România, ţară europeană subindustrializată

Autor: DANIEL IONASCU România nu este îndeajuns de industrializată comparativ cu mărimea şi necesităţile sale. Deşi ţara noastră a făcut pe hârtie toate reformele necesare, investitorii preferă Ungaria, care a luat cele mai neortodoxe măsuri economice şi a rupt un acord cu FMI, potrivit unei analize realizate de Jurnalul Naţional. Reformele făcute de România poziţionează ţara noastră drept un competitor pe termen lung. Ţara noastră ar trebui să realizeze un fond suveran de investiţii, să renunţe la privatizările companiilor de stat şi să amâne intrarea în zona euro, consideră prof. dr. Yvan Allaire, profesor emerit de strategia afacerilor la şcoala de Management a Universităţii Quebec din Montreal (Canada). El mai crede că România trebuie să utilizeze CEC Bank şi Eximbank penru a stimula dezvoltarea economică şi să se opună Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE) în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor bugetare, transmite Agerpres. România a mai analizat o dată, în perioada 2009-2010, posibilitatea realizării unui fond suveran realizat din vânzarea unor pachete minoritare la companiile energetice. Ideea a fost abandonată din moment ce acesta ar fi urmat să aibe atât fonduri de la CEC, cât şi din rezerva BNR. Alte priorităţi pentru România, ar fi, în viziunea economistului canadian, impozitarea progresivă a veniturilor, scăderea TVA, creşterea impozitării afacerilor cu profituri excesive. Astfel de măsuri a luat Ungaria, a impus taxe băncilor şi domeniilor energetic şi telecom. ŞI România a tot analizat implementarea unei taxe de tip "Robin Hood", pentru companiile energetice ale căror profituri cresc din cauza creşterii preţurilor pe bursele mondiale. Aceasta ar fi urmat să lovească în principal Petrom, E.ON şi GdF SUEZ, care deţin distribuţiile de gaze naturale din România. Allaire mai spune că România ar trebui să devină un centru european de excelenţă pentru agricultura organică şi durabilă, să transforme sistemul public de pensii în fonduri de pensii finanţate public, să investească în infrastructura de turism, educaţie şi sănătate. Aici Ungaria a făcut invers, şi a naţionalizat fondurile de pensii realizate din contribuţiile obligatorii, în valoare de 5,5 miliarde de euro. Măsura taxării băncilor a fost dezbătută în spaţiul public însă în ultima vreme a intrat într-un con de umbră. Banca Naţională a României (BNR) nu susţine o astfel de măsură pe motiv că s-ar scumpi creditele. Senatorii au respins recent un proiect de lege în acest sens. Comisia Europeană a deschis procedura de infringement împotriva Ungariei iar Franţa şi Spania pot primi şi ele amenzi drastice pentru măsuri similare. Analistul Ilie Şerbănescu, fost ministru al Reformei, susţine o astfel de taxă pe motiv că băncile străine au contribuit la destabilizarea României prin investiţii imense în bula imobiliară. Dr. Yvan Allaire susţine că în România consecinţele capitalismului nu au fost bune deloc pentru România, mai ales că în urma privatizării băncile au ajuns "în mâna intereselor străine", activele au fost vândute ieftin investitorilor străini şi speculatorilor, România este dependentă fiscal, financiar şi politic de organizaţiile internaţionale, sectorul agricol este neperformant şi fragil, au crescut diferenţele în ceea ce priveşte distribuţia avuţiei. "Traumatizată de experimentul socialism-comunism, România a îmbrăţişat la fel de distructivul, dar mai subtilul neo-liberalism, cu economia de piaţă liberă însemnând de fapt 'nestingherită' şi cu dăunătoarele cuvinte magice 'globalizare' şi 'eficienţa pieţei financiare". Industria românească este foarte mică având în vedere că România este a 7-a ţară a Uniunii Europene, declara recent Cristian Ionescu, directorul general al Coface România. Ţara noastră ar trebui să se concentreze pe atragerea de investiţii precum Nokia, care a venit în 2007 iar acum este al doilea exportator al ţării, după Dacia. Alte consecinţe negative, potrivit profesorului Allaire, sunt exodul dureros şi distructiv al tinerilor, cetăţenii descurajaţi, consumerismul agresiv care erodează valorile morale, reputaţia internaţională a României a fost afectată. O analiză a Reuters din februarie nota că deşi pe hârtie reforma din România pare mai bună, investitorii preferă Ungaria. Vecinii noştri se concentrează pe stimularea cererii în locul reducerii deficitului bugetar, în vreme ce România urmează calea inversă. FMI anticipează pentru Ungaria o creştere economică de 3% în 2012, dar premierul Viktor Orban ţinteşte un avans de 5%, după ce a respins recomandarea Fondului de a reduce cheltuielile publice care reprezintă 50% din PIB. Ungaria se bazează pe intrarea în funţiune în 2012 a fabrici realizate de Daimler, aceea pe care România a ratat-o în vara lui 2008, şi a extinderii unei fabrici Audi. In schimb, România are şi ea programată intrarea în producţie a fabricii Ford de la Craiova, însă oficialii români le-au dat deja americanilor voie ca producţia, care trebuia să atingă 250.000 de automobile, să fie amânată cu un an. AVAS a dat undă verde pentru planurile americane, deşi Ford a avut un profit record anul trecut, de 6,6 miliarde de dolari, cel mai mare din ultimii 10 ani. Tara noastră a raportat o creştere economică de 0,6% pe primul trimestru din 2011, după ce a înregistrat un plus de 0,1% în ultimul trimestru de anul trecut, marcând astfel ieşirea tehnică din recesiune. Industria şi-a crescut ponderea în PIB, de la 22,86% în 2008 la 26,37% acum. De altfel creşterea exporturilor este cea care ne trage afară din criză, în vreme ce sectoarele comerţului, transporturilor şi construcţiilor au rămas mai departe în suferinţă. În Ungaria, industria reprezintă 30,8% din PIB. Raportul scăzut al îndatorării comparativ cu Ungaria ne dă totuşi o şansă bună pentru o perioadă de creştere între anii 2011-2015, Charles Robertson, economist-şef la banca rusă de investiţii Renaissance Capital. România a redus deficitele de la 8,5% din produsul intern brut (PIB) în 2009 la 7% în 2010 şi ţinteşte 4,4% pentru acest an şi 3% în 2012. BRD a avertiza recent într-un raport că ţara noastră nu îşi va îndeplini ţinta. Datoria publică este de circa 40% în România, aproape egală cu cea a populaţiei şi firmelor. În Ungaria, datoria publică este la nivel aproape dublu. Ce vrea să vândă statul român ● Petrom 9,84% ● Transelectrica 15% ● Transgaz 15% ● Romgaz 15% ● Hidroelectrica 10-15% ● Nuclearelectrica 10-15% ● CFR Marfă 20% ● Tarom 10-20% ● Romtelecom 46% ● Oltchim 54,8% ● Cuprumin 100% România versus Ungaria ● Creştere economică 2010 -1,2% 1,7% ● Creştere economică Q1 2011 0,6% 2,4% ● Inflaţie 8% 4,4% ● Şomaj 5,9% 12,6% Sursa: INS, BNR, Eurostat