetata pe bat, la microfon Noel Bernard, malagambisti, artista
poporului LicaGheorghiu, misto-nasol-gagiu, intra in vernacular,
controverse la curul lui Graur, filme 'psihologice' sovietice,
filme lacrimogene italienesti, Alain Delon...pe care l'am 'tradat' cu
Simon Templar alias "The Saint", rochita de catifea, trening,
bascheti, imbracaminte de la 'pachet', pantofi Guban, posete 'plic',
pantaloni evazati, covoare de plush cu scena "Rapirea din serai",
scrumiere in forma de peste, inele ghiul, tablouri cu sirene - marfa de
contrabanda adusa de vaporenii intreprinzatori si connoiseurs de
rafinamente proletcultiste. De cate ori ascult tangoul de
demult, trandafirii tai, Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut?
my, my, my Delilah, breton gen Beatles, clasificarea muzicii in
usoara, grea si populara, primele auto(de)serviri, "Dialog la
distanta", telefoane cuplate, program de apa calda, creioane chimice si
HB, ascutitori chinezesti, noile uniforme scolare, tovarasa
diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie, plocoane pentru scutiri la
educatie fizica, "Snagov" fumat in WC-ul cimitirului tineretii mele,
panglica obligatorie, braga si placinte dobrogene, frigider
Zil, aspirator Buran, camera Laika, poze cu dedicatie pe verso, Pif
le chien, Revista mea, Paris Match...
... Bula si bancuri cu cutremurul, BT-uri, sticla de
bere tip CAER, cico, prajituri cu nume antiapetisante "Buturuga",
"Cartof" (delicios, plin cu nuca), 'stewardesele' de pe ITB,
'blatul' studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu
'nashul' cursuri de 'socialism stiintific', cartusul de Kent si sticla
de whisky, chibrite care nu se aprindeau, palinka Bloody Mary,
nesscaffe cu apa minerala, Noapte buna, copii...
... Maresiev, Galia Koroliova, Alexandr Matrosov,
Pavlik, Stahanov, Valeri Cikalov, Ivan Budionii, Ceapaev, mai vreti?
Daca nu va astimparati va infund cu Vodopianov, Ostrovski (ala
cu asa s-a cacalit otelul), Fadeev, Zboara Cocorii, Comunistul, Fata cu
Parul Carunt, Libelula, Piati Minuuuut... Alarma in munti, Sadko,
Cazacii de pe Don, Tamara Makarova, Vesna, Kalman Latabar, Alerg dupa o
stea, Norman Wisdom (sic)... sufertash, Duba Neagra, baia
comunala, motoreta Puch, motoreta ILO, bicicleta Wanderer, Submarinul Dox,
stamba, tesatura anti-jeg, burtiere, pantofi cu talpa de rafie/paie,
sandale cu talpa de lemn, cafeaua Meinl, ghetele de baschet cehesti,
ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari,
zarzavagii, sacagii, tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul fiert in
conforca din curte, 'Cleopatra, ochii-ti ard ca flacara!', 'Cumparati
curent de la IREB!',
'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare,
dusumele de lut, pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon
stravezii prin care se vedeau bretelele de la sutien si suncile de
la talie, legaturile de schi Kandahar, pantalonul-pana,
pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate,
discurile 'Elite special', patefonul cu ac, gramofonul, rufe
inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac, chiloti de diftina, ierbar,
mingi de cârpa, raglan, moda turbanelor, baticurile, pantofii de la
Dermata, pantofii de la Guban, drot de facut bucle, IJ-urile,Ramona,
Milutza Gheorghiu...


[Cu multumiri celor care si-au amintit, aflati acum
in Canada, Israel, Statele Unite, Germania, Romania].

Ce s-ar mai putea spune?

Iosif Sava in dialog cu Sergiu Celibidache

"The end must be in the beginning, and the beginning in the end."

"We need music but the purpose is freedom. The purpose of any art is to free yourself. Your ultimate purpose is to be free of that inclination also."

arta ca viata

S-a intamplat ca numai aseara am vazut filmul 'Senatorul melcilor' de inegalatul Daneliuc. Acest film, vazut din perspectiva actuala, este intruparea artistica a ceea ce stiam de o vreme sa fie, in mare, schita de portret a societatii romanesti post-revolutionare:

1. inabilitatea oamenilor de a cunoaste dinainte calea spre mai bine,
2. leadership-ul romanesc fie incapabil sa conduca trei capre la apa, fie conditionat de ceausism,
3. nepasarea natanga a vestului, pe langa interesele-i de discontinuitate institutionala in Romania.

Pe acest fond, ma mir cum de n-a iesit mai rau...

Cetateanul si liderul politic in democratiile de azi

In democratii, cetateanul, in general, voteaza in directia satisfacerii interesului personal. Si asta e mai cu seama cazul in democratiile de tip "post-". Nimic rau intr-asta atat timp cat cetateanul este educat si politicienii au acces la mediile de informare...

Pentru acei lideri politici care vor sa imprime o directie in mersul lucrurilor intr-o tara, problema este in a alinia energiile societatii in directia dorita. De exemplu, Bill Clinton nu a fost un lider care sa imprime o directie puternica in mersului lucrurilor in Statele Unite, asta cel putin in comparatie cu George W. Bush. Acesta din urma nu numai ca a reusit mobilizarea cetatenilor, venind dintr-o pozitie de handicap, dar aproape ca reuseste sa schimbe chiar cadrul institutional al puterii americane. Ion Iliescu a fost un lider slab, ca viziune si executie in acelasi timp. Lui Emil Constantiescu i-au lipsit cu desavarsire abilitatile de executie. Vladimir Putin este un alt exemplu de lider ca reuseste sa imprime o directie distincta in mersul lucrurilor din societatea rusa. Nu se stie cat de mult e viziune, insa este clara abilitatea sa in executie.

Caline, am baza in tine!

1. Impune omule bugete transparente la toate nivelurile institutionale.
2. Impoziteaza mai mult a doua/treia/etc. locuinta.
3. Prin impozitare, scoate jumatea dela tara a populatiei romanesti din irelevanta economica. In alte cuvinte, taranul roman este intr-o economie de subzistenta--cel putin atat timp cat trebuie importate alimente. Valoarea taranului roman este, in mare parte, de masa de manevra electorala.
4. Ridica fiscalitatea pentru agentii economici neproductivi. In felul asta ai grija ca ce a ajuns prin diferite mijloace in mana incompetentilor curupti(bili) va fi repus in circuitul economic. Dispense trebuie considerate pentru cei productivi si/sau care re-investesc in productie.
5. Fa in asa fel incat un individ in culpa poate sa-si reduca pedeapsa daca va deconspira (si) pe complici sau alti criminali.
6. In ciuda nepopularitatii masurilor respective, insista pe taxarea tuturor activitatilor economice si pe declararea averilor. Mai ales pentru a doua masura, trebuie sa ai grija de cadrul institutional (neexistent inca) ce trebuie sa garanteze confidentialitatea acestor declaratii.

Cetitoriule, hai sa-i dam o mana de ajutor cu un gand bun sau doua (in forma de comentarii) pentru Calin!

Traiane, ce zici?

Teme pentru un presedinte cu dinte:

• Votul uninominal;
• Referendum pentru scaderea numarului de parlamentari.

Efecte:

• Ar creste responsabilitatea 'alesilor';
• S-ar usura oarecum bugetul;
• N-ar supara poporul, ci dimpotriva;
• S-ar reduce baza de putere a structurilor clientelar-mafiote;
• Una peste alta, ar creaza bazele pentru eficienta institutionala.

Tu, ce crezi cetitoriule?

opinii si (din) contre

Despre euro/leu - H.R. Patapievici


Mi se pare o magarie sa vad, in majoritatea luarilor de pozitie, atat din partea jurnalistilor, cat si a oamenilor politici, cum se repeta inept falsa idee ca o scadere a cursului euro este un dezastru pentru economia nationala.

Timp de 15 ani, milioane de oameni si-au vazut erodate veniturile si economiile, iar produsele - inclusiv cele autohtone, precum benzina sau apartamentele - au urmarit permanent cresterile de curs valutar. Mai precis, 90% dintre romani au saracit, pentru ca cativa exportatori (care, evident, nu ofereau salarii mai mari angajatilor), o mana de speculatori valutari si un grup insignifiant de angajati, care negociasera oricum salarii peste medie in valuta, sa beneficieze si sa castige, cumparand ieftin ceea ce altora le parea scump. O valuta supraevaluata a facut posibil ca sarantoci din vest - dar nu numai - sa cumpere pe mai nimic terenuri, case si companii care erau subevaluate, fiind de obicei exprimate in lei, sau raportate la veniturile in lei.

De un an insa, se produce ceea ce era normal: anume o echilibrare a cursului de schimb. Daca am face un calcul simplu, anume cate paini, cate chirii, si cate haine, sau cate bilete de autobuz isi poate cumpara un salariat mediu din vest care are 2000 de euro pe luna, si cat poate cumpara un salariat roman cu 6 milioane de lei pe luna, am observa ca diferentele dintre cantitatile ce pot fi cumparate nu difera substantial. Pe sleau, in termenii reali de putere de cumparare, un salariu vestic de 2000 de euro este echivalentul in Romania a 6-7 milioane pe luna. Adica, cursul corect de schimb este de 3-4000 de lei pe un euro.

Evident, din cauza fixatei noastre nationale de a devaloriza tot ce-i romanesc, nu ne vine sa acceptam asa ceva. Cum dom'le, e mai productiv un taran roman cu sapa decat un fermier francez cu tractor? Nu asa se pune problema, stimati pseudo-economisti care ati terminat facultatile copiind pe rupte sau dand spaga pe la seminaristi. Nu asa se masoara cursul de schimb, nu comparand productivitatea. Comparatia intre productivitatea mainii de lucru din diverse tari este treaba companiilor, care aleg sau nu sa produca intr-o tara sau alta. Cursul de schimb masoara insa puterea de cumparare. The Economist utilizeza de zeci de ani McDonald-valuta: cat costa un hamburger in diferite tari. Daca un hamburger este 1 dolar la NewYork, iar un salariat mediu new-yorkez poate cumpara 2000 de hamburgeri din salariul lunar, iar in Romania un hamburger este 30.000 lei la Bucuresti, iar un salariat mediu bucurestean poate cumpara numai 250 de hamburgeri din salariul lunar, inseamna ca in Romania McDonalds castiga de cateva ori mai mult pe un hamburger decat in SUA (tinand de diferentele de costuri pentru operarea restaurantelor, cum ar fii chirii, impozite locale, mana de lucru, curent, gaze, costul painii, al carnii, chetuielile de publicitate, etc.), deci hamburger-ul din Bucuresti este supraevaluat din cauza faptului ca nu exista competitie pe piata. In mod real, un hamburger McDonalds ar trebui sa coste la Bucuresti de 8 ori mai putin, anume 4.000 (patru mii) de lei. Nu se intampla acest lucru pentru ca actualul curs de schimb echivaleaza un dolar cu aprox 30.000 lei, in mod cu totul aberant. Aberant pentru ca nu puterea de cumparare este reflectata in acest curs, ci calcule politice sau de gangsteri.

La fel cu benzina. Dincolo de faptul ca se pot cumpara mai putini litri de benzina (rafinata le preturi romanesti) in Romania dintr-un salariu mediu decat in Europa de vest, acum am ajus la situatia aberanta ca pretul litrului de benzina sa fie mai mare, in euro, decat in Occident (la 39.500 lei pe litru, inseamna ca se cumpara benzina cu 1,1 euro in Romania, in conditiile in care in Germania aceasta e 0,95 euro...)! Fara comentarii. Fac asadar pe aceasta cale un apel la jurnalistii si la politicienii romani: lasati la o parte interesele voastre, care de cele mai multe ori nu au nici o legatura cu interesele cititorilor sau votantilor. Pentru 99% dintre romani, scaderea euro este benefica. Nu mai carcotiti, si reflectati adevarul in luarile dumneavoastra de pozitie.

O zi excelenta

H.R. Patapievici

peromaneste:
Sunt de acord ca o crestere a leului n-are cum sa strice romanului bugetar care se uita sa cumpere chestii de import. Mai trebuie doar adaugat ca asta nu-i rezultatul pietzei de capital (si stim doar cat de mare sustinator ideologic al mecanismelor de piata este dl. Patapievici). Este mai degraba rezultatul politicii dupa care romanului i se administreaza una calda si una rece. Cea calda fiind aprecierea leului si cea rece fiind majorarea preturilor. E interesant cum in mod normal o majorare a preturilor conduce la o majorare a veniturilor si uite asa spirala inflatiei. De data asta insa, se incearca o alta cale. Spun ca se incearca pentru ca nu se pot intrevede toate rezultatele. Unul din rezultate va fi dificultatea crescuta de a produce pentru export si a balansa in felul acesta deficitele deja mari. Deci nu piata va avea grija de deficite...

Asaincat, cand dl. Patapievici spune ca 99% din romani vor avea de castigat el ori nu stie ce spune ori e plin de 'el'...

Este de remarcat insa si un mecanism obiectiv la lucru prin care se intampla o apreciere al leului fata de celelalte valute. Acest mecanism este legat de ce se intampla cu procesul de aderare al Romaniei la EU. In momentul in care intrarea arata ca si garantata vom asista la mai multe aprecieri de genul acesta in spatiul romanesc.