de (la) Mircea Platon celor care gandesc (pe)romaneste

Pentru cititorul grabit, am sa includ aici recomandarea practica facuta de Mircea Platon celor care gandesc (pe)romaneste:


"Nu ştiu alţii cum sunt, dar mie mi se pare că s-a întrecut măsura. Şi m-am gândit ce se poate face. Concret.

1. Le propun doctoranzilor români din ţară şi din străinătate să scrie teze de doctorat şi articole în limbi de circulaţie internaţională pe tema românofobiei şi a stereotipurilor (din mass-media, din manuale, din monografiile de specialitate) referitoare la români şi la est-europeni. Mă refer la români şi la est-europeni înainte de instaurarea regimului comunist, în timpul regimului comunist şi după căderea regimului comunist. Cum observ că toată lumea e preocupată de filme, le sugerez criticilor şi istoricilor de film să analizeze stereotipurile referitoare la est-europeni (polonezi, români, maghiari, sârbi etc) vehiculate de cinematografiile (benzile desenate, romanele de spionaj) occidentale. Am vreo câţiva ani de când adun/analizez material în acest sens şi garantez că că se pot scrie zeci de teze pe acest subiect.
2. Propun ca statul român să obţină fonduri europene pentru a finanţa studii referitoare la discriminarea la care sunt supuşi cetăţenii români de orice origine etnică şi socială pe piaţa UEuropeană/globală a muncii. Trebuie făcute studii care să cerceteze corelaţia dintre discriminare-alcoolism/consum de droguri-sinucidere în rândul comunităţilor româneşti din străinătate. Există, de exemplu, studii referitoare la discriminarea imigranţilor italieni în Elveţia anilor 1950-60.
3. Trebuie ţinute - şi în ţară (în cadrul facultăţilor de Istorie, Sociologie, Antropologie etc), şi la universităţi din Occident (în cadrul Departamentelor de Istorie sau de Studii Est-Europene) - cursuri despre stereotipurile referitoare la români/est-europeni, cursuri unde să se studieze - cu instrumentarul analitic-conceptual al studiilor culturale-multiculturale din academia zilelor noastre - românofobia şi anti-est-europenismul.

Fac aceste propuneri în ideea că România post-comunistă ar trebui tratată ca orice societate post-colonială şi că traumele ei economice, identitare şi politice ar trebui studiate şi evaluate cu instrumentele studiilor post-coloniale."

Bravo!

P.S. Pentru cei care vor sa citeasca textul complet, iata linkul: http://focuriinnoapte.blogspot.ca/2013/01/argumente-pentru-o-noua-directie.html


P.P.S.  Intre timp, o discutie intreaga s-a declansat pe marginea acestui articol la pagina de Facebook a lui Mircea Platon.  Iata-i continutul, am sa incerc sa va tin la curent:










Smaranda Dobrescu E o contributie de seama care trebuie distribuita inspre Ministerul Culturii, ICR, presa. De data asta comparatia cu americanii (Faulkner in speta) ne avantajeaza si ne serveste. Imipare importanta teza de baza: "naţionalismul ne vine astăzi în mare măsură sub forma egalităţii – egalitatea naţiunilor unele cu altele, egalitate de stimă şi de prestigiu care decurge din faptul că nu eşti condus de alte naţiuni. Aceasta e una dintre forţele conducătoare ale lumii noastre. Şi, când discutăm despre naţionalism, cred că e legitim să îl asociem ideii de egalitate”.






Mircea Platon Va multumesc, dna Dobrescu. Meritul acestei defintii a nationalismului ii apartine Barbarei Ward. Dar am crezut ca e important sa vehiculam si aceasta intelegere a nationallismului - liberal -, diferita de cea a dlui Tismaneanu, de exemplu.




Pe Romaneste ...ministerele si institutiile oficiale sunt la oarece distanat temporala de a intreprinde mai orice in sensul national. Noi, cei din societatea civila fara stapani si sponsori, trebuie sa vehiculam aceste idei pana prin radacini. In fond, un asemenea mesaj nu-i decat exprimarea in cuvinte a unei frustrari ce trebuie ca a simtit-o oricare atunci cand s-a ridicat de jos si a privit inainte!




Alec Niculescu Thinking like a state? Națiunile nu există și nu au existat vreodată. Statul național și ideologia care-l susține, naționalismul, da. Naționalismul a produs milioane de victime promovînd ideea că noi sîntem buni și ceilalți răi. A sterilizat gîndirea stimulîndu-i pe cei care ar fi putut fi creatori să descopere ce statul știa deja: că sîntem determinați prin originile noastre, i.e. prin apartența noastră la stat, să fim oameni de un fel aparte, care au nevoie de un stat al lor care să le apere interesele. Statele naționale funcționează ca instrumente de discriminare și ceea ce propuneți statului să facă ilustrează bine acest lucru. Toată lumea dornică să arate cum bunii români sînt maltratați, împinși la sinucidere etc. să fie încurajată, i.e. să primească bani de la stat. Cei care cred altfel, de exemplu că statul face lucruri rele împotriva celor pe care pretinde că-i reprezintă, să nu primească nimic (este și asta o formă de "libertate personală prin independenţa naţională"). Cei care cred că statul este un instrument de discriminare să fie trimiși la plimbare (dacă este vorba despre un stat liberal, la închisoare, dacă este unul mai nervos). Treaba intelectualilor este să critice puterea nu să producă idei care să o legitimeze. Propunerea dumneavoastră vine într-un moment în care puterea recurge din ce în ce mai des la ideologia națională, printre altele din lipsă de cultură și de imaginație politică. Cei care s-au îmbogățit furînd de la cei săraci flutură tot mai des steagul național. Doriți bani de la ei? Sau credeți că statul este brațul cultural al națiunii?



Alec Niculescu O completare. Statele ar putea să încurajeze creația intelectuală, nu să indice teme de cercetare. Oamenii care-l constitutie, cu tradițiile lor de privilegiați, nu de savanți sau de artiși, n-ar trebui să le spună creatorilor ce ar fi bine să creeze. Acolo unde statul a fost mai rezervat față de creatori, e.g. în vestul Europei, lucrurile au mers mai bine decît în est, unde statele naționale au sprijinit creația științifică și artistică națională timp de 150 de ani, pînă am ajuns unde sîntem acum: statul național îi recompensează pe cei care scriu în engleză, iar apărătorii națiuinii scriu în limba care o definește fără diacritice



Pe Romaneste "Națiunile nu există și nu au existat vreodată" Mon cher, inainte sa incepem o lupta cu bulgari de zapada, vrei sa dai si o definitie, operationala macar, la ce vehiculezi? Altfel, e ca saltul broastei in apa.

"Statele naționale funcționează ca instrumente de discriminare" da, statul national francez ca instrument de discriminare improtriva tiganilor, cel american impotriva imigrantilor ilegali samd. Nu, Alec, statul national nu-i (numai) un obiect de discriminare, ci si unul de afirmare. Ca atunci cand se intoneaza imnul la JO sau Cimitirul Eroilor...

"Treaba intelectualilor este să critice puterea nu să producă idei care să o legitimeze" Frumos, direct din paginile '68-istilor. Parca s-au clasat si ideile astea...

" Statele ar putea să încurajeze creația intelectuală, nu să indice teme de cercetare" Adica pe banii unui stat national sa se faca chestii antinationale? Mai sa fie, poate-mi dai si un exemplu... Pana atunci hai sa te 'rezolv' eu: Statul American a dat teme de cercetare, inclusiv oamenilor de cultura, tuturor celor disponibili sa satisfaca agenda executivului american. De statele astea europene nici nu mai vorbesc, mai peste tot vezi cate un institut national de cercatere ale carui teme nu-s 100% independente de ce vrea executivul statului respectiv si care au un caracter national pana la urma.

Romana fara diacritice este funza de smochin, Alec; las-o jos ca stim ce-i in dosul ei, numai modestia ne previne s-o spunem.



Alec Niculescu Nu știu dacă are rost să vă răspund. Tonul dumnevoastră condescendent și capacitatea declarată de a descoperi adevăratele mele intenții mă descurajează. Sînteți un naționalist ca la carte: cine crede altceva decît mine... Încerc totuși să spun ce cred. Inexistența națiunilor, în formele prescrise de ideologiile naționale, este o banalitate printre sociologi. Vedeți, e.g., ce a scris Rogers Brubaker. Nu înțeleg ce doriți de la mine: să dau o definiție "operațională" (nice touch!) pentru ceva care nu există? Statul este un obiect care afirmă ceva. De acord. Ce? Simbolurile naționale. Ele folosesc la mobilizarea membrilor națiunii. Sîntem permanent mobilizați de 150 de ani și ne merge prost. De ce? Din cauza străinilor. Dacă funcția critică a intelectualilor s-a clasat am să mă apuc de grădinarit. Statul american dă într-adevăr teme ce cercetare. Rezultatele nu sînt însă prea grozave și mulți universitari au protestat împotriva acestui lucru. Româna fără diacritice este o realitate stupefiantă. Și franceza are diacritice și nu am întîlnit un text pe Facebook care să nu le folosească. Dacă americanii ar decide ca în cataloagele bibliotecilor lor textele românești să nu mai apară cu diacritice, am interpreta acest lucru ca fiind un act dușmănos la adresa națiunii română. Pînă cum cîțiva ani catalogul digital al Bibliotecii Academiei Române nu avea diacritice. Nici site-ul Consiliului Național al Cercetării Științifice. Dumnevoastră de ce nu folosiți diacriticele?




Pe Romaneste Domnule Niculescu, daca nu definesti statul national, despre ce ne ramane sa mai vorbim? Definitia operationala era un nivel mai jos decat definitia, tocmai in ideea de a vedea daca putem incropi un dialog.

Nu stiu ce-i aia un nationalist ca la carte, dar stiu clar ca sunt patriot. Pe de alta parte, cred ca-i simplu de vazut ca in functie de carte, nationalistul in cauza poate fi ceva pe care-l vedem mai degraba demonizat. Nice try.

Da, statul este o constructie care afirma ceva. Statul roman, francez, spaniol etc. afirma natiunea romana, franceza, spaniola etc. Maghiarii nostri, corsicanii francezi, catalanii spanioli pot sa-si faca numarul, tras linie si vazut ce ramane. Cu statul de imigratie lucrurile stau putin diferit, in sensul ca se afirma ceva mai voalat decat natiunea, dar in fond, tot pe afirmatii discriminatoare, cum le numesti, se bazeaza.

Daca cineva isi vede sfera personala (e.g. libertate, aspiratii etc.) atacata de ceea ce afirma un stat prin existenta sa, n-are decat sa actioneze in consecinta. Insa acel cineva nu ma poate convinge cu argumente, altfel decat umorile personale, ca statul national trebuie respins de toti. Mai trebuie spus ca statul national roman include cetateni de multiple etnii. Problema noastra aici este ca incerci sa pasezi niste teorii de imprumut ca adevaruri stiintifice, fara macar a vedea daca ele sunt aplicate undeva la emitent.

Rezultatele politicii executivului american conduse prin intermediul stiintei sunt colosale, dela emisarii culturali americani din anii 60-70 la Bucuresti si pana la Internet, teflon sau aselenizare.

Da, mi-as dori sa pot folosi diacritice, numai ca nu am o asemenea tastatura. Citeste fiecare ce vrea in asta.



Mircea Platon @Alec Niculescu: Am înţeles, naţiunile nu există. E o banalitate printre sociologi. Durkheim era convins că naţiunile există. Dar era probabil prizonierul secolului al XIX-lea. Sociologii de acum sunt prizonierii altor ideologii. Şi tot aşa. Totul se poate istoriciza, şi sociologia, nu doar naţiunea. Cât despre faptul că s-a ucis în numele naţionalismului, nu pot să spun decât că s-a ucis în numele atâtor lucruri încât, dacă ar fi să le abolim pe toate, ar trebui să abolim şi omul. S.a ucis în numele religiei, al ştiinţei, al progresului, al statului, al familiei, al provinciei, al imperiului, al pieţei libere,al proprietăţii private, al proprietăţii publice, al democraţiei, al anti-democraţiei etc. Istoria ne arată că s-a ucis în numele multor valori şi realităţi, dar şi al multor non-valori şi iluzii. S-a ucis atât de mult în numele onoarei, încât ar trebui să fim cu toţii acum mulţumiţi cu statutul de mişei. Mulţi dintre noi şi sunt.




Alec Niculescu @Pe Romaneste: statul național este ușor de definit, pentru că există; este un stat care se legitimează prin reprezentarea națiunii și face eforturi pentru a o crea. Nu înțeleg ce este cu "statul de imigratie". Eu nu resping statul national, spun doar că există și că nu face ceea ce pretinde că face. Teoriile sînt create de sociologi. Ei nu au cum să le aplice. Sociologii scriu mai ales despre ce se întîmplă în țările în care trăiesc, nu au creat teorii ca să ne necăjească pe noi. Statul american a încurajat cunoasterea științifică, ceea ce este foarte bine, dar a și dat teme de cercetare ceea ce nu este bine. Cu tastatura este destul de simplu. Pînă de curînd am folosit o singură tastatură US pentru română, germană și franceză. Se pare că nu este ușor să găesești o tastatură românească în România, am găsit una ieftină în 10 minute:http://www.pcgarage.ro/tastaturi/serioux/srxk-9400m-rocbsb-black-silver/. Încercați să găsiți o tastatură US în Franța. Este într-adevăr foarte greu. De unde diferența? Francezii nu acceptă decît tastaturi localizate. Pe noi nu ne interesează. De ce nu ne interesează? Pentru că la noi patriotismul nu merge pînă la apărarea limbii naționale. Este de ajuns să fim emoționați de imnul cîntat la Jocurile Olimpice.




Alec Niculescu @Mircea Platon. Totul trebuie istoricizat. Critica naționalismului nu a luat întîmplător amploare în anii 1980. Asta nu face însă ca națiunile să capete realitate. Există fără îndoială interese de putere care intră în conflict cu statele naționale și ar fi poate bine ca aceste state să fie autonome. Desigur dacă ele nu sînt conduse de vreo clică de demenți sau de tîlhari. Dar în condițiile de astăzi, cînd sute de corporații sînt mai puternice decît 90% din statele naționale de pe glob, ele se pot apăra doar asociindu-se, de exemplu în Uniunea Europeană, iar această asociere este o pierdere de suveranitate. Naționalismul care vede în această asociere un lucru rău face servicii marilor corporații care se descurcă mai bine cu o rezistență fragmentată decît cu una unită. Din păcate Uniunea Europeană este doar un proiect aflat la începutul lui, poate deveni un lucru bun sau nu. Statul național român pare foarte puțin dispus să opună rezistență marilor corporații. Poate nici nu are cum. Oricum, totul este acum incert, se poate dezbate, cu o excepție: "investitorii strategici", divinizați de tot spectrul politic, care este în același timp și mare amator de simboluri naționale. Așa ajungem la situația aparent paradoxală în care naționalismul intră în conflict cu interesele majorității locuitorilor statelor naționale.




Mircea Platon UE ne livrează la pachet corporaţiilor. Nu sunt împotriva proiectelor federative inter-naţionale. Investorii strategici vin în numele euroatlantismului şi al lui Pax Americana. Naţionalismul e secundar în povestea asta (naţionalism la Baconsksy, MRU, Udrea ?!). Deficitul de democraţie şi de responsabilitate al elitelor noastre nu va fi soluţionat delegând suveranitate şi mai departe, la Bruxelles. Existenţa naţiunilor se verifică şi la nivel empiric (au existat şi există comunităţi umane cu limbă, istorie, cultură, origini comune), şi la nivel metanarativ (au existat şi există comunităţi care şi-au spus că sunt naţiuni, adică grupuri cu limbă etc.). Nu văd de ce ar trebui să ocolesc evidenţa doar pentru a mă opune corporaţiilor. Care, culmea, sunt cele mai intersate în globalizare.




Pe Romaneste "Sociologii scriu mai ales despre ce se întîmplă în țările în care trăiesc, nu au creat teorii ca să ne necăjească" ehehei, si cum e cu 'white man burden' si alte dutevino de genul 'going native' samd? Stiu, totul in interes stiintific sau al celor colonizati (vezi Niall Ferguson).

Daca esti sociolog si de undeva din perspectiva asta nu exista stat national, pot sa te inteleg. Dar spune-o domnule clar sa stim ce si cum. Sau, ma rog, daca ne impartasesti ideile sociologilor despre statul natiune.

Daca vorbim de incurajarea stiintei, fie ea si sociala, de un stat, cu ce criterii masuram? Fie imi arati ceva pragmatic, fie iti declari axiomele morale ca atare. Eu iti spun din practica, nu din teorii.

Corporatiile cu pricina inca sunt intr-un stat anume unde platesc taxe si al carui aparat coercitiv se duce sa recupereze daca acea corporatie are de primit. Daca plimbi discutia in felul asta, teoreticianule, te avertizez ca glisezi pe unitatea de analiza ca Iosefini.

In incheiere, vad ca ai cedat la glumite, ori nu se cade sa faci asta dupa ce ai ridicat steagul alb pentru nu stiu ce condescendenta perceputa.




Alec Niculescu Ce înseamnă limbă comună? Că G. Becali și A. Pleșu vorbesc aceeași limbă? Au ei o cultură comună? Sigur, națiunile sînt coafate de intelectuali astfel încît lucrurile mai greu de integrat să rămînă pe dinafară. Din păcate, pentru mulți dl. Pleșu, cel mai bun vorbitor de limbă română pe care l-am auzit, ar rămîne pe dinafară, și G. Becali înauntru pentru este "din popor" și este ortodox. Ce înseamnă, e.g. că niște comunități au avut o istorie comună? Istoria anilor '50 a fost ceva pentru Ceaușescu, altceva pentru cei care au mers la canal. Merită să discutăm dacă istoria poate cuprinde totul într-o narațiune. Eu cred că subordonează totul unei narațiuni. Adică este o formă de violență facută celor care nu "au intrat în istorie", cum se spune pe la noi. Dacă nu recunoaștem rolul naționalismului în carierele celor menționați ne rămîne să continuăm adevarații naționaliști, care-și iubesc țara etc. După 150 de ani de căutare continuă. cu rezultatele pe care le știm, poate merită încercat altceva. Corporațiile trebuie înțelese, nu demonizate: lor le datorăm în bună măsură căderea comunismului. Ele pot fi foarte bine servite de state naționale slabe. Vezi noțiunea de glocalizare folosită de Z. Bauman și de alți sociologi.




Pe Romaneste " Pleșu, cel mai bun vorbitor de limbă română pe care l-am auzit" Mai oameni buni, supuneti-va voi insiva tratamentului pe care-l recomandati altora, putina decenta te rog!

Plesu va fi asezat si el la locul lui de altii care n-au avut privilegiul sa-l asculte pe viu, doar ca ii vor putea vedea fructele muncii. Nu m-ar mira sa aiba la scadenta istoriei mai multe in comun cu Becali deact cu nu stiu ce model intelectual. Ma rog, sa asteptam judecata de pe urma.

Pacat ca doar atat ai inteles (virtutea glocalizarii??!!) din Bauman, daca ne referim la acelasi Zygmunt.

Dupa cum ai scris, tinere domn Niculescu, mai ai de vazut pe lumea asta. Nu-ti scriu asta decat sa te ajut.




Alec Niculescu @Pe Romaneste. Cu aripile curajului pe care-l dă anonimatul vă avîntați spre o cunoaștere superioară, cea practică, asemenea activiștilor comuniști care disprețuiau teoria. Toate formele de cunoaștere științifică se întemeiază pe teorii, pe practică se întemeiază meșteșugurile. Nu sînteți atent la ce scriu: încă o dată, statele naționale există. Este adevărat, condescendență nu este un termen tocmai potrivit pentru felul în care vă adresați ciuva care spune ce crede. Am folosit un eufemism. Corporațiile sînt peste tot, nu doar într-un stat anume. Sper că nu doriți de la mine o introducere în cercetarea din științele sociale asupra națiunilor.




Pe Romaneste Omule, am batut si drumurile teoriei si p'ale practicii. Hai sa-ti spun o chestie, teoria are valoarea ei, dar nu acuza realitatea cand nu se conformeaza cu teoria.

In campul dumitale de cunoastere, ce rol are teoria, care-i sunt coordonatele ontologice si epistemologice?

Daca vrei s-o dam pe Academiei, adica pe teoretice, cat pret punea Heidegger pe teorie?

Cat despre chestii cu comunismul, las-o jos ca te-ai obraznicit deja etichetandu-l pe unul care a trecut si pe la Canal drept comunist.




Alec Niculescu @Pe Romaneste. Nu este nimic indecent în a spune ce crezi. Mă bucur că ati detectat tinerete in ce scriu. Și am înțeles că ar fi mai bine să mai uit mai bine la lume înainte să mai scriu ceva. Ar fi bine să o pot face. Am de evaluat doua articole științifice pînă luni, miercuri tin o comunicare, simbata viitoare voi trimite un rezumat la altă comunicare si saptamina urmatoare cred că mă așteaptă participarea la o comisie de doctorat. Anul ăsta trebuie să termin o carte. Pentru mine scrisul este obligație profesională (desigur, nu pe Facebook, dar, așa cum merg lucrurile, cine știe?)




Alec Niculescu Din păcate, chiar și unii dintre cei care au trecut pe la Canal au ajuns să gîndească precum activiști comuniști. Am înțeles că vă credeți superior. Poate chiar sînteți. Nu înțeleg de ce vă pierdeți timpul cu unul ca mine. Nu am citit Heidegger și nici nu-mi propun. Nu mă interesează epistemologia, ci sociologia cunoașterii. In acest domeniu nimeni nu-l citează pe Heidegger.



Mircea Platon Pt Alec Niculescu: Păi statul naţional slab e o dependinţă a imperiilor. Am înţeles, nu există naţiune română pentru că nu există nici limbă română. Există doar "limbi" vorbite de unii care se dau/cred/sunt siliţi să se creadă români. Aş zice că e un exces de nominalism. Agravat de excesul de realism care vă face să juraţi pe o singură sociologie. Bine măcar că vom putea face naţiunea sociologilor, cu istoria scrisă deja de Comte. Eu mă opresci aici, pentru că mi-e teamă că nu vorbim aceeaşi limbă.




Alec Niculescu Limba română există, desigur. Nu are însă rolurile pe care i le atributie ideologia națională. Vorbim aceeași limbă, într-un mod destul de asemnănător, dar credem lucruri diferite. Înțeleg că preferați discuțiile palpitante cu cei care cred ce credeți dumnevoastră. Am intrat în discuție tocmai pentru că cred altceva. Nu doresc să aflu de la dumnevoastră ceea ce știu deja și nici să aflu de pe Facebook că am dreptate. Nu am citit Auguste Comte și nici nu am de gînd. Am impresia că influența lui asupra gîndirii sociologice de astăzi este foarte redusă. Nu jur pe sociologie. Am găsit la unii sociologi, care fac parte din școli diferite, argumente convingătoare. Unii dintre ei scriu mai bine, mai frumos decît ideologii naționali. Speram de la dumnevoastră argumente împotriva afirmațiilor mele tranșante. De exemplu, să-mi spuneți de ce credeți că națiunile există. Altceva decît: "pentru că lumea crede așa". Cunosc acest argument.



Mircea Platon Nu va reproseaza nimeni ca credeti ceea ce credeti. E dreptul dumneavoastra. Argumentele referitoare la existenta natiunilor le-am schitat sau le-am gasit schitate de altii, cu bogate trimiteri bibliografice, in cartile si articolele pe care vi le-am s...Vezi mai mult




Mircea Platon Repet: http://constiinte.ro/natiunea-in-istoria-europeana-realitate-premoderna-sau-inventie-moderna Si partea a doua, tot acolo.





Naţiunea în istoria europeană: realitate premodernă sau invenţie modernă? » constiinte.ro – blog de

constiinte.ro


Publicăm mai jos studiul lui Mircea Platon – Naţiunea în istoria europeană: real...Vezi mai mult




Alec Niculescu  Faptul că unii afirmă că există națiuni în antichitate sau în evul mediu nu este decît un argument foarte slab în favoarea existenței lor. Vă pot cita sute de titluri în care asemenea idei sînt respinse. Am citit foarte puțin Durkheim și pe sărite. Nu înțeleg de credeți că literatura de acum un secol este mai importantă decît cea care se scrie acum. Am să citesc articolul dumnevoastră. Vă mulțumesc pentru trimitere. Aș prefera, dacă este posibil, să citesc versiunea originală a textului dumneavoastră, cu toate trimiterile. Nu-mi vine să cred că A.D. Smith a scris ceva care să să vă permită să scrieți: "Cu alte cuvinte, Smith socoteşte naţiunea un fenomen modern, dar nu şi o realitate modernă. E o manifestare modernă a ceva ce există în longue durée. Naţionalismul nu e o “falsă conştiinţă”, aşa cum argumentează marxiştii, ci conştiinţa modernă a unui străvechi nucleu etnic". Un citat din A.D. Smith, Memory and modernity: reflections on Ernest Gellner's theory of nationalism, Nations and Nationalism 2(3), 1996, p. 385: "I, in no sense, subscribe to any of the forms of 'primordialism'. Nations are modern, as is nationalism...even when they are created out of pre-modern cultures and memories. They have not been there all the time. It is possible that something like modern nations emerged here and there in the ancient and medieval worlds. That is at least an open question, requiring more research. But, in general, nations are modern. ...There is too much discontinuity and change between pre-modern and modern communities to warrant the conclusion that modern nations are the product of slow, gradual, incremental growth..." Dintre sociologii pe care-i cunosc, A.D. Smith este cel mai "aproape", dacă se poate spune așa, de reprezentările naționaliste. Puțini sînt cei care susțin poziția sa. Majoritatea cred că acordă prea multă importanță originilor pre-moderne ale națiunilor, așa cum credea și profesorul său, E. Gellner. Sînt de acord că nu se poate face "operă științifică" pe Facebook. De aceea v-am propus organizarea unui simpozion. Nu ați comentat în nici un fel propunerea mea.



Pe Romaneste Neo-con vorbitor si de romana Nicolescu, dpdv intelectual, daca nu si altfel, esti noua intruchipare a diviziei Tudor Vladimirescu. Lasa aerele de om de stiinta, suficienta cu care imparti ganditorii denota fie un komisar al gandului, fie un group-thinker of narrow band.

Eu timpul nu mi-l pierd cand scriu in romaneste; o fac de cativa ani buni in ideea ca monopolul minoritatii mintii la romani trebuie sa aiba o alternativa. Adica punem ideile la piata de schimb a lor si lumea poate sa-si aleaga. Nu, nu-mi mai fac iluzii ca te pot(i) modifica, dar cei care vin trebuie sa afle cat mai multe puncte de vedere.

Acum, ca mi-o tot dai p'asta cu comunismul, din ce perspectiva o faci, de pe ce culme a vietii sau lumii? De pe aceea a corporatismului multinationalelor 'too big to fail'? Nu mai ofuscati sau va faceti ca nu stiti/intelegeti! Nu de comunisti va este voua frica, celor care agitati cuvantul asta de parca ar mai fi ramas ceva in el decat sperietoare de fraieri, ci de oameni cu ochii si mintea deschise.

Hai sa-ti mai spun una, asa ca intre noi: Ca sociolog impresionezi inca pe romani; nu te amagi ca ai face cine stie ce stiinta. Tot pe planul asta, citeste niscaiva autori fundamentali sa vezi ce greu e sa lasi o urma in gandirea lumii asteia. Daca ramai in vreo nisa incestuosa a cunoasterii, o sa ai probleme cand scoti capul in lume in a te lua lumea in serios.

Alec Niculescu @Pe Romaneste. Am sa scriu fara diacritice ca sa va fiu mai simpatic. Nu are rost sa va insultati interlocutorii. Nu cistigati nimic. Nu sint sociolog prin urmare, nu am cum sa-i impresionez pe romani din aceasta pozitie. Din pacate in general cunoasterea stiintifica nu-i impresioneaza pe romani. Nici pe americani, nici pe francezi. Ea a fost si a ramas preocuparea unui numar mic de oameni de la care multa lume nu vrea sa afle nimic. Va varsati nemultumirile pe un om pe care nu-l cunoasteti și nici nu doriti sa-l cunoasteti. Eu as dori sa inteleg cum ati ajuns sa ginditi si sa scrieti asa. Mai ales ca aveti probabil in jur de 80 de ani, avind in vedere ca ati fost la Canal (daca nu v-au dus acolo in copilarie). După felul in care scrieti nu aveti mai mult de 45 de ani; probabil cam 35, cu afinitati culturale cu Mircea Badea, cu care cred că v-ați înțelege mai bine decît cu mine. Cu regret va anunt ca nu mai raspund la comentariile dumnavoastra. Dialogul mi se pare inutil. Mi-au scapat citeva diacritice. Imi cer scuze.

Mircea Platon Dle Niculescu, A. D. Smith a scris ceva care sa-mi permita sa scriu exact ce am scris (acum vreo sapte-opt ani). Desigur ca exista multi autori care au respins ce au zis multi alti autori. Tocmai de aceea ne-a dat Dumnezeu minte, ca sa judecam. Ceea ce trebuie judecat nu e cati spun una si cati spun cealalta - pentru ca, uneori, se poate intampla ca un singur om sa spuna adevarul si toti ceilalti sa minta, si dumneavoastra, ca aparator al celor care refuza sa fie inregimentati de stat, stiti cel mai bine asta -, ci cum anume, cat de consistente sunt argumentele unora si celorlalti. Sincer sa fiu, ma asteptam sa reveniti asupra temei si asupra simpozionului dupa ce incercati sa digerati literatura pe care v-am sugerat-o. Pentru ca si eu am digerat literatura lui Gellner, Hobsbawam, Kedourie, Anderson etc. Si am scris ce am scris si cred ce cred tinand cont de aceste argumente, la care ma raportez substantial. Unul din argumentele cele mai tari e cel conform caruia modul cum definesc natiunea autorii de genul celor de mai sus e "eurocentric". Poftim de! Mi se pare ca sunteti prea incrancenat. Luati exemplu de la dl Plesu, pe care il admirati atat de mult si fiti mai jovial, invatati sa cititi si printre randuri. In alta ordine de idei, m-ati linistit cand ati scris ca nu sunteti sociolog. Pentru ca un socioog bun nu ar putea scrie niciodata ca: "Speram de la dumnevoastră argumente împotriva afirmațiilor mele tranșante. De exemplu, să-mi spuneți de ce credeți că națiunile există. Altceva decît: "pentru că lumea crede așa". Cunosc acest argument." Dpdv al unui sociolog, faptul ca lumea crede asa e de ajuns. Sociologul studiaza modul cum oamenii structureaza realitatea, cum isi tes valorile. Cel putin asa am invatat citindu-l pe Marcel Mauss si studiindu-i pe discipolii lui. Cred ca trebuie cititi Durkheim sau Comte pentru ca ei au scris vocabularul si gramatica sociologiei. Cred ca trebuie citit Durkheim despre natiune pentru ca mi se pare ca are un argument valid referitor la natiune. Ca si la sinucidere. Toate cele bune, MP



Smaranda Dobrescu Un curs despre formarea natiunilor tinut in anul 3 la istorie face diferenta clara: "Sociologii au
insistat pe ideea „eclipsei comunităţii” ca urmare a urbanizării, industrializării
şi instituţionalizării moderne, a aşa zisei „globalizări” planetare, ce ar estompa
importanţa identităţilor locale în construcţia mentală a indivizilor, integrându-i
social în pofida apartenenţei etnice diverse şi uneori, cu potenţial conflictual
(spaniolii din SUA, magrebienii din Franţa, albanezii şi românii în Italia etc.).
În schimb, antropologii s-au oprit asupra comunitarismului societăţilor
tradiţionale din zonele mai puţin dezvoltate ale lumii, societăţi omogene din
punct de vedere cultural şi caracterizate de puternice sentimente (şi
resentimente) de solidaritate, între care aceea etno-naţională ocupă un loc
privilegiat.
Acestea fiind spuse, D-l Alec Niculescu pare a fi sociolog sau un istoric atipic(in sensul bun). Am I right?



Alec Niculescu @Smaranda Dobrescu. Globalizarea este o realitate, ea generează identități locale, antropologii erau interesați de "comunitarismul" societăților tradiționale acum un secoil, nu în prezent. Are importanță situarea mea profesională într-o discuție în care sînt implicate mai multe moduri profesionale de a discuta ceva. Aici nu este însă vorba despre așa ceva.




Pe Romaneste Care-i meseria dumitale, domnule Niculescu? Pana acum o deduc doar pe aceea de 'Aplicator la granturi si facator de simpozioane pe teme sponsorate'.

Te simti jignit? Ce sa-i faci, daca ideile iti sunt expuse ca frauduloase... Nu-ti poti ancora argumentele intre cativa altii, veniti si ei tot pe schema de referinte, iar apoi sa strigi 'quelle horreur'! implorand simpatia cititorilor.

Daca vrei sa-ti stabilesti pozitia academica, ofera domnule un link catre cine esti--dela facultatea facuta, la indrumatorul pe care l-ai avut la teza de doctorat, titlul tezei de doctorat si la articolele/cartile publicate!




Alec Niculescu @Mircea Platon. Hic Rhodus, hic salta! V-am trimis un lung citat din A.D. Smith care este în contradicție flagrantă cu ceea ce îi atribuiți, speram un comentariu, o trimitere la unde a scris lucrurile pe care le invocați. Sociologii nu cred că lucrurile există pentru că lumea crede că ele există; orice investigație sociologică caută lucruri dincolo de ce cred oamenii că există, altfel sociologii nu ar face decît să transcrie interviuri. Lumea crede tot felul de prostii, de la horoscop pînă la vizitele extratereștrilor. Aceste prostii merită atenție, ele genereaza realitate, dar nu realitatea pe care o imaginează. Propunerea mea de simpozion a fost ignorată pentru că nu am citit ce mi-ati recomandat? Mă simt ca un student care încearcă să discute cu profesorul fără să aibă cunoștințe elementare și este trimis la bibliotecă. Probabil trebuia să-mi cunosc locul și să vă solicit eventual doar privilegiul de a fi prezent ca simplu spectator la un simpozion sau la o conferință, unde să mă bucur de dreptul de a aplauda. Am participat pînă acum la cîteva zeci de simpozioane. Nimeni nu a solicitat lecturi obligatorii nimănui. Nu trebuie să știi totul ca să știi ceva. Voi citi poate literatura pe care mi-ați recomandat-o. Pentru asta trebuie însă să ajung la o bibliotecă occidentală, unde voi avea multe alte lucruri de citit. Nu am mai folosit de 20 de ani bibliotecile din Bucureștii (prea mult timp consumat ca să afli ca nu au ce cauți; tocmai am mai pierdut 5 minute căutînd Susan Reynolds la BCU și la Biblioteca Națională). De ce nu doriți o discuție de la egal la egal? Senzația mea este că de fapt nu este o discuție. Dumneavoastră "ați digerat" deja, sper mai bine decît pe A.D. Smith, autorii pe care credeți că se întemeiază ce scriu, sînteți dincolo de ei, în timp ce eu sînt dincoace de Durkheim. Nu aveți nimic de aflat de la mine, în afară de ce știți mai bine decît mine, doriți doar să mă luminați, ceea ce nu ar trebui să mă surprindă, cîtă vreme discuția a pornit de la dorința dumnevoastră ca statul să se implice în temele de cercetare și să vă urmeze sfaturile în legătură cu natura acestora. Nu mi-aș fi pierdut timpul pe Facebook dacă ocaziile de comunicare consistentă ar fi mai dese în Romănia. Din păcate majoritatea oamenilor fie sînt dispuși fie să asculte cu deferență, fie să vorbească cu condescendență.




Mircea Platon @ Alex Niculescu: 1. Vă rog să-mi indicaţi şi mie un loc unde aş putea găsi argumentul dumneavoastră referitor la (in)existenţa naţiunilor expus coerent şi argumentat pe baza sociologilor la care faceţi aluzie. Nu de alta, dar o discuţie serioasă asupra acestui subiect impune nişte rigori pe care schimbul de franturi de enunţi pe facebook nu le permite. 2. Văd că vă bazaţi foaarte mult pe cât de recent e un argument. Faptul că ACUM unii sociologi spun ceva vă scuteşte parcă de a mai cântări validitatea argumentului lor. Argumentul recent primează. Funcţionează ca slogan publicitar. 3. Dacă aţi fi sociolog, părobabil că nu aţi reifica astfel sociologia (sau antropologia). Nu mai devreme de 2008, Inglis and Robertson făceau apel la sociologi să "abandoneze naţionalismul lor metodologic." Deci erau încă mulţi sociologi, pomeniţi în notele de subsol ale studiilor unor Beck, Urrz, Dubet şi Inglis, care îşi concepeau obiectul de studiu ca fiind cel al societăţii naţionale. Până şi acum, există mai multe tipuri de respingere a acestui subiect. Mulţi sociologi nu spun că naţiunea nu a existat vreodată, ci că globalizarea cere să se treacă de la definirea faptului social în termenii societăţii naţionale la definirea lui în termenii reţelelor transfrontaliere care erodează statul naţional (de exemplu) (vezi Robinson, Depelteau). Dar dispariţia naţiunii nu face să dispară din perimetrul sociologiei şi concepte/realităţi precum limba, etnia, cultura, istoria care definesc chiar şi identităţile migrante. Cu alte cuvinte, ingredientele naţiunii rămân, nu dispar odată cu naţiunea volatilizată, pe teren, de globalizare, şi în universitate de sociologie. În rest, a respinge ca insuficient de convingător argumentul că oamenii au identificat de-a lungul istoriei anumite naţiuni şi că oamenii s-au identificat de-a lungul istoriei ca naţiuni, că i-au perceput pe alţii şi s-au conceput pe sine ca naţiuni, că au trăit unii cu alţii în termeni naţionali, a respinge acest argument ca insuficient mi se pare o probă de solipsism . De unde ştim că există dl Pleşu? E cineva care îşi zice Pleşu. Sunt alţii care îl recunosc a fi Pleşu. Dar Pleşu de acum nu mai e acelaşi cu Pleşu de acum 50 de ani. Nu mai e vreo celulă de atunci în Pleşu de acum. Ce ne facem. Unde să-l găsim pe dl Pleşu. Cumputem dovedi că există cu adevărat? Poate ne lămureşte dl Pleşu cum e cu chestiunea asta, heracliteană, a identităţii şi cum e cu chetiunea, carteziană/kantiană, a dovedirii existenţei realităţii dincolo de percepţiile/ideile noastre. Dacă nu, va trebui să facem apel la extratereştri ca să vină cu un punct de vedere strict obiectiv, din "afară".




Mircea Platon Pt Alec Niculescu: Regret dacă v-am lăsat această impresie. Nu sunt condescendent, ci pur şi simplu vreau să mă asigur că suntem pe aceeaşi pagină. Ca să putem discuta. E greu să discutăm cu bibliografii paralele. Textul lui Smith la care, printre altele, fac trimitere a apărut într-o carte foarte bună cu titlul "Power and the Nation in European History". E un volum colectiv la care au contribuit şi sociologi, şi istorici. E editat de Len Scales şi Oliver Zimmer (Cambridge UP, 2005).




Mircea Platon În altă ordine de idei: eu nu am spus că statul trebuie să dicteze temele de cercetare. Ci că statul trebuie să încurajeze/susţină anumite direcţii de cercetare. E loc pentru toate. Şi, după cum am precizat, e loc şi pentru iniţiativa doctoranzilor şi a universitarilor noştri. Sigur că sociologii nu cred că lucrurile există pentru că lumea crede că există. Dar faptul că oamenii cred că există naţiuni şi că ei fac parte din ele, şi că alţi oameni - istorici, sociologi, etnologi, economişti - au identificat criteriile după care puteam spune că o naţiune există şi au constatat că aceste criterii pot fi folosite pentru a descrie anumite realităţi, comunităţi, construcţii politico-identitare pe termen lung ne ţine cât de aproape de imparţialitatea ştiinţifică putem fi.


Pe Romaneste Tara are doctori in stiinte, dela Antohi la Ponta.

Bag de seama ca esecul Romaniei este intr-o buna masura esecul intelectualilor din Romania. In momentul in care un intelectual roman din lume (se) mobilizeaza, cei din prima categorie sar in sus.

Sper ca primii sa-si primeasca si ras-plata, iar ceilalti sa dainuie.