BASESCU TREBUIE CA A CALCAT IN VREO STRACHINA PREA MARE PENTRU RANGA SA DIN MOMENT CE IATA CE CIRCULA PE INTERNET DESPRE MASINARIA LUI DE CORUPTIE. ASTEA NU-S DATE CE SE STIU DE IERI-AZI, NUMAI CA ACUM S-A DAT DEZLEGARE...
COSTEA-MUSCALU-UDREA-RADULESCU STEF
BASINOSU : Operatiunea Ropotamo-Awdi in Anchete pe 14 Iulie 2006, 00:00 printrecomanda Clanul condus de afaceristul libanezo-american Hassan Awdi s-a asociat cu Ropotamo Expert SRL, o firma a antreprenorului nord-irlandez Mivan Limited. Ropotamo a cumparat un teren de 9 hectare, cu 8 milioane de euro, in urma unei tranzactii ilicite, planuind construirea unui mall. Clanul condus de afaceristul libanezo-american Hassan Awdi s-a asociat cu Ropotamo Expert SRL, o firma a antreprenorului nord-irlandez Mivan Limited. Ropotamo a cumparat un teren de 9 hectare, cu 8 milioane de euro, in urma unei tranzactii ilicite, planuind construirea unui mall. Terenul era sub sechestru penal, vanzatorul fiind acuzat de organele judiciare de un prejudiciu total de circa 13 milioane de euro. Parchetul a atacat tranzactia, cu probe beton, dar ancheta avanseaza greu. S-a cerut punctul de vedere al ANAF, care, avand si ea de recuperat de la vanzatorul terenului un milion de euro, a pus sechestru pe imobil, inaintea tranzactiei. Inainte de raspunsul oficial pentru Parchet, presedintele ANAF, Sebastian Bodu, a confirmat, pentru SFin, ca afacerea a fost o escrocherie la care au fost partasi atat vanzatorul, cat si notarul si cumparatorul. Apropo de notar: acesta este sotia lui Flavius Baias, fost secretar de stat liberal in Ministerul Justitiei. Cabinetul de avocatura David & Baias, la care ex-secretarul de stat a lucrat pana in luna mai a.c., reprezenta interesele Ropotamo in Romania si a negociat tranzactia pentru teren. Contractul de vanzare-cumparare a fost semnat, din partea cumparatorului, de un avocat al cabinetului David & Baias, iar Flavius Baias apare in document ca persoana de contact pentru cumparator. Un procuror de la Sectia de urmarire penala si criminalistica a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) arata, in memorii adresate ministrului justitiei si Consiliului Superior al Magistraturii, memorii sustinute de probe indubitabile, ca este tracasat de colegi din magistratura care actioneaza ca unelte ale unei re-tele mafiote conduse de infractorul Stefan Radulescu. Acesta se afla inca in libertate, in pofida bogatului instrumentar de probe ce-l incrimineaza, a zecilor de capete de acuzare care s-au formulat impotriva sa, in dosare care insumeaza zeci de mii de pagini si dupa ce a fost retinut o data (in noiembrie 2004), timp de cateva luni. Unul dintre capetele de acuzare la adresa lui Stefan Radulescu vizeaza o afacere oneroasa pe care a perfectat-o cu complicitatea reprezentantilor SC Ropotamo Expert SRL, respectiv ai firmei britanice Mivan Limited (unic asociat la Ropotamo). Mai precis, cu complicitatea firmei de avocatura David & Ba-ias si a sotiei ex-secretarului de stat, Valeria Baias, notarul care a autentificat contractul incheiat intre Mobins SA (firma lui Radulescu) si Ropotamo. In urma tranzactiei, Radulescu s-a ales cu o pleasca de 8 milioane de euro, iar acolitii lui Hassan Awdi - cu un teren imens + cladirile aferente, la jumatate din pretul corect, chiar tinand cont de dimensiunea terenului si de valoarea achitata. Un contract cu bube mari si un notar patat Contractul de vanzare-cumparare dintre firma lui Radulescu si Ropotamo Expert SRL a fost autentificat, la data de 23.12.2005, de Biroul notarilor publici Valeria Baias si Dragos Cristea. Autentificarea s-a facut in lipsa certificatului fiscal, document ce se elibereaza de catre serviciile de taxe si impozite locale ce tin de primaria pe raza careia se afla imobilul tranzactionat. De asemenea, atestarea s-a facut si cu incalcarea regulilor de organizare si functionare a Cartii Funciare. Certificatul fiscal ar fi atestat ca imobilul tranzactionat este obiectul sechestrului penal instituit cu peste un an inainte, la data de 24.09.2004, si comunicat proprietarului la 29.12.2004, precum si a sechestrului fiscal instituit la 9.11.2005. In locul documentului respectiv s-a folosit un certificat de atestare fiscala. Acesta se elibereaza de catre administratia financiara (subunitate teritoriala a Fiscului), pentru o anume firma - in cazul de fata, Mobins SA, atestand eventuala existenta a unor datorii, dar neimpietand desfasurarea tranzactiei. Atestatul fiscal nu precizeaza existenta unor sarcini pe activele respectivei societati (unei fime cu datorii la Fisc nu i se interzice, automat, instrainarea activelor). Pe de alta parte, instituirea sechestrului fiscal pe activul Mobins SA fusese anuntata pe site-ul ANAF, iar legea spune ca acest fapt este opozabil partilor. La toate aceste premise care dovedesc ca partile au incalcat legea cu buna stiinta se adauga lipsa unei hotarari AGA a Mobins SA, care sa autorizeze vanzarea imobilului. Dna Baias a fost vizata, in 2003, de Parchet, pentru diverse afaceri oneroase pe care le-a perfectat, dar Rodica Stanoiu, ministrul justitiei la acea vreme, nu a avizat solicitarea procurorilor de a declansa cercetari penale. ANCHETE Revanşa samsarilor de cereale Pe fondul unei creşteri generalizate a preţurilor alimentelor la nivel mondial, procesatorii din România se grăbesc să anunţe şi ei majorări de preţuri, pâinea fiind prima victimă a unei... Meditaţiile, o piaţă neagră de 320 de milioane de euro, au învins Fiscul Calitatea slabă a învăţământului, programa şcolară prea încărcată şi lipsa unei stimulări financiare corecte a cadrelor didactice au dus la o dezvoltare fără precedent a... Licitaţie, extremă urgenţă pentru bugetul instituţiilor militare În 2010 unităţile militare ale armatei şi serviciilor de informaţii au acordat contracte clienţilor cu state vechi şi fidelitate temeinic verificată. Pentru a elimina potenţiale... Noii miniştri creează un alt val de consilieri-minune Armata de consilieri personali ai demnitarilor nu a fost învinsă de criză. Deşi toată lumea se aştepta ca numărul acestora să scadă în 2010, nu a fost aşa. În plus, deşi... Cornul abundenţei pentru finanţatorii de partid Investiţia în clasa politică a avut randamente la care nu visează niciun fond specializat. Cei care au susţinut bugetele partidelor din arcul guvernamental au făcut... Reteaua mafiota, demascata de procurorul Gherta In memoriul adresat ministrului justitiei, la 18.08.2005, contrasemnat de ofiterul de politie judiciara Ionut Bratu, procurorul Constantin Gherta demasca o uluitoare increngatura cu ramificatii la cel mai inalt nivel in politie si Parchet, menita a proteja interesele lui Stefan Radulescu si ale complicilor sai. Coincidenta, patru luni mai tarziu, pe 15.12.2005, un procuror din DNA declanseaza urmarirea penala impotriva lui Gherta, acuzat de santaj si complicitate la trafic de influenta. Acuzele au fost formulate exclusiv in urma audierii sotiei lui Radulescu si a unor acoliti ai acestuia, inculpati sau invinuiti in dosare penale instrumentate de Gherta. Redam cateva pasaje esentiale din memoriul pomenit, chiar daca nu au legatura directa cu subiectul acestui articol, intrucat arata la ce nivel bat interesele lui Stefan Radulescu, care a orchestrat tranzactia cu terenul vandut firmei Ropotamo: \"In luna mai 2004, dl procuror general Ilie Botos mi-a solicitat sa intocmesc o nota de relatii in care sa prezint legaturile existente intre numitul Didu Marian, membru al Consiliului de Administratie si actionar al SC Somaco SA, persoana implicata alaturi de Radulescu Stefan in devalizarea societatii si domnul George Muscalu, la acel moment procuror sef sectie in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. (In decembrie 2004, cand Muscalu a fost numit la conducerea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism, Constantin Gherta a fost transferat in subordinea acestuia, cu tot cu dosarul care viza clanul Radulescu, dosar a carui musamalizare a fost incercata de Muscalu si alti superiori ai lui Gherta. Pe 14 mai 2005, George Muscalu a devenit nasul lui Didu Marian, care a gestionat impreuna cu clanul Camatarilor afacerea cu discoteca si restaurantul Calypso din campusul Facultatii de Agronomie Bucuresti, Calypso fiind locatia in care Muscalu si diversi granguri din politie se vedeau periodic cu Nutu Camataru, pentru a-si incasa peschesul, conform marturiei acestuia din urma - n.r.) Am intocmit o nota de relatii pe care am predat-o domnului procuror general Ilie Botos, in care am prezentat implicarea lui Didu Marian in mai multe activitati infractionale derulate alaturi de Radulescu Stefan, printre care si insusirea de catre Didu Marian a sucursalei Somaco Constanta, in valoare de 3.500.000 USD; pentru a se da o aparenta de legalitate operatiunii, s-au efectuat de catre Didu Marian, prin intermediul SC Agromar Beta SA, prestari de servicii fictive catre SC Somaco SA, a caror contravaloare a fost compensata cu pretul ce trebuia platit pentru sucursala. Din infor*editat*le pe care le detinem, persoanele care au gandit aceasta Ă«inginerieĂ» sunt George Muscalu si apropiatii acestuia. De asemenea, Didu Marian a fost implicat si in instrainarea sediului SC Somaco SA, situat in Bucuresti, Bd. IC Bratianu nr. 10, cladire evaluata la aproximativ 1.900.000 USD, care a fost vanduta unui cetatean arab cu suma de 1.400.000 USD, din care 400.000 USD au fost virati in contul SC Somaco SA, iar 1.000.000 USD au fost impartiti intre Didu Marian si Radulescu Stefan, membri ai CA al SC Somaco SA. Ulterior, afacerea instrainarii sediului SC Somaco SA a constituit obiectul unei lucrari penale instrumentate de catre IGPR, care, potrivit infor*editat*lor pe care le detinem, a fost musamalizata si clasata cu sprijinul domnului chestor Sorescu Dumitru, un apropiat al lui Radulescu Stefan, al lui George Muscalu si al altor personaje din vechea conducere a PICCJ. Precizam ca Radulescu Stefan s-a bucurat, in activitatile ilegale desfasurate, de largul sprijin al unor angajati ai Ministerului Administratiei si Internelor, respectiv al domnilor Toma Zaharia, Dumitru Sorescu, Marian Tutilescu, Udroiu Badea, al conducerii Politiei Sector 6, ale carei actiuni sunt veritabile acte de favorizare si inlesnire a activitatilor infractionale ale lui Radulescu Stefan, asa cum rezulta din notele SRI si din depozitiile mai multor persoane. (...) Am purtat o discutie cu domnul procuror general Ilie Botos, caruia i-am prezentat starea de fapt si necesitatea arestarii invinuitului Radulescu Stefan, in conditiile in care, din materialul probator rezulta cu certitudine ca invinuitul, dupa inceperea urmaririi penale, a savarsit noi infractiuni grave si a distrus ori a dispus sa se distruga de catre angajatii sai documente financiar-contabile care il incriminau. In mod suspect, in loc sa fiu sprijinit de catre domnul procuror general Ilie Botos, acesta a dat dispozitie verbala domnului procuror sef sectie Gheorghe Draghici sa repartizeze cauza altui procuror, lucru care s-a intamplat in luna octombrie 2004. Din infor*editat*le pe care le detinem, cauza pentru care mi-a fost luat acest dosar si a fost dat unui procuror care nu a instrumentat niciodata un dosar in ancheta proprie (deci fara niciun fel de experienta in activitatea de ancheta) a fost angajarea de catre invinuitul Radulescu Stefan a avocatilor Neagu Ion, Micu Bogdan si Zarafiu Mihai; acestia au accesat o retea de trafic de influenta cu tentacule pana la Ministerul Justitiei, unde doamna Zarafiu, mama lui Zarafiu Mihai, era consilier la acea data. Exista un interes personal al celor trei avocati pentru inlaturarea mea, intrucat aflasem ca onorariul in schimbul caruia acestia trebuiau sa-l apere pe Radulescu Stefan (100.000 USD) fusese delapidat din societatile administrate de Radulescu Stefan cu complicitatea aparatorilor sai, iar Zarafiu Mihai este ginerele lui Carcota Mihail Octavian, director executiv al SC Somaco SA, invinuit alaturi de Radulescu Stefan de mai multe infractiuni cu consecinte deosebit de grave. Mai precizez ca tatal domnului avocat Zarafiu Mihai este judecator la Curtea de Apel Bucuresti\". Luminita de la capatul tunelului In noiembrie 2004, dosarul i-a fost din nou repartizat procurorului Gherta, iar superiorii sai si-au dat acceptul pentru retinerea lui Radulescu, solicitarea procurorilor fiind aprobata si de judecatori. Ancheta a deviat insa, din nou, de la cursul firesc, in martie 2005, cand Gherta a vrut sa-i introduca in cauza pe noii avocati ai lui Radulescu, respectiv pe Mihai Bogasiu si Angelica Enache. In iulie 2005, Gherta a fost chemat din concediu pentru a preda dosarele in care il cerceta pe Radulescu. Daca Gherta nu era chemat din concediu, masura inlaturarii acestuia din cauza nu ar fi fost posibila, intrucat tocmai intra in vigoare o lege (653/ 2005) cu prevederi in acest sens. Totusi, dupa cateva saptamani, Gherta a fost delegat sa continue urmarirea penala impotriva lui Radulescu, in calitate de secondant al procurorului desemnat ca titular al anchetei. Intre timp insa, depusese memoriul din care am citat la Ministerul Justitiei si la CSM, iar acest fapt i-a atras urmarirea penala de catre DNA. Chiar si in aceste conditii, eforturile lui Gherta nu par a fi fost zadarnice. Pe 23 iunie a.c., procurorul Alexandru Vancea, seful Sectiei de urmarire penala si criminalistica a PICCJ, s-a adresat presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Sebastian Bodu, cerandu-i punctul de vedere cu privire la contractul de vanzare-cumparare incheiat intre Mobins SA (firma lui Radulescu) si Ropotamo Expert SRL. Redactarea notei catre dl Bodu nu lasa vreo umbra de indoiala privitor la punctul de vedere al dlui Vancea fata de contractul in cauza: o imensa escrocherie. Intre altele, in nota se mentioneaza si ca, pe langa sechestrul penal instituit de organele judiciare in septembrie 2004, asupra bunurilor mobile si imobile ale societatilor controlate de Radulescu, pentru un prejudiciu total de 460 de miliarde de lei, ANAF, prin Administratia Finantelor Publice Sector 6, a instituit un sechestru fiscal asupra imobilului SC Mobins SA, in vederea recuperarii unui debit de 3.114.049 RON (aproximativ 890.000 euro), la data de 09.11.2005. Fapt foarte grav, masura sechestrului nu a fost insa comunicata la Serviciul de Carte Funciara. Circumstanta atenuanta, dupa cum ne-a marturisit presedintele ANAF, a fost faptul ca subordonatii sai nu au avut titlul de proprietate al terenului Mobins, iar fara documentul respectiv sechestrul nu a putut fi intabulat. Lipsa titlurilor de proprietate este, de altfel, o problema generala cu care se confrunta finantistii atunci cand au de recuperat debite prin masura sechestrului. Sebastian Bodu ne-a declarat insa ca \"acolo lucrurile sunt clare, e culpa tuturor. Notarul nu avea voie sa autentifice contractul fara a avea certificatul fiscal\". Firma cu capital de 200 RON cumpara imobil de 8 milioane euro Mivan Limited si-a mascat titulatura de proprietar al imobilului achizitionat in conditii ilegale de la Stefan Radulescu, in spatele unei firme-paravan. Ropotamo Expert SRL este o firma cu un capital social de 200 RON, al carei unic asociat este Mivan Limited. Administratorii Ropotamo sunt nord-irlandezii Joseph Ivan McCabrey si Stephen John Elliott. Cei doi mai sunt administratori si in firma Concorde Mall SRL, alaturi de Hassan Awdi si Mehdi Awdi. Hassan Awdi si Mehdi Awdi sunt asociati la Chirigiu Mall Corporation SRL. Prin Decizia nr. 134 din 19.07.2005, Consiliul Concurentei a avizat operatiunea de concentrare economica prin care Baalbeck Tourism SARL si SC Ropotamo Expert SRL au dobandit controlul in comun asupra Chirigiu Mall SRL. Mai exact, la 16.05.2005, Baalbeck Tourism SARL si Ropotamo Expert SRL au semnat un contract de vanzare-cumparare de actiuni, Ropotamo dobandind 50% din capitalul social al Chirigiu Mall SRL, care s-a transformat in Concorde Mall SRL. Baalbeck Tourism SARL este o firma libaneza, a famigliei Awdi. Concorde Mall SRL (fosta Chirigiu Mall SRL) incearca sa construiasca un alt mall in locul fostului \"Circ al foamei\" din zona Chirigiu - Hotel Marriott. Tun de 10 milioane de euro Platind 7,5 milioane de euro pentru 9 hectare, Ropotamo Expert SRL a cumparat cu 83,3 euro metrul patrat in intravilanul sectorului 6, intr-o zona cu potential comercial foarte ridicat. Alti 500.000 de euro au fost achitati pentru cladirile existente pe acel teren si care, conform unui raport de expertiza intocmit in iunie 2005 (deci cu o jumatate de an inaintea tranzactiei), valorau peste 7 milioane de euro. Pretul in zona, pentru un teren construibil variaza mult, limita maxima fiind 1.000 de euro metrul patrat (pentru terenurile mici, destinate constructiei de case), cea minima - 150 de euro metrul patrat. In primavara anului trecut, pretul unui metru patrat de teren situat in aria despre care vorbim (respectiv zona industriala a sectorului 6) era evaluat la un minim de 90 de euro metrul patrat. Intre timp, Primaria Capitalei a procedat la o conversie, astfel ca terenul cumparat de Ropotamo se afla acum intr-o zona comerciala. Prin urmare, valoarea terenului a urcat la peste 200 de euro metrul patrat, apreciindu-se cu aproximativ 10 milioane de euro fata de pretul de achizitie din decembrie 2005. Flavius Baias sustine ca s-a respectat legea L-am cautat pe dl Flavius Baias la cabinetul sau de avocatura. Asa am aflat ca, din luna mai a.c., \"dl Baias nu mai lucreaza la noi timp de doi ani\". Dupa ce ne-a furnizat datele de contact ale lui Flavius Baias, persoana cu care am discutat a refuzat sa ne dezvaluie motivul despartirii, cel putin temporare, de fostul secretar de stat. Iar impricinatul sustine ca nu exista alta cauza decat faptul ca a preferat postura de director editorial al editurii de carte juridica Beck. Cand l-am intrebat de ce s-a ocupat de o tranzactie despre care Parchetul si Fiscul sustin ca a fost ilegala si de ce a autentificat-o chiar la cabinetul sotiei sale, dl Baias a replicat, foarte degajat: \"Si care e problema? Toate actele necesare autentificarii, cerute de lege, au fost acolo. Ce se spune peste lege sunt povesti din alte parti. A existat extras de carte funciara si, desi legea nu cere nicaieri, a existat si un certificat fiscal, din care rezulta ca vanzatorul are niste datorii (chiar si acum, dl Baias se refera la atestatul fiscal ca la un certificat fiscal; or, am explicat ca e vorba de documente complet diferite - n.r.). In extrasul de carte funciara nu era mentionat absolut niciun element care sa duca la concluzia ca, in legatura cu acel teren, ar fi fost o problema. Drept urmare, terenul a fost curat. Ca nu stiu cand, nu stiu cine, cum mi s-a spus si mie ulterior, ar fi infiintat un sechestru, care insa n-a fost inregistrat in Cartea Funciara, aia nu e chestiune care sa fie, cum spunem noi, juristii, opozabila cumparatorului, sau avocatilor lui sau notarului. Deci cine a infiintat sechestrul si nu l-a inregistrat in Cartea Funciara poarta responsabilitatea - daca, de exemplu, e un sechestru penal, e text expres in Codul de procedura penala, care spune ca se inregistreaza in registrele de publicitate imobiliara. Asadar, actul, din punctul asta de vedere, a fost corect. De altfel, vreau sa va spun ca, din cate stiu eu, nu stiu ce persoane care pretind ca ar avea un interes in cauza ar fi formulat o actiune in justitie, care a fost deja respinsa in prima instanta. Asa ca, cel putin prima hotarare a confirmat validitatea actului. In privinta pretinsei incompatibilitati sau conflict de interese, nu exista in legea notarilor niciun text care sa interzica asa ceva. Este vorba de texte care ii interzic notarului atunci cand el sau sotul, rude sunt parti direct in act. Dar nu atunci cand este vorba de avocat. Cu atat mai mult cu cat nu eu am fost implicat direct, deci nu eu am semnat in calitate de reprezentant al cumparatorului actul. Dar toate aceste chestiuni pot sa il prejudicieze pe cumparator. El poate sa le invoce. Or, cumparatorul, un investitor britanic, nu a invocat absolut nimic. Dimpotriva, a platit un pret care este pretul pietei. Eu stiu foarte bine, ca sa zic asa, cine agita chestiunile astea, dar le agita fara niciun temei legal\". L-am mai intrebat pe dl Baias daca s-a procedat la o evaluare a terenului inainte de tranzactie. \"Pai a fost o negociere... Oricum, pretul era mult peste nivelul expertizei pe care a facut-o notarul. Iar ceea ce s-a spus... (stiu, fiindca eu am primit, eram inca avocat cand am primit actiunea)... probabil ca asta vi s-a spus si dumneavoastra, ca pretul este fictiv sau derizoriu sau nu stiu ce - astea sunt povesti. Pretul s-a platit in parte deja si, daca imi aduc bine aminte, prevederile contractului, urmeaza sa se mai plateasca acum o parte si probabil ca se va plati, nu stiu care e situatia, pentru ca nu mai sunt avocat. Si 8 milioane sunt bani. Cei care folosesc notiunile astea juridice nu au elementele fundamentale ale limbajului juridic, ca pret fictiv sau pret neserios inseamna cu totul altceva, nu un pret de 8 milioane de euro. Cine spune ca asta e un pret neserios e el insusi neserios\", a concluzionat ex-avocatul Ropotamo Expert SRL.
PRAHOVA-RADULESCU-MUSCALU-COSTEA
COCOS BASE : “Stimata Redactie, Subsemnatul Constantin Gherta, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica, Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT), va aduc la cunostinta urmatoarele: In data de 6 noiembrie 2003, mi-a fost repartizat spre solutionare, de catre domnul procuror-sef sectie Gheorghe Draghici, Dosarul de Urmarire Penala nr. 430/P/2003, privind pe invinuitul Stefan Radulescu, cercetat pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, prevazuta de art. 246 Cod Penal. Dosarul fusese in supraveghere la d-na procuror Viorica Stoica, iar in momentul repartizarii acestuia catre mine, conducerea sectiei a dispus si preluarea cauzei la urmarire proprie, ca urmare a plangerilor formulate de parti, care acuzau lipsa de obiectivitate, partinirea si neprofesionalismul organelor de cercetare penala ale politiei, respectiv ale unor ofiteri din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane. S-a solicitat oficial Dosarul de urmarire penala care se afla in instrumentarea IGPR - Directia Cercetari Penale, ocazie cu care am constatat ca era inceputa urmarirea penala fata de Stefan Radulescu si Gheorghe Tofan, de la data de 16 iunie 2003, iar la 10 octombrie 2003, doamna procuror Viorica Stoica a infirmat inceperea urmaririi penale fata de numitul Gheorghe Tofan. Cu ocazia studierii Dosarului de urmarire penala, am constatat ca, in perioada 16 martie 2003 - 6 noiembrie 2003, nu se efectuasera decat cateva audieri de catre procurorul de supraveghere, iar organele de cercetare penala ale IGPR - DCP, care aveau dosarul in instrumentare, nu efectuasera actele de urmarire penala care, in mod firesc, trebuiau redactate, mai ales ca plangerile fusesera formulate inca de la inceputul anului 2002. De asemenea, am mai constatat ca Dosarul de urmarire penala cuprindea aproximativ 3000 de file, care nu erau sistematizate in nici un fel, actele de urmarire penala si actele premergatoare efectuate in vederea inceperii urmaririi penale erau amestecate si nu rezulta, asa cum era firesc, de unde provenea fiecare inscris existent la dosar. Precizez ca actele premergatoare si actele de urmarire penala efectuate erau de o calitate indoielnica, nu rezulta ca ele au fost intocmite in baza unui plan, ci haotic, si intervalul mare de timp scurs de la sesizare (aprilie 2002) si momentul inceperii urmarii penale (iunie 2003) nu este justificat in nici un fel; mai mult, am constatat ca actele premergatoare la care fac referire au fost efectuate de ofiterii de Politie Judiciara Liviu Ungureanu si Mihai Dobreanu, care efectuau la acel moment acte premergatoare inceperii urmaririi penale in dosare precum Rafo si Petromidia, si despre care colegii mei aveau o parere foarte buna; la acel moment, nu mi-am putut explica de ce ofiteri de politie considerati profesionisti intocmisera acte premergatoare de o calitate slaba si nu ridicasera toate inscrisurile necesare. Dupa ce am studiat dosarul, avand in vedere volumul mare de activitati de urmarire penala necesare solutionarii cauzei, am intocmit un plan de ancheta si am delegat o parte din activitatile de urmarire penala ce trebuiau efectuate domnilor comisar Ion Cristea, din cadrul IGPR - DIF, si subinspector Tiberiu Cozma, din cadrul IGPR - DCP, si am efectuat personal ascultarea tuturor invinuitilor si martorilor din dosar. inca din momentul preluarii dosarului de catre mine, ca urmare a aplicarii unor sechestre penale asupra activelor care fusesera detinute de catre SC Rotras SA si instrainate cu incalcarea flagranta a legilor invigoare ce reglementau la acel moment activitatea societatilor comerciale detinute public (Legea nr. 31/1990 republicata si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 28/2002) de catre conducerea societatii, instrainare care s-a realizat la un pret neserios (280.00 de euro), inconditiile incare, potrivit evaluarilor existente, activele instrainate valorau aproximativ 14.000.000 de euro, iar societatea era detinuta public, deci se vatamasera grav interesele legale ale actionarilor societatii, am fost atacat dur in ziarul Romania libera\", care, in articolele publicate, sustinea ca, prin aplicarea sechestrelor, as fi oprit activitatea de productie a SC Rotras SA Drobeta-Turnu Severin si as fi provocat pagube insemnate societatii, desi, asa cum rezulta din actele de la dosar si din cele depuse la celelalte institutii ale statului, SC Rotras SA nu lucrase, in cursul anului 2004, iar angajatii erau fie inconcediu fara plata, fie disponibilizati. Articolul insera si alte acuzatii jignitoare la adresa mea, fara nici un suport in realitate. Am aflat mai tarziu ca articolele din Romania libera, care au continuat in aceeasi nota, erau rezultatul unor relatii de prietenie si interese patrimoniale comune existente intre invinuitul Stefan Radulescu, Mihai Ciorcan, autorul articolelor, si redactorul-sef al cotidianului Romania libera, Petre Mihai Bacanu, cu privire la care mai multe persoane mi-au comunicat ca i-au vazut in repetate randuri impreuna si ca Stefan Radulescu i-a sponsorizat cu diverse sume de bani. Pe tot cursul anchetei, articolele din ziarul Romania libera au continuat, fiind acuzat de nenumarate fapte imaginare, de abuzuri si acte de coruptie, care nu au absolut nici un suport in realitate, mergandu-se pana acolo incat mi s-a publicat fotografia pe prima pagina a ziarului alaturi de titluri ofensatoare, fapt ce a produs o stare de temere familiei mele. In cursul anchetei, Stefan Radulescu a adoptat o atitudine dispretuitoare si necooperanta, atat cu anchetatorii, cat si cu institutiile de cotrol fiscal, carora Parchetul le-a solicitat sa efectueze controale tematice in legatura cu faptele ce fac obiectul dosarului, sa puna la dispozitie documente si inscrisuri, refuzand sa faca declaratii si sa ia cunostinta de invinuirile care i se aduceau, pe motiv ca a formulat cerere de recuzare si nu i s-a raspuns, desi recuzarea nu suspenda, potrivit Codului de procedura penala, efectuarea actelor de urmarire penala, distrugand documente si inscrisuri care il incriminau, iar ulterior formuland plangeri penale in care sustinea ca i s-au sustras documentele (cu toate ca Stefan Radulescu le distrusese, ori daduse dispozitie angajatilor sa le distruga) sau motivand ca i s-au incalcat drepturile conferite de legea procesual penala, printre care si dreptul de a lua la cunostinta, in cel mai scurt timp, despre invinuirile care i se aduc, desi Stefan Radulescu, sfatuit de avocatul sau, Mihai Bogasiu, refuza cu obstinatie acest lucru, sperand ca in acest mod sa tergiverseze ancheta, sa-si poata insusi cat mai multe bunuri si active ale societatilor pe care le administra si de unde ii inlaturase pe actionarii legitimi si urmand ca apoi sa acuze organul de urmarire penala de incalcarea unor drepturi prevazute inarticolul 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Din actele de urmarire penala efectuate a rezultat ca a savarsit, in calitate de administrator sau presedinte al Consiliului de Administratie al SC Tofan Trans SA, SC Transporturi Auto Astra SA, SC Rotras SA, SC West Mar Logistic SA, SC Somaco SA, SC Somaco Holding SA, SC Mobins SA, mai multe infractiuni de evaziune fiscala, elaciune, cu consecinte deosebit de grave, delapidare informa calificata, fals, uz de fals, folosirea la Autoritatea Vamala de acte falsificate, fals indeclaratii la Registrul Comertului, abuz inserviciu informa calificata, abuz inserviciu contra intereselor persoanelor, folosirea cu rea-credinta a bunurilor si creditului de care se bucura societatea, multe dintre ele sanctionate cu pedeapsa inchisorii intre 10 si 20 de ani si care au produs prejudicii atat bugetului de stat, cat si unor persoane particulare si societati comerciale, de peste 700 miliarde de lei. In luna mai 2004, dl. procuror general Ilie Botos mi-a solicitat sa intocmesc o Nota de relatii incare sa prezint legaturile existente intre numitul Marian Didu, membru al Consiliului de Administratie, actionar la SC Somaco SA, persoana implicata alaturi de Stefan Radulescu in devalizarea societatii, si domnul George Muscalu, la acel moment procuror-sef sectie incadrul PICCJ. Am intocmit o Nota de relatii, pe care am predat-o domnului procuror general Ilie Botos, in care am prezentat implicarea lui Marian Didu in mai multe activitati infractionale derulate alaturi de Stefan Radulescu, printre care si insusirea de catre Marian Didu a sucursalei Somaco Constanta, in valoare de 3.500.000 de dolari; pentru a se da o aparenta de legalitate operatiunii, s-au efectuat de catre Marian Didu, prin intermediul SC Agromar Beta SA, prestari de servicii fictive catre SC Somaco SA, a caror contravaloare a fost compensata cu pretul ce trebuia platit pentru sucursala. Din datele pe care le detinem, persoanele care au gandit aceasta inginerie sunt procurorul George Muscalu si apropiatii acestuia. De asemenea, Marian Didu a fost implicat si in instrainarea sediului SC Somaco SA, situat in Bucuresti, Bd. I.C. Bratianu nr. 10, cladire evaluata la aproximativ 1.900.000 de dolari, care a fost vanduta unui cetatean arab cu suma de 1.400.000 de dolari, din care 400.000 de dolari au fost virati incontul SC Somaco SA, iar 1.000.000 de dolari au fost impartiti intre Marian Didu si Stefan Radulescu, membri ai Consiliului de Administratie al SC Somaco SA. Ulterior, afacerea instrainarii sediului SC Somaco SA a constituit obiectul unei lucrari penale instrumentate de catre IGPR, care, potrivit datelor pe care le detinem, a fost musamalizata si clasata cu sprijinul domnului chestor Dumitru Sorescu, un apropiat al lui Stefan Radulescu, al procurorului George Muscalu si al altor personaje din vechea conducere a PICCJ. Precizam ca Stefan Radulescu s-a bucurat, in activitatile ilegale desfasurate, de largul sprijin al unor angajati ai Ministerului Administratiei si Internelor, respectiv al domnilor Toma Zaharia, Dumitru Sorescu, Marian Tutilescu, Udroiu Badea, al conducerii Politiei Sector 6, ale carei actiuni sunt veritabile acte de favorizare si inlesnire a activitatilor infractionale ale lui Stefan Radulescu, asa cum rezulta din notele SRI si din depozitiile mai multor persoane. In august 2004, am delegat pentru efectuarea unor activitati de urmarire penala in acest dosar pe domnul inspector Ionut Bratu si am renuntat la domnii comisar Ion Cristea si subinspector Tiberiu Cozma, ca urmare a dezinteresului si lipsei de implicare inactivitatea de urmarire penala. Deoarece, din cercetarile efectuate, rezulta savarsirea de noi infractiuni de catre Stefan Radulescu, dar si de catre alte persoane cu care a colaborat si l-au sprijinut, iar acesta nu era in masura sa aduca nici un fel de probe in apararea sa care sa combata invinuirile care i se aduceau, acesta a inceput sa formuleze nenumarate plangeri penale, memorii catre toate institutiile statului, cereri de recuzare a mea si a domnului inspector Ionut Bratu, incare se erija intr-o victima a sistemului corupt creat de vechea Putere, in conditiile in care, in raporturile cu angajatii sai, sustinea ca se bucura de sprijinul tuturor institutiilor statului, ca a cumparat autoturisme si a facut sponsorizari pentru mai multi parlamentari si ministri PSD, catre vechea Opozitie, catre Fundatia “Seara” apartinand poetului Mircea Dinescu (aceste afir*editat* le pot proba cu documentele aflate in posesia mea), ca a devenit un apropiat al premierului Adrian Nastase si ca nu i se mai poate intampla nimic. In momentul in care din probele administrate rezulta cu certitudine savarsirea de catre Stefan Radulescu a mai multor infractiuni grave, precum si ca erau intrunite conditiile si cazurile prevazute de art. 148 literele d, e, h, din Codul de procedura penala, am purtat o discutie cu domnul procuror general Ilie Botos, caruia i-am prezentat starea de fapt si necesitatea arestarii invinuitului Stefan Radulescu, in conditiile incare din materialul probator rezulta cu certitudine ca invinuitul, dupa momentul inceperii urmaririi penale, a savarsit noi infractiuni grave si a distrus ori a dispus sa se distruga de catre angajatii sai documentele financiar-contabile care il incriminau. In mod suspect, in loc sa fiu sprijinit de catre domnul procuror general Ilie Botos, acesta a dat dispozitie verbala domnului procuror-sef sectie Gheorghe Draghici sa repartizeze cauza altui procuror, lucru care s-a intamplat in octombrie 2004, cand dosarul a fost repartizat doamnei procuror Adina Nastase. Din datele pe care le detinem, cauza pentru care mi-a fost luat acest dosar si a fost dat unui procuror care nu a instrumentat niciodata un dosar in ancheta proprie (deci fara nici un fel de experienta in activitatea de ancheta) a fost angajarea de catre invinuitul Stefan Radulescu a avocatilor Ion Neagu, Bogdan Micu si Mihai Zarafu; acestia au accesat o retea de trafic de influenta cu tentacule pana la Ministerul Justitiei, unde doamna Zarafiu, mama lui Mihai Zarafiu, era consilier la acea data si l-a sunat pe domnul procuror general Ilie Botos pentru a dispune ca eu sa fiu inlaturat din dosar. Exista, totodata, un interes personal al celor trei avocati pentru inlaturarea mea, intrucat aflasem ca onorariul in schimbul caruia acestia trebuiau sa-l apere pe Stefan Radulescu (100.000 de dolari) fusese delapidat din societatile administrate de Stefan Radulescu, cu complicitatea aparatorilor sai, iar Mihai Zarafiu este ginerele lui Mihail Octavian Carcota, director executiv al SC Somaco SA, invinuit, alaturi de Stefan Radulescu, presedinte al Consiliului de Administratie al SC Somaco SA, de mai multe infractiuni cu consecinte deosebit de grave, savarsite in calitate de angajati ai SC Somaco SA. Mai precizez ca tatal domnului avocat Mihai Zarafiu este judecator la Curtea de Apel Bucuresti. La inceputul lunii noiembrie 2004, la fel de suspect si fara nici un motiv, dosarul mi-a fost din nou repartizat pentru efectuarea urmaririi penale, comunicandu-mi-se personal, de catre domnul procuror general Ilie Botos si de catre domnul procuror general adjunct Marcel Sanpetru, ca sunt de acord cu retinerea invinuitului Stefan Radulescu si inaintarea propunerii de arestare preventiva catre instanta competenta, problema pe care o ridicasem verbal inca de la sfarsitul lunii septembrie 2004, ca o masura urgenta si necesara pentru stoparea activitatilor infractionale ale invinuitului Stefan Radulescu. La restituirea dosarului am constatat ca in perioada de aproximativ o luna cand acesta s-a aflat in lucru la un alt procuror nu s-a efectuat nici un act de urmarire penala. In data de 19 noiembrie 2004, am dispus masura retinerii invinuitului Stefan Radulescu, confirmata de conducerea sectiei, am pus inmiscare actiunea penala pentru savarsirea mai multor infractiuni de evaziune fiscala, delapidare, fals si uz de fals, folosirea la Autoritatea Vamala de documente falsificate, care produsesera bugetului de stat, potrivit actelor de constatare intocmite de organele de control fiscal, un prejudiciu de aproximativ 50 miliarde de lei; am propus arestarea preventiva a inculpatului Stefan Radulescu pentru o perioada de 29 de zile, propunere care a fost insusita de catre instanta. In luna decembrie 2004, ca urmare a aparitiei Legii nr. 508/2004, care a produs o bulversare generala a activitatii de urmarire penala, o tergiversare a solutionarii cauzelor si o supraincarcare a procurorilor DICOT cu lucrari, cu consecinta blocarii activitatii, am fost transferat, prin ordin al procurorului general, la nou-infiintata Directie de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism, impreuna cu dosarul 430/P/2003, care a primit nr. 368/D/P/2004, deci in subordinea d-lui procuror George Muscalu, ale carui legaturi cu unele persoane din dosar le prezentasem d-lui procuror general. Pe parcursul desfasurarii urmaririi penale, in perioada decembrie 2004 - martie 2005, nu au existat ingerinte din partea superiorilor, insa, in luna martie 2005, ca urmare a administrarii de noi probe, am stabilit ca intreaga activitate infractionala a lui Stefan Radulescu s-a realizat cu sprijinul si complicitatea domnilor avocati Mihai Bogasiu si Angelica Enache, stare de fapt cu privire la care l-am informat pe domnul George Muscalu, intrucat pentru a incepe urmarirea penala imotriva unui avocat, este necesar, potrivit art. 37 ind. 1 din Legea nr. 51/1995, republicata, aprobarea procurorului general in vederea inceperii urmaririi penale. Acesta mi-a comunicat ca a discutat cu conducerea si ca aceasta nu este de acord, intrucat se risca un conflict cu baroul si ca, oricum, “nu iese nimic”, deoarece si in dosarul “Camatarii” a avut un avocat invinuit, iar instantele au fost reticente. Din expresia fetei si din tonalitate am observat ca dl. Muscalu era vizibil deranjat de noul curs al anchetei. In aceeasi perioada, cu prilejul desfasurarii AGA SC Somaco SA, sotia lui Stefan Radulescu, Mariana Radulescu, a amenintat ca “il va aranja pe George Muscalu” si ca “se va ocupa personal de acesta”, imprrejurare cu privire la care, de buna-credinta fiind, l-am informat pe George Muscalu. Ca urmare a noului context, George Muscalu a inceput sa-i primeasca in audiente pe Stefan Radulescu, arestat preventiv, si pe Mariana Radulescu; de asemenea, a dispus ca acesta sa fie primit in audienta si de doamna procuror-sef serviciu Raluca Botea, lucru care s-a si intamplat. Dupa aceste audiente, am purtat discutii cu doamna Raluca Botea, care sustinea, fara argumente, ca faptele savarsite de Stefan Radulescu nu constituie infractiuni sau ca le-am dat o incadrare juridica gresita. Dupa ce i-am prezentat considerentele care m-au determinat sa dau faptelor o incadrare juridica pe care eu o consideram corecta, doamna procuror-sef Raluca Botea mi-a comunicat ca ea nu a instrumentat niciodata cauze economice si ca va cere conducerii ca altcineva sa faca analiza acestui dosar. Am tras concluzia ca cineva din conducere dispusese o analiza a dosarului pe care il instrumentam. Am fost chemat de catre domnul Muscalu, care mi-a cerut sa duc Dosarul 206/D/P/2005 doamnei procuror-sef Paula Lavric, desi nu ma aflam in subordinea acesteia; ea a facut o analiza sumara asupra unei mici parti a dosarului, sustinand ca am inceput urmarirea penala de mai multe ori pentru aceleasi fapte, apreciere fara absolut nici un suport in realitate si jignitoare la adresa mea, mai ales ca inca din facultate cunosc principiul “non bis in indem”. Mentionez ca, si inianuarie 2004, doamna procuror-sef Paula Lavric, impreuna cu doamnele procuror Alina Bica si Georgiana Hosu, au intocmit 3 note la solicitarea domnului procuror general Ilie Botos, in care si-au prezentat opiniile cu privire la dosarul 430/P/2003; notele cuprind sustineri aberante si nefundamentate in nici un fel inlegislatia in vigoare, in totala contradictie cu starea de fapt; Desi, asa cum precizeaza si incontinutul notelor, cele 3 procuroare nu au citit decat partial dosarul, fac afir*editat* foarte grave, pe care, personal, nu le-as face decat in deplina cunostinta de cauza. Ca urmare a asa-zisei analize, doamna procuror Gratiana Isac, la solicitarea domnului Muscalu, a dispus, la data de 21 martie 2005, ca dosarul 206/D/P/2005 sa fie repartizat spre solutionare serviciului de combatere a macrocriminalitatii, condus de doamna procuror-sef Paula Lavric, fara a motiva in vreun fel decizia de a mi se lua dosarul, iar la aceeasi data, doamna Paula Lavric l-a repartizat doamnei procuror Nadira Spanu. I-am atras atentia doamnei procuror Lavric ca decizia luata este ilegala si ca il favorizeaza pe Stefan Radulescu; aceasta s-a speriat si a taiat cu doua linii oblice rezolutia pe care o scrisese, a discutat dupa spusele ei cu dl. Muscalu, iar acesta a scris o rezolutie fara data, in care se mentioneaza “cauza ramane in lucru la dl. procuror C. Gherta\". In luna martie, a aparut OUG nr. 7/2005, care a produs un nou “exod” al dosarelor, iar dosarele pe care le aveam in lucru au fost declinate din nou la Sectia de urmarire penala si criminalistica, delegarea mea a incetat, cauzele au fost inregistrate la sectie sub numele 303/P/2005 si 330/P/2005 si mi-au fost repartizate spre solutionare. In perioada martie - iunie 2005 nu au existat ingerinte in activitatea de urmarire penala, insaa, cu prilejul unei deplasari la sediul SC Somaco SA, am fost intampinati de catre domnul Ion Gegea, general in rezerva MAI, care ne-a spus, mie si domnului inspector Ionut Bratu, ca a fost trimis special de conducerea Ministerului Administratiei si Internelor sa se ocupe de afacerile lui Stefan Radulescu si ca, desi acum ne bucuram de sprijinul conducerii noastre, oamenii sunt schimbatori si putem sa asistam la o schimbare de atitudine la 180 de grade din partea conducerii. Referitor la desfasurarea anchetei, am extins cercetarea penala fata de Stefan Radulescu pentru savarsirea altor infractiuni si, de asemenea, cercetarea penala fata de alte persoane, astfel incat in dosarul 330/P/2005, urmarirea penala a fost aproape finalizata, trebuind efectuate doua audieri si prezentarea materialului de urmarire penala, iar in Dosarul de urmarire penala nr. 303/P/2005 expertul Iorgoaia Eugenia trebuie sa depuna raportul de expertiza financiar-contabila. Acest raport trebuia depus inca de la 15 martie 2005, insa expertul desemnat tergiverseaza in mod voit depunerea raportului mai multe persoane sustinand ca acesta ar fi ajuns la o intelegere cu Stefan Radulescu, care este direct interesat in tergiversarea prin orice mijloace a urmaririi penale, asa cum am mai mentionat anterior. Probatoriul administrat demonstreaza, fara putinta de tagada, infractiunile savarsite de catre Stefan Radulescu si complicii acestuia, iar apropierea de final a anchetei a generat un nou val de plangeri penale impotriva mea si a domnului inspector Ionut Bratu, formulate de catre Stefan Radulescu si Constantin Chiochiu, impotriva carora am extins cercetarile, fiind singura modalitate de aparare a acestora, in fata evidentei probelor administrate. De asemenea, invinuitul Stefan Radulescu a declansat o noua campanie de presa impotriva mea, in ziarele Evenimentul zilei, Ziua si Romania libera, care au publicat articole denigratoare, construindu-mi-se o imagine de “procuror spagar”, mentionandu-se ca “zilele de libertate ale procurorului Gherta sunt numarate”, cu scopul evident de a se crea presiuni psihice asupra mea si premisele pentru conducerea PICCJ de a-mi lua dosarul. Am fost informat de mai multe persoane, anterior declansarii campaniei, cu privire la negocierile pe care Stefan Radulescu le purta cu mai multi ziaristi, care fusesera de acord cu publicarea de articole denigratoare la adresa mea si cu privire la iminenta declansarii campaniei, motiv pentru care, la data de 15 iulie 2005, am intocmit un referat pe care l-am prezentat conducerii sectiei, incare am mentionat, printre altele, ca impotriva mea s-a declansat o campanie de presa de catre Stefan Radulescu, prin care acesta urmareste sa determine inlaturarea mea din dosarele pe care le instrumentez, iar ulterior sa determine “solutionarea” lor pe cai mai putin legale. De asemenea, aspectele referitoare la incercarile lui Stefan Radulescu de a-si rezolva problemele pe care le are prin acte de coruptie au constituit obiectul mai multor informari pe care SRI le-a transmis PICCJ in cursul anchetei. In luna aprilie 2005, ca urmare a cererilor formulate de partile civile SC Tofan Grup International SA si SC Danubiana SA, am intocmit o rezolutie de repunere a partilor insituatia anterioara savarsirii infractiunilor de catre Stefan Radulescu, insensul restabilirii structurii actionariatului SC Tofan Trans SA. Rezolutia trebuia inaintata pe baza de adresa semnata de conducere Registrului Independent “Monitor” SA, motiv pentru care am prezentat-o domnului procuror-sef Gheorghe Draghici; aceasta a dispus ca rezolutia sa fie analizata de catre domnul procuror-sef birou Irinel Paun si de domnul procuror-sef Andrei Niculae. Domnul Andrei Niculae si domnul Irinel Paun au intocmit doua Note, incare se precizeaza ca masura restabilirii nu este posibila, argumentele folosite demonstrat necunoasterea imprejurarilor cauzei, a legislatiei ce reglementeaza modul de tinere a registrelor actionarilor, transmiterea dreptului de proprietate asupra actiunilor nominative si proba calitatii de actionar, invocandu-se de asemenea lipsa practicii judiciare in materia repunerii insituatia anterioara in astfel de cazuri, desi, in Romania, jurisprudenta nu este izvor de drept in situatia data, ignorandu-se principiul de interpretare a legii “ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”, mai ales ca art. 170 din C.p.p. nu distinge in nici un fel intre diferite infractiuni. Notele intocmite cuprind si alte sustineri netemeinice, incercandu-se a se inocula ideea ca, de fapt, eu, prin aceasta rezolutie, incerc sa anulez inscrisuri false, masura posibila, potrivit art. 14 din C.p.p., doar prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila; in fapt, insa, daca domnii procurori ar fi sudiat dosarul cauzei, sau cel putin ar fi verificat sustinerile mele, ar fi observat ca Stefan Radulescu, fara a falsifica semnatura nici unui actionar, folosindu-se de prerogativele pe care legislatia i le conferea incalitate de administrator, a modificat structura actionariatului SC Tofan Trans SA, societate ale carei active valorau peste 7.000.000 de euro, iar rezolutia nu face decat sa constate ca hotararile si confirmarile emise de Stefan Radulescu nu au suport in transcrierile din registrul actionarilor, singurele in masura sa produca efecte juridice in privinta transferului dreptului de proprietatea asupra actiunilor, ca structurile actionariatului SC Tofan Trans SA comunicate de administrator Registrului Independent Monitor SA sunt nereale si sa restabileasca, cu caracter vremelnic, pana la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile, structura actionariatului ilegal modificata de Stefan Radulescu, astfel incat actionarii SC Tofan Grup International SA si SC Danubiana SA, detinatori a 51%, respectiv 15% din capitalul social, sa-si poata exercita drepturile conferite de calitatea de actionar si sa poata conserva ceea ce a mai ramas din patrimoniul societatii, care a fost devalizata de catre Stefan Radulescu, fapte pentru care, de asemenea, s-a inceput urmarirea penala. I-am prezentat apoi rezolutia doamnei procuror general-adjunct Gabriela Ghita, care a fost de acord cu opinia mea, insa mi-a cerut dosarul spre studiu. Domnul procuror-sef sectie Gheorghe Draghici nu s-a opus masurii, insa mi-a cerut re-analizarea unor aspecte ale rezolutiei, observatiile domniei-sale fiind pertinente. Dupa o saptamana, in biroul domnului prim-adjunct al procurorului general, Marcel Sanpetru, s-a facut o asa-zisa analiza a rezolutiei mele, la care au participat domnii Marcel Sanpetru, Gabriela Ghita, Gheorghe Dragici, Andrei Niculae si Irinel Paun; cei 5 mi-au spus ca nu sunt de acord cu masura repunerii partilor in situatia anterioara savarsirii infractiunilor, iar domnul Sanpetru mi-a comunicat ca, intrucat sunt in minoritate, urmeaza sa renunt la masura. Am comunicat ca nu sunt dispus sa renunt la masura, iar domnul Andrei Niculae mi-a cerut nota pe care o intocmise, fara a sti ca eu aveam o fotocopie a ei. In prezent, rezolutia este la dosarul cauzei, nefiind infirmata, insa nu a putut fi comunicata Registrului Independent Monitor SA, in vederea aducerii la indeplinire, deoarece nici un reprezentant al institutiei nu este dispus sa semneze adresa de inaintare a rezolutiei catre societatea de registru. In iulie 2005, Stefan Radulescu a declansat o campanie de presa impotriva mea prin intermediul ziarelor Evenimentul zilei, Ziua, Romana libera, Cronica Romana\", iar PICCJ nu a luat nici un fel de atitudine, desi intreaga conducere cunostea ca acuzatiile care mi se aduceau erau neadevarate. In 15 iulie 2005, am fost chemat de catre domnul procuror-sef sectie Gheorghe Draghici, care mi-a comunicat ca, din dispozitia domnului Marcel Sanpetru, urmarirea penala va fi realizata in dosarul 330/P/2005 de catre mine si de catre domnul procuror Francisc Hirsman, motivandu-se ca este bine ca rechizitoriul sa mai fie semnat si de catre un alt procuror, avandu-se in vedere si atacurile la adresa mea. La data de 22 iulie 2005, in timp ce ma aflam in concediu de odihna in statiunea Mamaia, judetul Constanta, am fost sunat de catre domnul procuror-sef adjunct sectie Andrei Nicolae, care m-a informat ca la data de 25 iulie 2005 trebuie sa ma prezint la sediul Parchetului pentru rezolvarea unor probleme, evitand sa-mi dea orice fel de relatii cu privire la natura acestora. Conform dispozitiei primite la data de 25 iulie 2005, m-am prezentat la sediul Parchetului, unde domnul Andrei Niculae mi-a inmanat Dispozitia nr. 2522/C/2005, emisa la data de 22 iulie 2005 si semnata, pentru Procurorul General, de catre domnul Marcel Sanpetru, prim-adjunct al Procurorului General, in al carei continut se prevedea ca, in conformitate cu dispozitiile art. 9 alin. 2 din Hotararea nr. 156/2004 a CSM, se dispune rechemarea mea la serviciu pentru perioada 25-26 iulie 2005, in vederea solutionarii unor probleme urgente care fac necesara prezenta mea. Totodata, domnul Andrei mi-a spus ca domnul Sanpetru insistase sa fiu chemat inca de vineri, 22 iulie 2005, insa, la interventia dumnealui, a fost de acord sa fiu chemat pe 25 iulie 2005. Cu aceasta ocazie, domnul Andrei Niculae m-a incunostiintat ca, potrivit ordinului domnului prim-adjunct Marcel Sanpetru, trebuie sa predau dosarele nr. 303/P/2005 si 330/P/2005 privind pe Stefan Radulescu domnului procuror Vladascau Cristian. I-am solicitat verbal domnului Andrei Niculae sa-mi comunice care sunt considerentele care au stat la baza luarii acestei decizii, mai ales ca, anterior plecarii mele inconcediu, la data de 15 iulie 2005, purtasem o discutie cu domnul Sanpetru, in urma careia se stabilise ca dosarele sa fie finalizate in cel mai scurt termen, dupa revenirea mea din concediu, mai ales ca urmarirea penala era aproape de final. Domnul Andrei a precizat ca este un ordin verbal al domnului Sanpetru si ca el nu poate sa nu-l execute, desi i-am invederat faptul ca acesta contravine legislatiei si nu are ca fundament considerente obiective, cerandu-i totodata sa nu se implice in redactarea unei rezolutii de preluare a dosarului de la mine fara a fi primit o dispozitiei scrisa de la domnul Sanpetru, singurele obligatorii daca sunt date in conformitate cu legea. Fara a tine cont de parerea mea, domnul Andrei a redactat pe un post-it de culoare galbena o rezolutie prin care se stabilea ca dosarele penale nr. 303/P/2005 si 330/P/2005 sa fie preluate pentru efectuarea urmaririi penale de catre domnul procuror Vladascau Cristian, care, la acel moment, nu era procuror in cadrul sectiei, iar in prezent s-a pensionat. intrucat rezolutia intocmita pe post-it nu expunea motivele care au determinat masura dispusa, am solicitat domnului Andrei sa redacteze o rezolutie motivata. Domnul Andrei, la data de 25 iulie 2005, a dictat doamnei grefier Anca Iaru o rezolutie pe care a datat-o, nu cunoastem din ce cauza, in 22 iulie 2005, in care mentioneaza ca motivele care au impus preluarea dosarului sunt: a) Dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul persoanelor de a avea un proces echitabil, intr-un termen rezonabil, dispozitii care intra in contradictie cu perioada de instrumentare a acestor cauze; b) Multitudinea plangerilor formulate impotriva organului de urmarire penala. Prin aceste motive, domnul Andrei a incercat sa dea o aparenta de legalitate masurii si sa ascunda motivul real al deciziei sale: ordinul domnului Sanpetru. In privinta motivelor invocate, acestea sunt neintemeiate, din considerente cunoscute si de catre domnul Andrei, dupa cum urmeaza: referitor la perioada mare de instrumentare a acestor cauze, aceasta este perfect justificata de complexitatea situatiei de fapt, de multitudinea de aspecte si diversitatea activitatilor infractionale savarsite de catre invinuiti, de numarul mare de persoane care au participat, cu sau fara vinovatie la savarsirea faptelor, de numarul mare de martori care au fost audiati, de modalitatile concrete de savarsire a faptelor care impun cercetari bine planificate, audieri repetate si confruntari, folosirea unor tactici si strategii de ancheta moderna si care necesita timp, de atitudinea lui Stefan Radulescu, care a interzis martorilor care nu erau angajati sa se prezinte la citatiile organului de urmarire penala, de incercarile acestuia si ale aparatorului sau, avocat Mihai Bogasiu, adanc implicat in activitatile infractionale desfasurate de clientul sau si “creierul” care a gandit multe dintre ele, de procedura folosita de avocat Mihai Bogasiu, care, anterior audierilor, convoca pe martori la cabinet si le indica raspunsurile ce trebuiau date si aspectele ce trebuiau ascunse organului de urmarire penala, de incercarile lui Stefan Radulescu si ale aparatorilor sai de a tergiversa prin orice mijloace urmarirea penala, asa cum rezulta si din documente. Or, a invoca nerespectarea dreptului la un porces echitabil, intr-un termen rezonabil, denota reaua-credinta a celui care le invoca, intrrucat studierea intregului material de urmarie penala de catre un alt procuror necesita foarte mult timp, datorita complexitatii situatiei de fapt si volumului mare de acte de urmarire penala si documente (peste 60.000 de pagini). De altfel, doamna procuror Elena Iordache, careia conducerea i-a repartizat acest dosar, cand a observat ca domnul Vladascau s-a pensionat, a refuzat sa preia cauza, apreciind ca, in noul context legislativ, masura i se pare vadit ilegala, iar pentru a studia un asemenea dosar si pentru a se putea pronunta in cunostinta de cauza are nevoie de 6 luni; este evident ca folosirea unui astfel de argument in justificarea masurii preluarii dosarului este absurda, masura insasi ducand la incalcarea dreptului la un proces echitabil, intr-un termen rezonabil; masura luata il ajuta pe Stefan Radulescu sa-si atinga scopurile urmarite: inlaturarea mea si o noua tergiversare a cauzei, si denota inconstienta celui care a dispus-o, de acum inainte, cu acest precedent periculos, orice persoana cercetata putand sa foloseasca metodele mai sus-prezentate (tergiversarea prin orice metode a urmarii penale, plangeri penale impotriva organului de urmarire penala, campanii de presa etc.), iar apoi sa invoce ca procesul dureaza prea mult si ca i s-a incalcat dreptul la un proces echitabil, intr-un termen rezonabil; recunoasterea de catre domnul Andrei in continutul rezolutiei ca urmarirea penala s-a efectuat in mod sustinut vine in contradictie flagranta cu masura dispusa, avand in vedere si principiul de drept potrivit caruia nimeni nu este obligat la imposibil (ad imposibilium nula obligatio), iar termenul rezonabil de desfasurare a procesului se apreciaza in functie de imprejurarile obiective ale cauzei, astfel incat sa se asigure atat respectarea drepturilor recunoscute de conventie, cat si realizarea scopului procesului penal. Cat priveste cel de-al doilea motiv, respectiv multitudinea de plangeri penale formulate impotriva mea, acesta nu are absolut nici o relevanta, mai ales ca majoritatea au fost solutionate cu neinceperea urmaririi penale si in nici una dintre ele nu s-a dispus inceperea urmaririi penale. Analizand dispozitia nr. 2522/C/2005 si prevederile art. 9 alin. 2 din Hotararea CSN nr. 156/2004, am constatat ca rechemarea mea din concediu a fost ilegala, din urmatoarele motive: Hotararea CSM nr. 156/2004 stipuleaza ca “concediul de odihna poate fi intrerupt in cazul in care magistratul este rechemat, prin dispozitie scrisa a conducerii institutiei, numai in caz de forta majora sau pentru nevoi de serviciu urgente care fac necesara prezenta acestuia”; Vazand motivele invocate in rezolutie, rezulta in mod clar ca nu au existat nevoi de serviciu urgente care sa faca necesara prezenta mea, imprejurarile invocate fiind cunoscute incaa inainte de plecarea mea in concediu, singurele situatii care nu au existat anterior fiind Legea nr. 247/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 653/22 iulie 2005, care, in art. 61 alin. 4, prevede ca “lucrarile repartizate pot fi trecute altui procuror numai in cazul suspendarii sau al incetarii calitatii acestuia, potrivit legii, ori in absenta sa, daca exista cauze obiective care justifica urgenta si impiedica rechemarea sa” si ordinul domnului Sanpetru. Am tras concluzia, justificata in opinia mea, ca singurul motiv pentru care s-a procedat in modul expus a fost aparitia legii sus-mentionate, care lua procurorului ierarhic superior prerogativa de a trece in mod discretionar cauzele de la un procuror la altul si, stiut fiind ca legea intra in vigoare la 3 zile de la publicarea in Monitorul oficial, persoanele sus-mentionate au incercat, prin folosirea in mod ilegal a prerogativelor functiilor incredintate, chemarea mea in mod abuziv din concediu pentru a putea uza de putinul timp ramas pana la intrarea in vigoare a legii care le anula aceasta prerogativa si de a-mi lua dosarul. Nu cunosc motivele care au determinat acest comportament din partea conducerii si am refuzat sa cred spusele mai multor persoane care m-au avertizat ca exista legaturi vechi intre Stefan Radulescu si persoane din conducerea PICCJ. La inceputul lunii august 2005, mi s-a comunicat de catre mai multi colegi procurori ca sunt invinuit in dosare aflate pe rolul Parchetului National Anticoruptie si ca se discuta arestarea mea, situatie care a fost de natura a crea presiuni psihice asupra mea, din cate banuiesc, pentru a renunta la plangerile pe care le formulasem impotriva masurii ilegale de repartizare a cauzei catre un alt procuror. In aceeasi perioada mi s-a comunicat de catre domnul procuror general Ilie Botos, prin persoane interpuse, ca sunt invinuit in dosarele DNA, iar la data de 11 august 2005, ca urmare a refuzului doamnei procuror Elena Iordache de a prelua dosarul, deoarece considera masura ilegala, am fost chemat de catre domnul Sanpetru, care, in prezenta doamnei procuror Iordache, mi-a comunicat ca sunt invinuit in dosarele DNA si ca ma sfatuieste sa renunt la aceste dosare, intrucat este mai bine pentru mine asa. Am cerut explicatii cu privire la infractiunile pentru care sunt invinuit, insa domnul Sanpetru mi-a spus ca nu cunoaste detalii. Avand in vedere situatia creata, m-am deplasat la DNA, unde am discutat cu domnul procuror general adjunct (de la acea vreme) Mircea Zarie, care mi-a comunicat ca nu sunt invinuit de savarsirea nici unei infractiuni. Cu privire la majoritatea aspectelor prezentate, l-am sesizat pe domnul procuror-sef sectie Gheorghe Draghici si pe domnul procuror general, insaa nu am primit nici un raspuns, nici pana in ziua de azi. Avand in vedere cele expuse, si asumandu-mi toate cele scrise in aceasta scrisoare emisa redactiei Exploziv-News, va solicit ajutorul, Dvs, prin mijloacele informative pe care le detineti, si cu profesionalismul care va caracterizeaza, sunt convins ca veti dezvalui, intr-o ampla ancheta de presa, toate itele incurcate ale afacerilor camarilei: Draghici, Muscalu, Radulescu, Tofan. Va multumesc!”
BASE-UDREA-MUSCALU=CORUPTIE
RADULESCU STEFAN : NEWS ALERT Mafia R.A.-A.P.P.S. e dirijată de Traian Băsescu şi Elena Udrea 8 01 2011 Speriat de creşterea în sondajele reale a P.R.M. şi a liderului său, Matrozul Chior a pus la cale mai multe diversiuni pentru scoaterea de pe scena politică a acestei formaţiuni. În primă fază, s-a reuşit scoaterea din Parlamentul României a P.R.M. După acest \"succes\" repurtat de Alcoolicul Naţional, Mafia Portocalie a crezut că P.R.M. va dispărea definitiv din politica românească. Nu a fost să fie aşa, tocmai datorită consecvenţei şi hotărîrii liderului partidului, dr. Corneliu Vadim Tudor, care a continuat să lupte cu şi mai multă fermitate pentru cauza naţională. Aşa s-a reuşit intrarea în Parlamentul European a P.R.M., cu 3 europarlamentari. \"Amanţii morţii\" Elena Udrea - Traian Băsescu au crezut că preşedintele P.R.M. va fi mai interesat de politica europeană şi mai puţin de cea internă. Dimpotrivă, dl. Corneliu Vadim Tudor a muncit tot mai mult, reuşind, în acest fel, să se remarce în ambele planuri. În ultimul an, P.R.M. şi liderul său au crescut permanent în preferinţele electoratului, întrucît toate semnalele trase de noi s-au adeverit, în sensul că România se află de mult timp în faliment. Concomitent cu apariţia unor partide-satelit, cum ar fi U.N.P.R. şi P.P.-ul lui Dan Diaconescu, Traian Băsescu a cerut unor lachei ai săi să-l poarte prin procese pe Tribun, cu scopul de a fi sufocat financiar. Elena Udrea, care este de fapt stăpîna R.A.-A.P.P.S., a declanşat, din umbră, acţiunea de scoatere, din sediul său central, a P.R.M. Din ordinul lui Traian Băsescu, în această acţiune s-au implicat şi Adriean Videanu, precum şi Mafia retrocedărilor ilegale de terenuri şi imobile, care s-a înarmat cu acte false, pe baza cărora sediul central al P.R.M. să ajungă pe mîna lor. Aceste fărădelegi s-au săvîrşit cu sprijinul conducerii R.A.-A.P.P.S., care nu şi-a apărat drepturile în instanţă, ba, mai mult, şi-a adus contribuţia la săvîrşirea acestor mîrşăvii. Investigaţiile noastre au scos la iveală faptul că Mafia din R.A.-A.P.P.S. este coordonată de Elena Udrea şi de colegul său de partid şi de Parlament, William Brânză. În cadrul R.A.-A.P.P.S., Sucursala pentru Administrarea şi Întreţinerea Fondului Imobiliar (SAIFI) a fost angajat, în plină criză economică, în condiţiile în care peste tot se fac restructurări, Daniel Ioniţă, vărul lui Brânză. Cînd este \"voinţă\" politică, totul este posibil. Daniel Ioniţă, fost tractorist şi şofer, a ajuns asistent comercial la SAIFI. Actuala soţie a lui William Brânză, Crenguţa Didu, este prietena Elenei Udrea. William Brânză are, împreună cu Crenguţa Didu, un copil botezat de Narcisa Mirică (fostă şefă a Poliţiei Veterinare în Guvernul Năstase) şi de Elena Udrea. Fostul soţ al Crenguţei Didu, Marian Didu, este finul procurorului Muscalu, cel care a muşamalizat Dosarele Penale ale escrocului Ştefan Rădulescu (prietenul lui Traian Băsescu) şi multe alte dosare, în care Elena Udrea şi Chiriaşul de la Cotroceni au avut interese personale sau de grup. Crenguţa Didu a fost acţionară la o firmă din Prahova împreună cu tatăl procurorului Muscalu, firmă care obţinea licenţele de transport internaţional de mărfuri prin intermediul lui Ştefan Rădulescu, care, la rîndul lui, lua legătura cu Traian Băsescu, în calitatea acestuia de ministru al Transporturilor, şi cu succesorii săi la acelaşi minister - Radu Berceanu, Anca Boagiu şi ceilalţi. Crenguţa Didu a fost acţionară la Firma SOMACO, care a fost vîndută, în urmă cu 2 ani, de sub sechestru asigurator, cu suma de 30 de milioane de euro. Din actele emise de Judecătoria Sectorului 6, în Dosarul Penal nr. 12705/303/ 2010, rezultă că măsurile asiguratorii au fost instituite de către Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi nu au fost revocate nici pînă în prezent. Ne întrebăm de ce nu se sesizează din oficiu procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi, împotriva procurorilor Mihaela Iorga Moraru şi Doru Florin Ţuluş, care au instrumentat cauza şi nu au cerut arestarea celor care au vîndut Firma SOMACO, aflată sub sechestru. Elena Udrea şi William Brânză au instalat-o, la 24 aprilie 2009, în funcţia de directoare comercială la SAIFI pe Virginia Mihailovici, prietena Paraşutei din Pleşcoi, a Narcisei Mirică şi a Crenguţei Didu. Aceste curviştine, împreună cu Traian Băsescu şi Adriean Videanu, stau în spatele acţiunii de evacuare din sediul său central a P.R.M. Elena Udrea a apelat şi la fina sa, Maria Cornea Speranţa, judecătoare la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a V-a Comercială, care stă în spatele multor decizii abuzive şi ilegale ce au vizat P.R.M. şi pe liderul acestuia. Una dintre prietenele Elenei Udrea este Elena Ursulescu, preşedinta Secţiei II Penală a Curţii de Apel Bucureşti, care face presiuni pentru tărăgănarea acţiunilor şi sesizărilor făcute de P.R.M. şi dl. Corneliu Vadim Tudor. Aceasta a fost numită special să-l judece într-un Dosar Penal pe primarul Constanţei, Radu Mazăre. Nu se ştie dacă au căzut sau nu la pace. Aceeaşi judecătoare l-a pus în libertate pe fiul senatoarei Sorina Plăcintă. Şi, pentru ca tabloul evacuării abuzive şi ilegale a P.R.M. din sediul său central să fie cît mai complet, poliţiştii - care şi-au permis să ocupe birourile europarlamentarului Corneliu Vadim Tudor, ale redaţiei ziarului \"Tricolorul\" şi ale celor 2 Fundaţii care funcţionau legal în aceeaşi clădire cu P.R.M. - aparţin Poliţiei Sectorului 1 al Capitalei, condusă de comisarul-şef Marius Voicu, finul chestorului Petre Tobă, cunoscut ca făcînd parte din Mafia retrocedărilor ilegale. Pentru asemenea fapte a fost cercetat informativ de cadrele UM 0962 Bucureşti şi de DNA. Asemenea acte de corupţie din Justiţie, Parchete, Poliţie şi Servicii de Informaţii, Administraţie, Jandarmerie, Guvern şi Preşedinţia României aduc atingere gravă economiei naţionale, afectează nivelul de trai al po*editat*ţiei şi pun în pericol integritatea teritorială a Ţării. Partidul România Mare şi ziarul \"Tricolorul\" sînt incomode pentru Mafia portocalie, acesta fiind, de fapt, motivul real pentru care aceasta a trecut la acţiuni de forţă împotriva formaţiunii noastre şi a liderului său, dl. Corneliu Vadim Tudor.
BASE-MUSCALU-DINESCU-UDREA
RADULESCU STEFAN : Un caz special îl reprezinta Mircea Dinescu, care a fost sponsorizat cu 3 TIR-uri de mobila, un autoturism BMW X-3 (în valoare de 1 miliard de lei), o dubita tip TV si mai multe sume de bani care, însumate, depasesc 500.000 de euro. Printre faptele penale savîrsite de Stefan Radulescu amintim vînzarea sediului SOMACO din Bucuresti, prin care a fost spalata suma de 1,6 milioane de dolari. Fapta s-a savîrsit cu complicitatea lui Marian Didu (finul lui Ilie Botos), Mihai Bogasiu, fost procuror, actualmente avocat, si a procurorului Gelu Muscalu. Ministerul Finantelor a efectuat expertiza tehnico-contabila (pe care o putem pune la dispozitie), din care rezulta ca, prin intermediul unor facturi false, Stefan Radulescu si-a însusit ilegal peste 50 miliarde de lei si a încasat, tot ilegal, aproximativ 10 miliarde de lei, ce reprezentau TVA. Facturile false emise au fost obtinute de la firme ce apartin unor cetateni arabi, care fac parte din anturajul lui George Muscalu, Marian Didu si Mihai Bogasiu. Desi faptele savîrsite de Stefan Radulescu au fost cunoscute de organele financiare, nimeni nu a întreprins nimic pentru recuperarea pagubelor produse bugetului de stat. Stefan Radulescu a vîndut, ilegal, S.C. Mobins S.A., firmei Ropotamo Expert S.R.L., în spatele careia se afla fostul secretar de Stat Flaviu Baias, finul lui Valeriu Stoica. Pretul de vînzare a fost de 7,5 milioane de euro, cu toate ca evaluarea societatii a fost de 13 milioane de euro. Mentionam ca vînzarea s-a efectuat fara a se avea în vedere faptul ca activele erau puse sub sechestru atît al Parchetului General, cît si al Administratiei Financiare a Sectorului 6. Dosarul Penal cu plîngerile înaintate împotriva lui Stefan Radulescu, în care sînt descrise în detaliu prejudiciile aduse de catre acesta bugetului de stat, se afla în prezent în posesia procurorului Daniel Morar, care, din luna martie 2006, nu a luat nici o masura. Ceea ce este mai grav ramîne faptul ca banii încasati din vînzarea S.C. Mobins, în parte, au fost delapidati de catre Stefan Radulescu, care a transformat aproximativ 4,5 milioane de dolari în gestiunea S.C. Somaco Holding S.A. (o societate fara angajati), care deruleaza numai prestatii fictive, în scopul cumpararii creantelor pe care le avea S.C. Rotras S.A. Drobeta-Turnu Severin catre diversi debitori. Ulterior, creantele au fost vîndute catre Euro Tyres Corporation, care a devenit astfel unicul creditor al S.C. Rotras S.A. în procedura de faliment. Contractul încheiat de Stefan Radulescu cu acesta firma a fost ilegal, deoarece a fost garantat cu pachetele de actiuni detinute la S.C. Rotras S.A. Drobeta-Turnu Severin de catre S.C. Transporturi S.A. si S.C. West Mar Logistic S.A. care la acel moment erau sechestrate, conform Ordonantei si Procesului-Verbal din 24.09.2004. Deci, achizitia creantelor de la Rotras S.A. s-a realizat prin delapidarea sumelor încasate din vînzarea ilegala a S.C. Mobins S.A. O alta parte din banii ramasi din vînzarea S.C. Mobins S.A. a fost delapidata prin transferuri bancare în conturile personale. La scurt timp, Radulescu a scos din conturile personale sume importante de bani pentru plata autoturismului BMW X-3, dat cadou lui Mircea Dinescu, si pentru mituirea altor protectori. La data de 23 noiembrie 2005, procuroarea Elena Iordache l-a trimis în judecata pe Stefan Radulescu, iar la cererea procurorului Balcan a pus la dispozitia acestuia ciorna Rechizitoriului întocmit. Procurorul Balcan a dat o copie a ciornei sotiei lui Radulescu, ceea ce demonstreaza complicitatea lui Balcan si a sefului acestuia, procurorul Irinel Paun, prieten al lui Radulescu, cel care a solutionat un singur dosar în viata lui si, în final, l-a scos basma curata pe mafiotul Sorin Ovidiu Vântu. Mentionam ca, în momentul trimiterii în judecata a lui Stefan Radulescu, procurorul Constantin Balcan îl cerceta pe procurorul Constantin Gherta, pe baza unor recla*editat* facute de catre acelasi Stefan Radulescu. Dupa trimiterea în judecata a lui Stefan Radulescu, în mod aberant Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, prin judecatoarea Isabelle Tocan (prietena judecatoarei Gabriela Bogasiu, sotia avocatului mafiot Mihai Bogasiu), a dispus anularea rechizitoriului si restituirea dosarului în vederea refacerii actului de sesizare. Aceasta masura constituie un fapt unic în justitia de dupa decembrie 1989. În martie 2005, procurorul Constantin Balcan a comunicat partilor ca va da solutie de scoatere de sub urmarire penala si a cerut avocatilor sa depuna la dosar concluzii scrise cu privire la solutii. Ne întrebam: ce a determinat schimbarea convingerii procurorului Constantin Balcan, în conditiile în care la dosar nu au fost administrate probe noi, care sa sustina învinuirile? Dupa interventia lui Mircea Dinescu, procuroarea Camelia Sutimanu de la DNA, adjuncta a procurorului Irinel Paun si prietena cu avocatii lui Radulescu, s-a implicat activ în inculparea procurorului Constantin Gherta si a celorlalti, care formulasera plîngeri penale împotriva lui Stefan Radulescu. Tot aceasta a infirmat rezolutia data de procurorul Ion Ciofu de Neîncepere a Urmaririi Penale a procurorului Constantin Gherta si s-a implicat în activitatea procurorilor care aveau dosarul, în sensul de a-i scoate vinovati (?!) pe toti cei care formulasera plîngeri împotriva lui Stefan Radulescu. Mentionam ca procurorul Constantin Gherta, nemultumit de presiunile la care era supus, a înaintat memorii catre Monica Macovei, Daniel Morar si CSM, demersuri nesolutionate, de mai mult de 1 an de zile. Cu toate acestea, la data de 13.09.2006, procurorul Constantin Balcan a emis o Ordonanta de trimitere în judecata a procurorului Constantin Gherta. Cu alte cuvinte, Mafia a ajuns sa aresteze organele de Politie si Justitie, care încearca sa aplice Legea! MIRCEA DINESCU SI-A ABANDONAT TATAL BATRÎN LA AZIL SI FRATELE ORB ÎN MIZERIE Stefan Dinescu: vîrsta 83 de ani, internat în urma cu aproximativ 45 de zile la Centrul de Îngrijire si Asistenta Sociala *editat*ia (Azilul de batrîni). Are amputat piciorul stîng, partea de jos, sub genunchi. Bolnav de arterita în forma avansata, din cauza careia a suferit 2 operatii la piciorul stîng, ultima soldîndu-se cu amputare. Acum 2 saptamîni a avut un usor accident cerebral, fiind spitalizat. În prezent este externat si, din punct de vedere medical, este clinic stabil. Este vizitat, din cînd în cînd, la Centrul de Îngrijire si Asistenta Sociala (Azilul de batrîni) de nora sa, din *editat*ia, sotia fiului cel mare (care este orb). Desi personalul Azilului îi acorda toata atentia, batrînul e foarte amarît si îl macina singuratatea, pe fondul starii de sanatate precare. Tata a 3 copii, \\\"Nea Fane\\\", putine îl alintau apropiatii, a fost de meserie tîmplar-dulgher. Este cunoscut ca un om de isprava, serios, a muncit din greu în viata lui pentru a-si întretine familia. Cunoscutii spun ca relatia cu fiul cel mic, Mircea, s-a deteriorat dupa ce acesta, împreuna cu alti 2 colegi, Oliviu Vladulescu si Radu Opran, a fugit de la scoala. Cînd l-a adus acasa, Nea Fane l-a batut zdravan. În 1998, prezent în *editat*ia, Mircea Dinescu nu i-a dat tatalui sau nici un fel de atentie. De cînd batrînul e internat la Azil, personalul de serviciu nu stie sa fi fost cautat sau vizitat de fiul cel mic, Mircea. Suparati pe fiul nerecunoscator, apropiatii familiei spun asa: \\\"Mircea ar trebui sa nu uite ca tatal sau nu l-a lasat la greu\\\". În perioada cînd era consemnat la domiciliu datorita relatiilor sale cu atasatul militar al Ambasadei URSS (1989) - saptamînal, tatal sau îl vizita, aducîndu-i toate bunatatile posibile, cu autoturismul 1 IL 116, pus la dispozitie de mai-marii vremii (primul-secretar Alexandrina Gainusa si prim-vicepresedintele Gh. Glodeanu), care îi asigurau pachetele cu produse alimentare de prima mîna, pe care lumea de rînd nu le avea niciodata pe masa. Ca prin minune, cînd autoturismul cu numarul de mai sus aparea în fata casei, securistii de serviciu se faceau nevazuti. Apareau, bineînteles, dupa ce masina disparea, iar frigiderul lui Mircea se umplea. Singur, cu problemele sale, \\\"Nea Fane\\\" îsi traieste cu demnitate ultima perioada a vietii. Spera sa i se vindece rana cu ajutorul bunului Dumnezeu si sa i se poata monta o proteza, care sa-i permita sa mearga. Fratele orb al lui Mircea Dinescu a ajuns aproape un cersetor...) 1) Dupa terminarea liceului la *editat*ia, Mircea Dinescu a fost luat în Armata, la Securitate (1970). 2) Înca de la încorporare, s-a remarcat prin betii crunte, duse pîna la coma alcoolica si uneori chiar la delirium tremens. 3) Fiind un soldat extrem de recalcitrant (nu se supunea ordinelor superiorilor, întîrzia cîteva zile peste permisiile primite, fiind o data chiar declarat dezertor), a primit mereu calificative inferioare. De el îsi aminteste un fost ofiter instructor, Radu Dinu (nume conspirativ). 4) Introducea bauturi spirtoase si tigari de provenienta straina în unitate, cu complicitatea unui bufetier (un anume Costel) de la cantina soldatilor, produse pe care le vindea la suprapret colegilor. Din acest motiv, în prima parte a stagiului militar era poreclit \\\"procurorul\\\", pentru ca procura produsele sus-amintite. 5) Era mereu un factor de destabilizare a colectivului de militari în termen, fiind banuit de colegi ca-i toarna la unii ofiteri. Multi militari au fost sanctionati (pedepsiti) din senin, fara o vina aparenta, cu diverse pedepse: corvoada peste rînd la bucatarie, plantoane în schimbul 2 sau 3, uneori chiar carcera. 6) Exasperati de comportamentul si turnatoriile lui Dinescu, cîtiva colegi de Armata i-au pus într-o noapte o patura în cap si l-au batut mar. A doua zi s-a internat la infirmerie. A fost constituita o echipa de cercetare a cazului. Militarii banuiti au fost anchetati, dar nu s-a aflat nimic. Echipa s-a deplasat si la infirmerie, unde l-a gasit pe Dinescu într-o stare avansata de betie. Alaturi de el se aflau o jumatate de litru de alcool sanitar (spirt medicinal), o cana si doua felii de pîine prin care filtrase alcoolul, precum lipovenii. 7) La terminarea stagiului militar, Dinescu a devenit \\\"fruntas\\\", urmatorul dupa simplu soldat. 8) Deoarece nu a reusit sa obtina decît gradul de fruntas, intentia lui Dinescu de a fi angajat la Securitate a fost stopata. 9) Pentru a-si atinge scopul de a deveni ofiter activ de Securitate, Dinescu a acceptat sa colaboreze, chiar fara plata, adica sa-si toarne prietenii si cunostintele gratis, cu speranta ca va fi primit cîndva printre cadrele active. 10) Ca sa-si suplimenteze veniturile, Dinescu facea, cu sprijinul Securitatii, diverse servicii unor cunostinte: procurarea de aparatura audio si recipe din asa-zisele \\\"shopuri\\\" (unde se cumpara numai pe valuta si pe baza de pasaport), obtinea aprobari pentru calatorii în strainatate (excursii, deplasari la studii, meciuri etc.), aprobari (peste rînd) la TV color (cu ajutorul celebrului Neidoni), pentru autoturisme de teren ARO si pentru Dacia, iar în unele cazuri chiar pentru locuinte în Bucuresti. Pentru toate acestea percepea un comision de 10-20% din valoare. 11) Folosindu-se de intimidari (avînd în spate Securitatea) la adresa conducerii Uniunii Scriitorilor, impunea publicarea unor autori total nesemnificativi, în dauna celor talentati. Se pare ca pentru barbati percepea cam 15% din sumele încasate de la Uniune, iar femeilor le cerea sa se culce cu el. 12) În 1988, banuit fiind de legaturi cu Serviciul Secret sovietic KGB, Securitatea i-a impus o serie de restrictii, printre care si asa-zisa \\\"arestare la domiciliu\\\", care era, de fapt, obligatia de a veni acasa înainte de ora 22,00. Acest fapt l-a enervat foarte tare, pentru ca abia dupa ora 22,00 era obisnuit sa mearga în unele restaurante \\\"cu program prelungit la vremea aceea\\\", unde, de obicei, bea pe gratis, amenintînd cu relatiile sale din Securitate si Militie. 13) Dupa 1989, a reusit sa-si scoata din \\\"dosarul de sursa\\\", pe care i l-a facut Securitatea, angajamentele de colaborator si turnator din arhivele care au fost duse initial la MApN. Dar putine aceste angajamente erau întocmite în mai multe exemplare si, mai ales, microfilmate, exista si acum dovada activitatii lui Dinescu în slujba Securitatii. Un cunoscut colonel de Securitate ne-a lamurit putine a devenit \\\"dizident\\\" M. Dinescu si de ce a fost scos din apartamentul de pe Calea Mosilor. \\\"În anul 1985, Gogu Radulescu - un fel de complotist gorbaciovist - i l-a prezentat pe Dinescu atasatului militar al Ambasadei URSS. Între cei doi s-a înfiripat o Ťdragoste la prima vedereť, mai ales ca poetul din *editat*ia se lauda cu soacra lui, cetateana sovietica Ludmila Loghinovskaia. Nu stiu, exact, cîte Note si Rapoarte i-a dat Dinescu atasatului militar sovietic, dar de dat - a dat, în mod sigur. Si nu numai atît, dar rusul venea, uneori, si la Dinescu acasa. Numai ca blocul respectiv era al Gospodariei de Partid si acolo nu locuia oricine, ci numai activisti PCR si cadre ale Securitatii si Militiei. Asa a fost scos Dinescu din acel apartament, nu fiindca ar fi fost dizident (?!). El minte cînd afirma ca ar fi fost mutat, cu forta, prin Balta Alba. Aiurea, s-a întors de unde plecase, în Str. Bitoliei.\\\" Poetul Mascarici a intervenit în favoarea mafiotului Mihai Bogasiu Mihai Bogasiu, fost procuror, în prezent unul dintre avocatii lui Stefan Radulescu, s-a aflat în anturajul lui Omar Hayssam. În cercul lui Mihai Bogasiu si al lui Mircea Dinescu se comenteaza ca Omar Hayssam a parasit România cu un yacht, înmatriculat la Capitania Mangalia, care a navigat pîna în Turcia. Yachtul a fost importat din Germania de catre Stefan Radulescu. Pretul de achizitie a fost de 60.000 de euro! Stefan Radulescu a falsificat factura de import si a introdus în tara yachtul la pretul de 2.595 de euro, producînd în acest fel o evaziune fiscala de peste 1 miliard de lei. Yachtul se afla în custodia SC Balema Trading SRL, cu sediul în Bucuresti, Calea Mosilor nr. 221, Bl. 31A, Sector 2, patronata de Ysmet Ysmail Bayymdyr, cetatean turc. Firma are o filiala la Mangalia, Sos. Constantei nr. 10. Ysmet Ysmail Bayymdyr se afla în relatii cu Nuredin Beinur, \\\"aghiotantul\\\" lui Nicu Gheara. La data de 2 iulie 2006, ei au solicitat de la autoritatile române si, în consecinta, au si obtinut (la 3 iulie 2006) aprobarea de a naviga pîna în Turcia. La aceeasi data (3 iulie 2006), la bordul yachtului a fost îmbarcat si Omar Hayssam. În aceasta operatiune a fost implicat si Mihai Bogasiu, care, prin intermediul SC Bogas Consulting SRL, a spalat banii lui Omar Hayssam obtinuti din afacerile derulate în judetul Buzau. SC Bogas Consulting SRL si celelalte firme ale lui Bogasiu s-au aflat în verificarile organelor financiare, de cercetare penala, iar patronul acestora a fost monitorizat de SRI. La interventiile unor politicieni PNL si ale lui Mircea Dinescu, controalele au fost stopate, asa ca evaziunile fiscale de zeci de miliarde de lei au ramas nesanctionate. Între timp, sotia lui Mihai Bogasiu a fost avansata judecator la Înalta Curte de Casatie si Justitie. Mihai Bogasiu face parte din mafia retrocedarilor ilegale de imobile. În acest fel ne explicam putine detine Mihai Bogasiu zeci de case si terenuri în toata tara, atît pe numele sau si al rudelor, cît si pe numele unor prieteni. Printre societatile falimentare si vîndute de Stefan Radulescu se numara si SC Somaco SRL, în care actionari majoritari au fost Carmen Anghel, Stefan Radulescu si Marian Didu, finul procurorului George Muscalu. Marian Didu este prieten cu Narcisa Mirica, actualmente Georgescu. Aceasta este casatorita cu fostul director adjunct al RAPPS Bucuresti, Georgescu. Fostul director adjunct Georgescu, sotia acestuia, Narcisa Georgescu, Marian Didu si procurorul George Muscalu fac parte din anturajul Elenei Udrea si al sotului acesteia, Dorin Cocos. În cursul anului 2005, RAPPS a vîndut terenurile pe care le detinea în Mangalia si în statiunile din sudul Litoralului Marii Negre. Gruparea mafiota Elena Udrea - Dorin Cocos - George Muscalu - sotii Georgescu si Marin Didu a pus mîna pe aceste terenuri. Acestia au o firma înregistrata în Germania, prin intermediul careia deruleaza afaceri pentru a nu se face legatura cu ei. Marian Didu are, în Eforie Nord, Hotelul Olguta. Lînga acest hotel se afla o vila, despre care se comenteaza ca apartine presedintelui Traian Basescu, fiind ascunsa sub numele unei rude. În curînd vom publica dezvaluiri si mai socante, care vor duce la arestarea infractorului Mircea Dinescu. În afara de sotia sa, nimeni nu l-a turnat la Securitate pe handicapat... Surse din Serviciile de Infor*editat* ne-au precizat ca Mircea Dinescu a dat doua Angajamente scrise la organele de Securitate. Una din persoanele care au vazut cele doua Angajamente a sesizat o anumita diferenta între cele doua înscrisuri. În opinia sa, e posibil ca unul din Angajamente sa fi fost scris de ofiterul care l-a recrutat, fiind doar semnat de Mircea Dinescu. Un lucru este cert, Mircea Dinescu a colaborat cu organele de Securitate! În arhivele fostei Securitati exista Note Informative scrise de Mircea Dinescu. În anul 1988, el a devenit un fel de dizident (dadea rapoarte la atasatul militar al Ambasadei URSS), motiv pentru care Securitatea l-a luat în verificari, concomitent cu exploatarea sa informativa.
muscalu-draghici vasile-frangetti
base radulescu stefan : Conducerea DNA si Parchetul General transeaza categoric razboiul Gelu Tofan - Stefan Radulescu: 2-0 Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pregateste trimiterea in judecata a omului de afaceri Stefan Radulescu in trei dosare penale. Numai intr-unul dintre dosare, impotriva lui Radulescu au fost formulate 20 de capete de acuzare. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pregateste trimiterea in judecata a omului de afaceri Stefan Radulescu in trei dosare penale, ce insumeaza peste 30 de capete de acuzare. Incriminat de auto-proclamarea in fruntea companiilor lui Gelu Tofan, prin metode care frizeaza penalul, Stefan Radulescu a mai petrecut cateva zeci de zile in stare de arest preventiv. Scorul devine astfel, dupa infirmarea urmaririi penale, date de conducerea DNA, 2-0 pentru Gelu Tofan. In paralel, procurorul Constantin Gherta, cel care a instrumentat anchetele privitoare la Stefan Radulescu, aduce grave acuzatii unor procurori DNA, pe care ii suspecteaza ca ar face tot posibilul pentru favorizarea inculpatului. DNA nu comenteaza, iar CSM efectueaza o ancheta. Fostul angajat, apoi asociat si, intr-un final, acaparator al societatilor comerciale din grupul Tofan, Stefan Radulescu are grave probleme penale. Arestat preventiv sub numeroase capete de acuzare, printre care abuz in serviciu, delapidare, evaziune fiscala, fals in inscrisuri si prezentare de acte falsificate la Autoritatea Vamala, Stefan Radulescu a fost ulterior eliberat. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pregateste, insa, retrimiterea lui Stefan Radulescu in judecata, de aceasta data in trei dosare penale. Potrivit procurorului Constantin Gherta – magistratul care a instrumentat ancheta declansata impotriva lui Stefan Radulescu –, dosarele 330/P/2005, 303/P/2005, si 1296/P/2005 sunt foarte aproape de finalizare. In dosarele respective se regasesc zeci de capete de acuzare, numai in cel ce poarta numarul 303/P/2005 fiind retinute 20 de fapte penale. Prejudiciul retinut in sarcina lui Stefan Radulescu este unul de-a dreptul halucinant, in cuantum de zeci de milioane de euro. Dosarele sunt constituite pe baza plangerilor venite din partea fostului sau patron Gelu Tofan, pe care l-a lasat, peste noapte si prin inginerii financiare care frizeaza penalul, fara companiile pe care le detinea. Radulescu a mai fost arestat preventiv Printre dosarele aflate la un pas de finalizare se numara si cel in care Stefan Radulescu a fost arestat preventiv (303/P/2005). Acesta a mai fost trimis in instanta, fiind intors pentru lamurirea unor vicii de procedura penala. In acelasi dosar este cercetat si Marian Didu, finul fostului procuror-sef al DIICOT din cadrul Parchetului General, Gheorghe Muscalu. Una dintre firmele lui Didu, Agromar Beta - in care actionar este si procurorul-sef Muscalu –, este implicata intr-un circuit de instrainare fictiva a unor active ale Tofan Trans, ce au fost re-inscrise, apoi, in aceeasi societate, ca majorare de capital cu aport in natura. In urma schemei, Stefan Radulescu a reusit sa devina actionar majoritar la Tofan Trans. Revenind la schema, Tofan Trans a vandut, chipurile, doua statii de spalare TIR, respectiv turisme societatii Astra, care le-a inscris in contabilitate la o valoare dubla decat aceea cu care fusesera initial achizitionate de prima dintre firme. Statia de spalare TIR a fost, apoi, instrainata (doar in acte) catre firma lui Didu si Muscalu, Agromar Beta, care, la randul ei, a vandut-o persoanelor fizice Stefan Radulescu, Anton Stan si Viorel Bucurenciu. Toate acestea pentru ca, intr-un final, statia sa fie re-adusa in Tofan Trans drept aport in natura la majorarea de capital, iar cei trei sa primeasca actiuni aferente. In realitate, statia de spalare TIR nu a fost niciodata miscata de pe loc, fiind instrainata doar in acte, in acest circuit, pentru ca Stefan Radulescu sa-si poata spori numarul de actiuni detinute la Tofan Trans, in defavoarea celorlalti actionari, in principiu Gelu Tofan. Finalizarea dosarelor lui Stefan Radulescu, pe fondul bilei albe acordate de conducerea DNA lui Gelu Tofan, duce scorul din razboiul cu Radulescu la un 2-0 asteptat. Dosarele 330 si 1.296, pe picior de plecare Tot la un pas de finalizare se afla si dosarul 330/P/2005, in care Stefan Radulescu este acuzat de comiterea infractiunilor de abuz in serviciu si fals in inscrisuri, in ceea ce priveste autoproclamarea de actionar majoritar la „Rotras“ Drobeta Turnu Severin. Prejudiciul cauzat, astfel, firmelor „Tofan Grup“ si „Danubiana“ - adevaratii actionari ai „Rotras“ – este estimat la 52 milioane de euro. Pentru a acapara „Rotras“, Stefan Radulescu a achizitionat, prin intermediul firmei „Astra“, societatea „Transporturi Orsova“, una falimentara de stat, pe care a supraevaluat-o, apoi, la 290 miliarde de lei. Asta pentru a putea dispune, intr-un final, o fuziune intre „Transporturi Orsova“ si „Rotras“ si a acapara actiunile aferente procesului. Acestei operatiuni s-au aduaugat cateva majorari fictive de capital, toate contestate, apoi, de catre ceilalti actionari, intre care Gelu Tofan si SIF Oltenia. Si dosarul 1296/P/2006 se afla tot la un pas de finalizare, precizeaza procurorul Constantin Gherta. Delapidare si fals in inscrisuri – acestea sunt acuzele aduse lui Stefan Radulescu in acest dosar, ce face referire la faptele comise de invinuit in calitate de administrator unic al „Tofan Trans“ SA si director general al „Transporturi Auto Astra“ SA. In acelasi dosar mai este cercetata si sotia sa, Mariana Radulescu, pentru complicitate la delapidare si fals in inscrisuri, in calitate de administrator si unic actionar al „West Mar Logistic“ SRL. Parchetul General continua cercetarile si in alte dosare Un alt dosar rasunator al lui Stefan Radulescu este cel cu numarul 1295/P/2005 deschis de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dar declinat la DNA. Acuzele aduse lui Radulescu in acest dosar sunt abuz in serviciu si inselaciune, legate de investitii fictive in valoare de 50 miliarde de lei vechi. Alaturi de Radulescu, in acest dosar mai este cercetat si directorul uneia dintre firmele din grupul Tofan, „Rotras“ SA Drobeta Turnu Severin, Mihai Ghebaura, bun prieten al sefului Sectiei de Combatere a Coruptiei din cadrul DNA, procurorul-sef Irinel Paun, de asemenea originar din Mehedinti. Sotii Radulescu sunt cercetati si in dosarul nr. 1294/P/2005, constituit tot la nivelul Parchetului General, pentru inselaciune si efectuarea unor investitii fictive de peste 27 de miliarde ROL. Dosarul face referire la modul de dobandire a 54% din actiunile SC „Mobins“ SA, prin transferarea valutei obtinute din exporturile efectuate de aceasta firma la „West Mar Logistic“, apoi revirarea banilor catre „Mobins“ cu titlu de investitii sau aport la capitalul social. Afaceristul Stefan Radulescu este cercetat si pentru sustragere si vanzare de sub sechestru si evaziune fiscala, in dosarul nr. 247/P/2006, constituit tot de catre procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In acest dosar, Radulescu este acuzat ca a instrainat un teren de aproximativ 90.000 m.p. si constructiile aferente, care apartinea SC „Mobins“ si care fusese sechestrat de catre ANAF si Parchetul General. Suma incasata de Radulescu ar fi fost de 12 milioane de euro, dintre care 4 – bani „la negru“. Tot in privinta unor vanzari frauduloase de imobile si a instrainarii ilegale de active s-a constituit si dosarul nr. 1297/P/2005, in care Stefan Radulescu este acuzat de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor in forma calificata. Dosarul este inregistrat tot la nivelul Parchetului General. In fine, Stefan Radulescu mai este anchetat si in dosarul nr. 1298/P/2005, de catre procurorii Parchetului General, cu privire la diverse activitati infractionale desfasurate la SC „Tofan Trans“ SA. Parchetul General acuza, DNA nu comenteaza, CSM investigheaza Va prezentam, in continuare, reproducerea integrala a discutiilor dintre sotia lui Stefan Radulescu, Mariana, si procurorul Constantin Gherta, de la Parchetul General. O copie trunchiata a inregistrarii originale – care nu mai exista - a fost depusa de catre Mariana Radulescu la DNA, insotita de o plangere impotriva procurorului Gherta, cel care a dispus arestarea preventiva a sotului ei. Acelasi procuror a fost, in acelasi timp, reclamat de nu mai putin de 150 de ori la diverse institutii. DNA a apreciat, initial, ca plangerea Marianei Radulescu a fost depusa „in scopul de a intimida si discredita pe procurorul care efectueaza urmarirea penala“. Dosarul a fost, insa, apoi, intors de catre seful Sectiei de Combatere a Coruptiei din cadrul DNA, Irinel Paun – asa cum am mai aratat -, despre care Gherta sustine ca ar fi prieten cu un angajat al lui Stefan Radulescu. Asa se face ca lucrarea a ajuns la procurorul Constantin Balcan, despre care Constantin Gherta este de parere ca „este absolut incredibila disperarea cu care acest procuror, fost senator FSN si primar de Urziceni, actioneaza in scopul evident de a-i asigura protectie inculpatului Stefan Radulescu“. Purtatorul de cuvant al DNA, Livia Saplacan, declara ca nici institutia pe care o reprezinta si nici procurorul Constantin Balcan nu comenteaza acuzele. „Noi nu putem face comentarii pe marginea unor cazuri care sunt de competenta CSM. Iar procurorul Constantin Balcan cu atat mai putin“, a precizat, ieri, Livia Saplacan. Sesizat de catre procurorul Constantin Gherta, Consiliul Superior al Magistraturii urmeaza a se pronunta asupra situatiei.
BASE-UDREA-MUSCALU-DIDU
RADULESCU STEFAN : Apropiatii lui Stefan Radulescu au rupt legea tacerii si au devoalat operatiunile acestuia de devalizare a unor firme de stat si private * Declaratiile fostilor parteneri de afaceri si administratori de la firmele acaparate de inculpatul Stefan Radulescu au oferit procurorilor indicii zdrobitoare impotriva acestuia * Martorii se tem pentru viata si siguranta lor si a familiilor lor ZIUA continua seria dezvaluirilor referitoare la afaceristul Stefan Radulescu - inculpat in opt dosare penale pentru fraude financiare de peste 120 milioane de dolari, cu o serie de declaratii date anchetatorilor si presei de anumite persoane care i-au fost extrem de apropiate. Cand au realizat ca Radulescu distruge toate firmele acaparate prin fel de fel de smecherii, ori prin uzarea fortei, partenerii sai de afaceri au inceput sa vorbeasca. Martorii au relatat anchetatorilor si chiar s-au plans in scris judecatorilor de faptul ca, dupa ce au sesizat autoritatilor ispravile lui Radulescu, au primit amenintari cu moartea din partea unor \"prieteni supusi\" ai lui Radulescu, prin telefoane care le primeau chiar si in perioada cand respectivul se afla in arestul Politiei. Declaratiile finului lui Radulescu Cristian Mihai Buciu a fost cununat in vara lui 2002 de Stefan Radulescu, care l-a numit presedinte al Consiliului de Administratie la SC Tofan Trans SA (devenita ulterior Rotras International Holding) si administrator la Rotras SA. Cand a realizat la finele anului 2004 ca este folosit in manopere frauduloase, Buciu a rupt tacerea si a dat procurorilor o serie de declaratii in care a aratat ca Radulescu a efectuat mai multe acte false in numele lui pe cand se afla plecat din tara, in luna de miere. Buciu a scos la suprafata metodele lui Radulescu de acaparare a unor firme prin acte fictive pentru sedinte AGA fictive, pentru ca apoi, cu documente false sa se schimbe structura actionariatului: \"Se majora fictiv capitalul social pentru ca actionarii majoritari sa devina actionari minoritari, asa cum au patit Gelu Tofan la firmele Tofan Trans, la Transporturi Autor Astra si la Rotras Drobeta Turnu Severin, cum au patit PAS-ul si Dan Nicoara la Mobins SA sau Stan Anton la Somaco SA (...) Radulescu n-a bagat nici un ban, dar dupa majorari fictive de capital in urma carora a ajuns el patron a vandut utilajele noi cumparate dupa 1990 ca fier vechi. A vandut active, terenuri, chiar daca erau sub sechestru, iar pe directorul Dan Nicoara, cel care l-a adus la Mobins ca investitor strategic, l-a dat afara, i-a sechestrat copiii si i-a facut dosare penale\". Buciu a mai aratat ca Radulescu, prin majorarile de capital, a pacalit statul roman, deoarece a diminuat pana aproape de zero actiunile detinute de SIF-uri si a devalizat patrimoniul societatilor prin transferuri si vanzari fictive catre firmele membrilor familiei Radulescu, iar sute de muncitori au fost trimisi in somaj. Buciu a dezvaluit ca \"Radulescu mi-a spus ca putem sa semnam linistiti orice ca are totul aranjat cu generalul Toma Zaharia de la MI, caruia spunea ca i-a dat 200.000 dolari (...) Radulescu ii avea la picioarele sale pe col. Iftimie, seful Politiei Sector 6, pe raza caruia erau firmele lui Radulescu, ca si pe col. Oprisan, seful Sectiei 22 Politie. Aici ajungeau toate plangerile impotriva lui Radulescu si erau ascunse in sertare. Politistii veneau la noi la firme ca la ei acasa. Le dadeam combustibil, cauciucuri, le dadeam bani pentru concedii\". Buciu a precizat ca Radulescu se lauda cu fel de fel de relatii: \"Nastase, Iftimie, Oprisan, Diaconescu, Sorescu, Zaharia\" (...) Radulescu avea un memoriu catre Ministerul Justitiei vizavi de actiunile Parchetului si care era apostilat de Nastase catre ministrul Cristian Diaconescu. Spunea ca a fost la Nastase si cand a iesit de acolo erau persoane importante care faceau anticamera - Gabi Oprea, si ca el a intrat, el a fost mai important decat Gabi Oprea\". Despre dosarul sau penal de la DNA, instrumentat la plangerea lui Radulescu, Buciu a relatat ca acolo \"este o mare combinatie, Irinel Paun, Balcan...Irinel Paun este un apropiat al lui Ghebaura, directorul de la Rotras Turnu Severin. Irinel Paun este din Mehedinti, de acolo a venit la Bucuresti (...) prin acest procuror Balcan, care nu stie pe ce lume traieste si care instrumenteaza dosarul 33 in conditiile in care acest dosar a mai fost instrumentat o data\". Declaratiile doctorului Stan Anton Cetatean german, de profesie medic stomatolog, Stan Anton a fost partener de afaceri cu Stefan Radulescu din momentul in care au preluat impreuna SC Somaco SA, iar ulterior a cumparat actiuni la unele din firmele acaparate de afacerist. Stan Anton a relatat ca \"Radulescu e nascut fiara, are mutatie genetica in el... mi-a furat peste 10 milioane euro, in care intra si profiturile. Eu i l-am prezentat pe Marian Didu, care este finul procurorului sef George Muscalu de la Parchetul General. Eu i l-am recomandat ca avocat pe Mihai Bogasiu (n. red. - care a devenit principalul colaborator al lui Radulescu), care i-a adus toate relatiile cu magistratii. Apoi, Radulescu cu Bogasiu m-au furat. Dupa ce am facut plangere penala impotriva sa, Radulescu a platit sa fiu batut eu si sotia mea (...) Bogasiu mi-a spus clar ca lui ii e frica de Radulescu sa nu cumva sa pateasca si el ce a patit Tofan (...) Radulescu a vrut sa-l faca pe Bogasiu, adica sa-l insele, sa-l aiba la mana pe Bogasiu. Radulescu a introdus in tara un yacht (n. red. - botezat Kalidora) cu acte false, dupa ce l-a introdus i l-a dat lui Bogasiu, care s-a dus si l-a inscris cu numele fetelor lui la Snagov si se lauda peste tot ca are yacht. Pana s-a lamurit Bogasiu ca e cu acte false... Bogasiu i-a spus lui Radulescu sa plateasca si Bogasiu atuncea l-a strans cu usa si Radulescu a platit taxele vamale. Dar infractiunea a ramas, care nu e pedepsita nici pana azi (...) Bogasiu a venit o data sa tradeze. A venit sa tradeze. Ne-am intalnit eu, Tofan, Bogasiu si Marian, la Marian acasa. Bogasiu ne-a spus: dati-mi 250.000 de dolari si vi-l dau pe tava pe Radulescu si va luati si firmele inapoi. Tofan nu a vrut. (...) Bogasiu a ramas tot cu Radulescu. Ei sunt legati prin infractiunile pe care le-au facut impreuna\". Referindu-se la \"pilele lui Radulescu din Politie, Stan Anton a declarat: \"Din surse destul de sigure stiu ca si gen. Toma Zaharia ar fi luat 100.000 sau 200.000 de dolari de la Radulescu\". Declaratiile lui Dan Radu Nicoara, fost presedinte PAS Mobins SA Fost director si presedinte al PAS-ului din cadrul SC Mobins SA, Dan Radu Nicoara a relatat cum a fost inselat de Stefan Radulescu, care a pus mana pe societate promitand investitii puternice, salarii mari si altele: \"Politica lui a fost sa indatoreze fabrica noastra catre firmele lui, ca sa o bage in faliment. Radulescu s-a infuriat pentru ca il intrebam cand baga banii in banca, pentru ca n-a platit nici macar pachetul majoritar de 54% pe care l-a preluat de la noi. M-a dat afara din serviciu, mi-a sechestrat copiii ca sa-i dau masina pe care eu o aveam pe contract de comodat. Am fost amenintat cu moartea, amenintari pe care le-am inregistrat si le-am depus la Parchet. A facut praf fabrica. A concediat 500 de muncitori fara compensatii. Mie mi-a facut peste 100 de plangeri penale pentru ca faceam presiuni la institutiile statului pentru anchetarea lui (...) Radulescu are relatii puternice in Parchet\". Nicoara ne-a declarat ca in 2004 i-a lasat un memoriu procurorului DNA, Maricel Sanpetru (azi - prim-adjunct al Procurorului General al Romaniei), si ca a doua zi i-a fost pus memoriul in fata de catre un apropiat al lui Stefan Radulescu pentru a i se demonstra ca se stie tot ceea ce el face. Referitor la episodul cu sechestrarea copiilor sai, Nicoara a relatat ca din ordinele lui Radulescu, caruia nu a vrut sa-i preda un autoturism Audi pe care il avea cu contract, o echipa de bodyguarzi i-au tinut copiii sechestrati mai bine de patru ore, iar pe el l-au tinut inchis intr-o camera pana dupa miezul noptii, si a fost nevoie de doua ore de negocieri intre politistii de la Sectia 22 si Radulescu ca sa se accepte eliberarea sa. Dosarul penal declansat la Parchetul Sectorului 6, la plangerea lui Nicoara contra lui Radulescu, a fost musamalizat. Razvan SAVALIUC
Da click aici ca sa vezi totul! VREI SA-I INTALNESTI? cin s-aseamana s-aduna pe lista de discutii peromaneste
COSTEA-MUSCALU-UDREA-RADULESCU STEF
BASINOSU : Operatiunea Ropotamo-Awdi in Anchete pe 14 Iulie 2006, 00:00 printrecomanda Clanul condus de afaceristul libanezo-american Hassan Awdi s-a asociat cu Ropotamo Expert SRL, o firma a antreprenorului nord-irlandez Mivan Limited. Ropotamo a cumparat un teren de 9 hectare, cu 8 milioane de euro, in urma unei tranzactii ilicite, planuind construirea unui mall. Clanul condus de afaceristul libanezo-american Hassan Awdi s-a asociat cu Ropotamo Expert SRL, o firma a antreprenorului nord-irlandez Mivan Limited. Ropotamo a cumparat un teren de 9 hectare, cu 8 milioane de euro, in urma unei tranzactii ilicite, planuind construirea unui mall. Terenul era sub sechestru penal, vanzatorul fiind acuzat de organele judiciare de un prejudiciu total de circa 13 milioane de euro. Parchetul a atacat tranzactia, cu probe beton, dar ancheta avanseaza greu. S-a cerut punctul de vedere al ANAF, care, avand si ea de recuperat de la vanzatorul terenului un milion de euro, a pus sechestru pe imobil, inaintea tranzactiei. Inainte de raspunsul oficial pentru Parchet, presedintele ANAF, Sebastian Bodu, a confirmat, pentru SFin, ca afacerea a fost o escrocherie la care au fost partasi atat vanzatorul, cat si notarul si cumparatorul. Apropo de notar: acesta este sotia lui Flavius Baias, fost secretar de stat liberal in Ministerul Justitiei. Cabinetul de avocatura David & Baias, la care ex-secretarul de stat a lucrat pana in luna mai a.c., reprezenta interesele Ropotamo in Romania si a negociat tranzactia pentru teren. Contractul de vanzare-cumparare a fost semnat, din partea cumparatorului, de un avocat al cabinetului David & Baias, iar Flavius Baias apare in document ca persoana de contact pentru cumparator. Un procuror de la Sectia de urmarire penala si criminalistica a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) arata, in memorii adresate ministrului justitiei si Consiliului Superior al Magistraturii, memorii sustinute de probe indubitabile, ca este tracasat de colegi din magistratura care actioneaza ca unelte ale unei re-tele mafiote conduse de infractorul Stefan Radulescu. Acesta se afla inca in libertate, in pofida bogatului instrumentar de probe ce-l incrimineaza, a zecilor de capete de acuzare care s-au formulat impotriva sa, in dosare care insumeaza zeci de mii de pagini si dupa ce a fost retinut o data (in noiembrie 2004), timp de cateva luni. Unul dintre capetele de acuzare la adresa lui Stefan Radulescu vizeaza o afacere oneroasa pe care a perfectat-o cu complicitatea reprezentantilor SC Ropotamo Expert SRL, respectiv ai firmei britanice Mivan Limited (unic asociat la Ropotamo). Mai precis, cu complicitatea firmei de avocatura David & Ba-ias si a sotiei ex-secretarului de stat, Valeria Baias, notarul care a autentificat contractul incheiat intre Mobins SA (firma lui Radulescu) si Ropotamo. In urma tranzactiei, Radulescu s-a ales cu o pleasca de 8 milioane de euro, iar acolitii lui Hassan Awdi - cu un teren imens + cladirile aferente, la jumatate din pretul corect, chiar tinand cont de dimensiunea terenului si de valoarea achitata. Un contract cu bube mari si un notar patat Contractul de vanzare-cumparare dintre firma lui Radulescu si Ropotamo Expert SRL a fost autentificat, la data de 23.12.2005, de Biroul notarilor publici Valeria Baias si Dragos Cristea. Autentificarea s-a facut in lipsa certificatului fiscal, document ce se elibereaza de catre serviciile de taxe si impozite locale ce tin de primaria pe raza careia se afla imobilul tranzactionat. De asemenea, atestarea s-a facut si cu incalcarea regulilor de organizare si functionare a Cartii Funciare. Certificatul fiscal ar fi atestat ca imobilul tranzactionat este obiectul sechestrului penal instituit cu peste un an inainte, la data de 24.09.2004, si comunicat proprietarului la 29.12.2004, precum si a sechestrului fiscal instituit la 9.11.2005. In locul documentului respectiv s-a folosit un certificat de atestare fiscala. Acesta se elibereaza de catre administratia financiara (subunitate teritoriala a Fiscului), pentru o anume firma - in cazul de fata, Mobins SA, atestand eventuala existenta a unor datorii, dar neimpietand desfasurarea tranzactiei. Atestatul fiscal nu precizeaza existenta unor sarcini pe activele respectivei societati (unei fime cu datorii la Fisc nu i se interzice, automat, instrainarea activelor). Pe de alta parte, instituirea sechestrului fiscal pe activul Mobins SA fusese anuntata pe site-ul ANAF, iar legea spune ca acest fapt este opozabil partilor. La toate aceste premise care dovedesc ca partile au incalcat legea cu buna stiinta se adauga lipsa unei hotarari AGA a Mobins SA, care sa autorizeze vanzarea imobilului. Dna Baias a fost vizata, in 2003, de Parchet, pentru diverse afaceri oneroase pe care le-a perfectat, dar Rodica Stanoiu, ministrul justitiei la acea vreme, nu a avizat solicitarea procurorilor de a declansa cercetari penale. ANCHETE Revanşa samsarilor de cereale Pe fondul unei creşteri generalizate a preţurilor alimentelor la nivel mondial, procesatorii din România se grăbesc să anunţe şi ei majorări de preţuri, pâinea fiind prima victimă a unei... Meditaţiile, o piaţă neagră de 320 de milioane de euro, au învins Fiscul Calitatea slabă a învăţământului, programa şcolară prea încărcată şi lipsa unei stimulări financiare corecte a cadrelor didactice au dus la o dezvoltare fără precedent a... Licitaţie, extremă urgenţă pentru bugetul instituţiilor militare În 2010 unităţile militare ale armatei şi serviciilor de informaţii au acordat contracte clienţilor cu state vechi şi fidelitate temeinic verificată. Pentru a elimina potenţiale... Noii miniştri creează un alt val de consilieri-minune Armata de consilieri personali ai demnitarilor nu a fost învinsă de criză. Deşi toată lumea se aştepta ca numărul acestora să scadă în 2010, nu a fost aşa. În plus, deşi... Cornul abundenţei pentru finanţatorii de partid Investiţia în clasa politică a avut randamente la care nu visează niciun fond specializat. Cei care au susţinut bugetele partidelor din arcul guvernamental au făcut... Reteaua mafiota, demascata de procurorul Gherta In memoriul adresat ministrului justitiei, la 18.08.2005, contrasemnat de ofiterul de politie judiciara Ionut Bratu, procurorul Constantin Gherta demasca o uluitoare increngatura cu ramificatii la cel mai inalt nivel in politie si Parchet, menita a proteja interesele lui Stefan Radulescu si ale complicilor sai. Coincidenta, patru luni mai tarziu, pe 15.12.2005, un procuror din DNA declanseaza urmarirea penala impotriva lui Gherta, acuzat de santaj si complicitate la trafic de influenta. Acuzele au fost formulate exclusiv in urma audierii sotiei lui Radulescu si a unor acoliti ai acestuia, inculpati sau invinuiti in dosare penale instrumentate de Gherta. Redam cateva pasaje esentiale din memoriul pomenit, chiar daca nu au legatura directa cu subiectul acestui articol, intrucat arata la ce nivel bat interesele lui Stefan Radulescu, care a orchestrat tranzactia cu terenul vandut firmei Ropotamo: \"In luna mai 2004, dl procuror general Ilie Botos mi-a solicitat sa intocmesc o nota de relatii in care sa prezint legaturile existente intre numitul Didu Marian, membru al Consiliului de Administratie si actionar al SC Somaco SA, persoana implicata alaturi de Radulescu Stefan in devalizarea societatii si domnul George Muscalu, la acel moment procuror sef sectie in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. (In decembrie 2004, cand Muscalu a fost numit la conducerea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism, Constantin Gherta a fost transferat in subordinea acestuia, cu tot cu dosarul care viza clanul Radulescu, dosar a carui musamalizare a fost incercata de Muscalu si alti superiori ai lui Gherta. Pe 14 mai 2005, George Muscalu a devenit nasul lui Didu Marian, care a gestionat impreuna cu clanul Camatarilor afacerea cu discoteca si restaurantul Calypso din campusul Facultatii de Agronomie Bucuresti, Calypso fiind locatia in care Muscalu si diversi granguri din politie se vedeau periodic cu Nutu Camataru, pentru a-si incasa peschesul, conform marturiei acestuia din urma - n.r.) Am intocmit o nota de relatii pe care am predat-o domnului procuror general Ilie Botos, in care am prezentat implicarea lui Didu Marian in mai multe activitati infractionale derulate alaturi de Radulescu Stefan, printre care si insusirea de catre Didu Marian a sucursalei Somaco Constanta, in valoare de 3.500.000 USD; pentru a se da o aparenta de legalitate operatiunii, s-au efectuat de catre Didu Marian, prin intermediul SC Agromar Beta SA, prestari de servicii fictive catre SC Somaco SA, a caror contravaloare a fost compensata cu pretul ce trebuia platit pentru sucursala. Din infor*editat*le pe care le detinem, persoanele care au gandit aceasta Ă«inginerieĂ» sunt George Muscalu si apropiatii acestuia. De asemenea, Didu Marian a fost implicat si in instrainarea sediului SC Somaco SA, situat in Bucuresti, Bd. IC Bratianu nr. 10, cladire evaluata la aproximativ 1.900.000 USD, care a fost vanduta unui cetatean arab cu suma de 1.400.000 USD, din care 400.000 USD au fost virati in contul SC Somaco SA, iar 1.000.000 USD au fost impartiti intre Didu Marian si Radulescu Stefan, membri ai CA al SC Somaco SA. Ulterior, afacerea instrainarii sediului SC Somaco SA a constituit obiectul unei lucrari penale instrumentate de catre IGPR, care, potrivit infor*editat*lor pe care le detinem, a fost musamalizata si clasata cu sprijinul domnului chestor Sorescu Dumitru, un apropiat al lui Radulescu Stefan, al lui George Muscalu si al altor personaje din vechea conducere a PICCJ. Precizam ca Radulescu Stefan s-a bucurat, in activitatile ilegale desfasurate, de largul sprijin al unor angajati ai Ministerului Administratiei si Internelor, respectiv al domnilor Toma Zaharia, Dumitru Sorescu, Marian Tutilescu, Udroiu Badea, al conducerii Politiei Sector 6, ale carei actiuni sunt veritabile acte de favorizare si inlesnire a activitatilor infractionale ale lui Radulescu Stefan, asa cum rezulta din notele SRI si din depozitiile mai multor persoane. (...) Am purtat o discutie cu domnul procuror general Ilie Botos, caruia i-am prezentat starea de fapt si necesitatea arestarii invinuitului Radulescu Stefan, in conditiile in care, din materialul probator rezulta cu certitudine ca invinuitul, dupa inceperea urmaririi penale, a savarsit noi infractiuni grave si a distrus ori a dispus sa se distruga de catre angajatii sai documente financiar-contabile care il incriminau. In mod suspect, in loc sa fiu sprijinit de catre domnul procuror general Ilie Botos, acesta a dat dispozitie verbala domnului procuror sef sectie Gheorghe Draghici sa repartizeze cauza altui procuror, lucru care s-a intamplat in luna octombrie 2004. Din infor*editat*le pe care le detinem, cauza pentru care mi-a fost luat acest dosar si a fost dat unui procuror care nu a instrumentat niciodata un dosar in ancheta proprie (deci fara niciun fel de experienta in activitatea de ancheta) a fost angajarea de catre invinuitul Radulescu Stefan a avocatilor Neagu Ion, Micu Bogdan si Zarafiu Mihai; acestia au accesat o retea de trafic de influenta cu tentacule pana la Ministerul Justitiei, unde doamna Zarafiu, mama lui Zarafiu Mihai, era consilier la acea data. Exista un interes personal al celor trei avocati pentru inlaturarea mea, intrucat aflasem ca onorariul in schimbul caruia acestia trebuiau sa-l apere pe Radulescu Stefan (100.000 USD) fusese delapidat din societatile administrate de Radulescu Stefan cu complicitatea aparatorilor sai, iar Zarafiu Mihai este ginerele lui Carcota Mihail Octavian, director executiv al SC Somaco SA, invinuit alaturi de Radulescu Stefan de mai multe infractiuni cu consecinte deosebit de grave. Mai precizez ca tatal domnului avocat Zarafiu Mihai este judecator la Curtea de Apel Bucuresti\". Luminita de la capatul tunelului In noiembrie 2004, dosarul i-a fost din nou repartizat procurorului Gherta, iar superiorii sai si-au dat acceptul pentru retinerea lui Radulescu, solicitarea procurorilor fiind aprobata si de judecatori. Ancheta a deviat insa, din nou, de la cursul firesc, in martie 2005, cand Gherta a vrut sa-i introduca in cauza pe noii avocati ai lui Radulescu, respectiv pe Mihai Bogasiu si Angelica Enache. In iulie 2005, Gherta a fost chemat din concediu pentru a preda dosarele in care il cerceta pe Radulescu. Daca Gherta nu era chemat din concediu, masura inlaturarii acestuia din cauza nu ar fi fost posibila, intrucat tocmai intra in vigoare o lege (653/ 2005) cu prevederi in acest sens. Totusi, dupa cateva saptamani, Gherta a fost delegat sa continue urmarirea penala impotriva lui Radulescu, in calitate de secondant al procurorului desemnat ca titular al anchetei. Intre timp insa, depusese memoriul din care am citat la Ministerul Justitiei si la CSM, iar acest fapt i-a atras urmarirea penala de catre DNA. Chiar si in aceste conditii, eforturile lui Gherta nu par a fi fost zadarnice. Pe 23 iunie a.c., procurorul Alexandru Vancea, seful Sectiei de urmarire penala si criminalistica a PICCJ, s-a adresat presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Sebastian Bodu, cerandu-i punctul de vedere cu privire la contractul de vanzare-cumparare incheiat intre Mobins SA (firma lui Radulescu) si Ropotamo Expert SRL. Redactarea notei catre dl Bodu nu lasa vreo umbra de indoiala privitor la punctul de vedere al dlui Vancea fata de contractul in cauza: o imensa escrocherie. Intre altele, in nota se mentioneaza si ca, pe langa sechestrul penal instituit de organele judiciare in septembrie 2004, asupra bunurilor mobile si imobile ale societatilor controlate de Radulescu, pentru un prejudiciu total de 460 de miliarde de lei, ANAF, prin Administratia Finantelor Publice Sector 6, a instituit un sechestru fiscal asupra imobilului SC Mobins SA, in vederea recuperarii unui debit de 3.114.049 RON (aproximativ 890.000 euro), la data de 09.11.2005. Fapt foarte grav, masura sechestrului nu a fost insa comunicata la Serviciul de Carte Funciara. Circumstanta atenuanta, dupa cum ne-a marturisit presedintele ANAF, a fost faptul ca subordonatii sai nu au avut titlul de proprietate al terenului Mobins, iar fara documentul respectiv sechestrul nu a putut fi intabulat. Lipsa titlurilor de proprietate este, de altfel, o problema generala cu care se confrunta finantistii atunci cand au de recuperat debite prin masura sechestrului. Sebastian Bodu ne-a declarat insa ca \"acolo lucrurile sunt clare, e culpa tuturor. Notarul nu avea voie sa autentifice contractul fara a avea certificatul fiscal\". Firma cu capital de 200 RON cumpara imobil de 8 milioane euro Mivan Limited si-a mascat titulatura de proprietar al imobilului achizitionat in conditii ilegale de la Stefan Radulescu, in spatele unei firme-paravan. Ropotamo Expert SRL este o firma cu un capital social de 200 RON, al carei unic asociat este Mivan Limited. Administratorii Ropotamo sunt nord-irlandezii Joseph Ivan McCabrey si Stephen John Elliott. Cei doi mai sunt administratori si in firma Concorde Mall SRL, alaturi de Hassan Awdi si Mehdi Awdi. Hassan Awdi si Mehdi Awdi sunt asociati la Chirigiu Mall Corporation SRL. Prin Decizia nr. 134 din 19.07.2005, Consiliul Concurentei a avizat operatiunea de concentrare economica prin care Baalbeck Tourism SARL si SC Ropotamo Expert SRL au dobandit controlul in comun asupra Chirigiu Mall SRL. Mai exact, la 16.05.2005, Baalbeck Tourism SARL si Ropotamo Expert SRL au semnat un contract de vanzare-cumparare de actiuni, Ropotamo dobandind 50% din capitalul social al Chirigiu Mall SRL, care s-a transformat in Concorde Mall SRL. Baalbeck Tourism SARL este o firma libaneza, a famigliei Awdi. Concorde Mall SRL (fosta Chirigiu Mall SRL) incearca sa construiasca un alt mall in locul fostului \"Circ al foamei\" din zona Chirigiu - Hotel Marriott. Tun de 10 milioane de euro Platind 7,5 milioane de euro pentru 9 hectare, Ropotamo Expert SRL a cumparat cu 83,3 euro metrul patrat in intravilanul sectorului 6, intr-o zona cu potential comercial foarte ridicat. Alti 500.000 de euro au fost achitati pentru cladirile existente pe acel teren si care, conform unui raport de expertiza intocmit in iunie 2005 (deci cu o jumatate de an inaintea tranzactiei), valorau peste 7 milioane de euro. Pretul in zona, pentru un teren construibil variaza mult, limita maxima fiind 1.000 de euro metrul patrat (pentru terenurile mici, destinate constructiei de case), cea minima - 150 de euro metrul patrat. In primavara anului trecut, pretul unui metru patrat de teren situat in aria despre care vorbim (respectiv zona industriala a sectorului 6) era evaluat la un minim de 90 de euro metrul patrat. Intre timp, Primaria Capitalei a procedat la o conversie, astfel ca terenul cumparat de Ropotamo se afla acum intr-o zona comerciala. Prin urmare, valoarea terenului a urcat la peste 200 de euro metrul patrat, apreciindu-se cu aproximativ 10 milioane de euro fata de pretul de achizitie din decembrie 2005. Flavius Baias sustine ca s-a respectat legea L-am cautat pe dl Flavius Baias la cabinetul sau de avocatura. Asa am aflat ca, din luna mai a.c., \"dl Baias nu mai lucreaza la noi timp de doi ani\". Dupa ce ne-a furnizat datele de contact ale lui Flavius Baias, persoana cu care am discutat a refuzat sa ne dezvaluie motivul despartirii, cel putin temporare, de fostul secretar de stat. Iar impricinatul sustine ca nu exista alta cauza decat faptul ca a preferat postura de director editorial al editurii de carte juridica Beck. Cand l-am intrebat de ce s-a ocupat de o tranzactie despre care Parchetul si Fiscul sustin ca a fost ilegala si de ce a autentificat-o chiar la cabinetul sotiei sale, dl Baias a replicat, foarte degajat: \"Si care e problema? Toate actele necesare autentificarii, cerute de lege, au fost acolo. Ce se spune peste lege sunt povesti din alte parti. A existat extras de carte funciara si, desi legea nu cere nicaieri, a existat si un certificat fiscal, din care rezulta ca vanzatorul are niste datorii (chiar si acum, dl Baias se refera la atestatul fiscal ca la un certificat fiscal; or, am explicat ca e vorba de documente complet diferite - n.r.). In extrasul de carte funciara nu era mentionat absolut niciun element care sa duca la concluzia ca, in legatura cu acel teren, ar fi fost o problema. Drept urmare, terenul a fost curat. Ca nu stiu cand, nu stiu cine, cum mi s-a spus si mie ulterior, ar fi infiintat un sechestru, care insa n-a fost inregistrat in Cartea Funciara, aia nu e chestiune care sa fie, cum spunem noi, juristii, opozabila cumparatorului, sau avocatilor lui sau notarului. Deci cine a infiintat sechestrul si nu l-a inregistrat in Cartea Funciara poarta responsabilitatea - daca, de exemplu, e un sechestru penal, e text expres in Codul de procedura penala, care spune ca se inregistreaza in registrele de publicitate imobiliara. Asadar, actul, din punctul asta de vedere, a fost corect. De altfel, vreau sa va spun ca, din cate stiu eu, nu stiu ce persoane care pretind ca ar avea un interes in cauza ar fi formulat o actiune in justitie, care a fost deja respinsa in prima instanta. Asa ca, cel putin prima hotarare a confirmat validitatea actului. In privinta pretinsei incompatibilitati sau conflict de interese, nu exista in legea notarilor niciun text care sa interzica asa ceva. Este vorba de texte care ii interzic notarului atunci cand el sau sotul, rude sunt parti direct in act. Dar nu atunci cand este vorba de avocat. Cu atat mai mult cu cat nu eu am fost implicat direct, deci nu eu am semnat in calitate de reprezentant al cumparatorului actul. Dar toate aceste chestiuni pot sa il prejudicieze pe cumparator. El poate sa le invoce. Or, cumparatorul, un investitor britanic, nu a invocat absolut nimic. Dimpotriva, a platit un pret care este pretul pietei. Eu stiu foarte bine, ca sa zic asa, cine agita chestiunile astea, dar le agita fara niciun temei legal\". L-am mai intrebat pe dl Baias daca s-a procedat la o evaluare a terenului inainte de tranzactie. \"Pai a fost o negociere... Oricum, pretul era mult peste nivelul expertizei pe care a facut-o notarul. Iar ceea ce s-a spus... (stiu, fiindca eu am primit, eram inca avocat cand am primit actiunea)... probabil ca asta vi s-a spus si dumneavoastra, ca pretul este fictiv sau derizoriu sau nu stiu ce - astea sunt povesti. Pretul s-a platit in parte deja si, daca imi aduc bine aminte, prevederile contractului, urmeaza sa se mai plateasca acum o parte si probabil ca se va plati, nu stiu care e situatia, pentru ca nu mai sunt avocat. Si 8 milioane sunt bani. Cei care folosesc notiunile astea juridice nu au elementele fundamentale ale limbajului juridic, ca pret fictiv sau pret neserios inseamna cu totul altceva, nu un pret de 8 milioane de euro. Cine spune ca asta e un pret neserios e el insusi neserios\", a concluzionat ex-avocatul Ropotamo Expert SRL.
PRAHOVA-RADULESCU-MUSCALU-COSTEA
COCOS BASE : “Stimata Redactie, Subsemnatul Constantin Gherta, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica, Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT), va aduc la cunostinta urmatoarele: In data de 6 noiembrie 2003, mi-a fost repartizat spre solutionare, de catre domnul procuror-sef sectie Gheorghe Draghici, Dosarul de Urmarire Penala nr. 430/P/2003, privind pe invinuitul Stefan Radulescu, cercetat pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, prevazuta de art. 246 Cod Penal. Dosarul fusese in supraveghere la d-na procuror Viorica Stoica, iar in momentul repartizarii acestuia catre mine, conducerea sectiei a dispus si preluarea cauzei la urmarire proprie, ca urmare a plangerilor formulate de parti, care acuzau lipsa de obiectivitate, partinirea si neprofesionalismul organelor de cercetare penala ale politiei, respectiv ale unor ofiteri din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane. S-a solicitat oficial Dosarul de urmarire penala care se afla in instrumentarea IGPR - Directia Cercetari Penale, ocazie cu care am constatat ca era inceputa urmarirea penala fata de Stefan Radulescu si Gheorghe Tofan, de la data de 16 iunie 2003, iar la 10 octombrie 2003, doamna procuror Viorica Stoica a infirmat inceperea urmaririi penale fata de numitul Gheorghe Tofan. Cu ocazia studierii Dosarului de urmarire penala, am constatat ca, in perioada 16 martie 2003 - 6 noiembrie 2003, nu se efectuasera decat cateva audieri de catre procurorul de supraveghere, iar organele de cercetare penala ale IGPR - DCP, care aveau dosarul in instrumentare, nu efectuasera actele de urmarire penala care, in mod firesc, trebuiau redactate, mai ales ca plangerile fusesera formulate inca de la inceputul anului 2002. De asemenea, am mai constatat ca Dosarul de urmarire penala cuprindea aproximativ 3000 de file, care nu erau sistematizate in nici un fel, actele de urmarire penala si actele premergatoare efectuate in vederea inceperii urmaririi penale erau amestecate si nu rezulta, asa cum era firesc, de unde provenea fiecare inscris existent la dosar. Precizez ca actele premergatoare si actele de urmarire penala efectuate erau de o calitate indoielnica, nu rezulta ca ele au fost intocmite in baza unui plan, ci haotic, si intervalul mare de timp scurs de la sesizare (aprilie 2002) si momentul inceperii urmarii penale (iunie 2003) nu este justificat in nici un fel; mai mult, am constatat ca actele premergatoare la care fac referire au fost efectuate de ofiterii de Politie Judiciara Liviu Ungureanu si Mihai Dobreanu, care efectuau la acel moment acte premergatoare inceperii urmaririi penale in dosare precum Rafo si Petromidia, si despre care colegii mei aveau o parere foarte buna; la acel moment, nu mi-am putut explica de ce ofiteri de politie considerati profesionisti intocmisera acte premergatoare de o calitate slaba si nu ridicasera toate inscrisurile necesare. Dupa ce am studiat dosarul, avand in vedere volumul mare de activitati de urmarire penala necesare solutionarii cauzei, am intocmit un plan de ancheta si am delegat o parte din activitatile de urmarire penala ce trebuiau efectuate domnilor comisar Ion Cristea, din cadrul IGPR - DIF, si subinspector Tiberiu Cozma, din cadrul IGPR - DCP, si am efectuat personal ascultarea tuturor invinuitilor si martorilor din dosar. inca din momentul preluarii dosarului de catre mine, ca urmare a aplicarii unor sechestre penale asupra activelor care fusesera detinute de catre SC Rotras SA si instrainate cu incalcarea flagranta a legilor invigoare ce reglementau la acel moment activitatea societatilor comerciale detinute public (Legea nr. 31/1990 republicata si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 28/2002) de catre conducerea societatii, instrainare care s-a realizat la un pret neserios (280.00 de euro), inconditiile incare, potrivit evaluarilor existente, activele instrainate valorau aproximativ 14.000.000 de euro, iar societatea era detinuta public, deci se vatamasera grav interesele legale ale actionarilor societatii, am fost atacat dur in ziarul Romania libera\", care, in articolele publicate, sustinea ca, prin aplicarea sechestrelor, as fi oprit activitatea de productie a SC Rotras SA Drobeta-Turnu Severin si as fi provocat pagube insemnate societatii, desi, asa cum rezulta din actele de la dosar si din cele depuse la celelalte institutii ale statului, SC Rotras SA nu lucrase, in cursul anului 2004, iar angajatii erau fie inconcediu fara plata, fie disponibilizati. Articolul insera si alte acuzatii jignitoare la adresa mea, fara nici un suport in realitate. Am aflat mai tarziu ca articolele din Romania libera, care au continuat in aceeasi nota, erau rezultatul unor relatii de prietenie si interese patrimoniale comune existente intre invinuitul Stefan Radulescu, Mihai Ciorcan, autorul articolelor, si redactorul-sef al cotidianului Romania libera, Petre Mihai Bacanu, cu privire la care mai multe persoane mi-au comunicat ca i-au vazut in repetate randuri impreuna si ca Stefan Radulescu i-a sponsorizat cu diverse sume de bani. Pe tot cursul anchetei, articolele din ziarul Romania libera au continuat, fiind acuzat de nenumarate fapte imaginare, de abuzuri si acte de coruptie, care nu au absolut nici un suport in realitate, mergandu-se pana acolo incat mi s-a publicat fotografia pe prima pagina a ziarului alaturi de titluri ofensatoare, fapt ce a produs o stare de temere familiei mele. In cursul anchetei, Stefan Radulescu a adoptat o atitudine dispretuitoare si necooperanta, atat cu anchetatorii, cat si cu institutiile de cotrol fiscal, carora Parchetul le-a solicitat sa efectueze controale tematice in legatura cu faptele ce fac obiectul dosarului, sa puna la dispozitie documente si inscrisuri, refuzand sa faca declaratii si sa ia cunostinta de invinuirile care i se aduceau, pe motiv ca a formulat cerere de recuzare si nu i s-a raspuns, desi recuzarea nu suspenda, potrivit Codului de procedura penala, efectuarea actelor de urmarire penala, distrugand documente si inscrisuri care il incriminau, iar ulterior formuland plangeri penale in care sustinea ca i s-au sustras documentele (cu toate ca Stefan Radulescu le distrusese, ori daduse dispozitie angajatilor sa le distruga) sau motivand ca i s-au incalcat drepturile conferite de legea procesual penala, printre care si dreptul de a lua la cunostinta, in cel mai scurt timp, despre invinuirile care i se aduc, desi Stefan Radulescu, sfatuit de avocatul sau, Mihai Bogasiu, refuza cu obstinatie acest lucru, sperand ca in acest mod sa tergiverseze ancheta, sa-si poata insusi cat mai multe bunuri si active ale societatilor pe care le administra si de unde ii inlaturase pe actionarii legitimi si urmand ca apoi sa acuze organul de urmarire penala de incalcarea unor drepturi prevazute inarticolul 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Din actele de urmarire penala efectuate a rezultat ca a savarsit, in calitate de administrator sau presedinte al Consiliului de Administratie al SC Tofan Trans SA, SC Transporturi Auto Astra SA, SC Rotras SA, SC West Mar Logistic SA, SC Somaco SA, SC Somaco Holding SA, SC Mobins SA, mai multe infractiuni de evaziune fiscala, elaciune, cu consecinte deosebit de grave, delapidare informa calificata, fals, uz de fals, folosirea la Autoritatea Vamala de acte falsificate, fals indeclaratii la Registrul Comertului, abuz inserviciu informa calificata, abuz inserviciu contra intereselor persoanelor, folosirea cu rea-credinta a bunurilor si creditului de care se bucura societatea, multe dintre ele sanctionate cu pedeapsa inchisorii intre 10 si 20 de ani si care au produs prejudicii atat bugetului de stat, cat si unor persoane particulare si societati comerciale, de peste 700 miliarde de lei. In luna mai 2004, dl. procuror general Ilie Botos mi-a solicitat sa intocmesc o Nota de relatii incare sa prezint legaturile existente intre numitul Marian Didu, membru al Consiliului de Administratie, actionar la SC Somaco SA, persoana implicata alaturi de Stefan Radulescu in devalizarea societatii, si domnul George Muscalu, la acel moment procuror-sef sectie incadrul PICCJ. Am intocmit o Nota de relatii, pe care am predat-o domnului procuror general Ilie Botos, in care am prezentat implicarea lui Marian Didu in mai multe activitati infractionale derulate alaturi de Stefan Radulescu, printre care si insusirea de catre Marian Didu a sucursalei Somaco Constanta, in valoare de 3.500.000 de dolari; pentru a se da o aparenta de legalitate operatiunii, s-au efectuat de catre Marian Didu, prin intermediul SC Agromar Beta SA, prestari de servicii fictive catre SC Somaco SA, a caror contravaloare a fost compensata cu pretul ce trebuia platit pentru sucursala. Din datele pe care le detinem, persoanele care au gandit aceasta inginerie sunt procurorul George Muscalu si apropiatii acestuia. De asemenea, Marian Didu a fost implicat si in instrainarea sediului SC Somaco SA, situat in Bucuresti, Bd. I.C. Bratianu nr. 10, cladire evaluata la aproximativ 1.900.000 de dolari, care a fost vanduta unui cetatean arab cu suma de 1.400.000 de dolari, din care 400.000 de dolari au fost virati incontul SC Somaco SA, iar 1.000.000 de dolari au fost impartiti intre Marian Didu si Stefan Radulescu, membri ai Consiliului de Administratie al SC Somaco SA. Ulterior, afacerea instrainarii sediului SC Somaco SA a constituit obiectul unei lucrari penale instrumentate de catre IGPR, care, potrivit datelor pe care le detinem, a fost musamalizata si clasata cu sprijinul domnului chestor Dumitru Sorescu, un apropiat al lui Stefan Radulescu, al procurorului George Muscalu si al altor personaje din vechea conducere a PICCJ. Precizam ca Stefan Radulescu s-a bucurat, in activitatile ilegale desfasurate, de largul sprijin al unor angajati ai Ministerului Administratiei si Internelor, respectiv al domnilor Toma Zaharia, Dumitru Sorescu, Marian Tutilescu, Udroiu Badea, al conducerii Politiei Sector 6, ale carei actiuni sunt veritabile acte de favorizare si inlesnire a activitatilor infractionale ale lui Stefan Radulescu, asa cum rezulta din notele SRI si din depozitiile mai multor persoane. In august 2004, am delegat pentru efectuarea unor activitati de urmarire penala in acest dosar pe domnul inspector Ionut Bratu si am renuntat la domnii comisar Ion Cristea si subinspector Tiberiu Cozma, ca urmare a dezinteresului si lipsei de implicare inactivitatea de urmarire penala. Deoarece, din cercetarile efectuate, rezulta savarsirea de noi infractiuni de catre Stefan Radulescu, dar si de catre alte persoane cu care a colaborat si l-au sprijinut, iar acesta nu era in masura sa aduca nici un fel de probe in apararea sa care sa combata invinuirile care i se aduceau, acesta a inceput sa formuleze nenumarate plangeri penale, memorii catre toate institutiile statului, cereri de recuzare a mea si a domnului inspector Ionut Bratu, incare se erija intr-o victima a sistemului corupt creat de vechea Putere, in conditiile in care, in raporturile cu angajatii sai, sustinea ca se bucura de sprijinul tuturor institutiilor statului, ca a cumparat autoturisme si a facut sponsorizari pentru mai multi parlamentari si ministri PSD, catre vechea Opozitie, catre Fundatia “Seara” apartinand poetului Mircea Dinescu (aceste afir*editat* le pot proba cu documentele aflate in posesia mea), ca a devenit un apropiat al premierului Adrian Nastase si ca nu i se mai poate intampla nimic. In momentul in care din probele administrate rezulta cu certitudine savarsirea de catre Stefan Radulescu a mai multor infractiuni grave, precum si ca erau intrunite conditiile si cazurile prevazute de art. 148 literele d, e, h, din Codul de procedura penala, am purtat o discutie cu domnul procuror general Ilie Botos, caruia i-am prezentat starea de fapt si necesitatea arestarii invinuitului Stefan Radulescu, in conditiile incare din materialul probator rezulta cu certitudine ca invinuitul, dupa momentul inceperii urmaririi penale, a savarsit noi infractiuni grave si a distrus ori a dispus sa se distruga de catre angajatii sai documentele financiar-contabile care il incriminau. In mod suspect, in loc sa fiu sprijinit de catre domnul procuror general Ilie Botos, acesta a dat dispozitie verbala domnului procuror-sef sectie Gheorghe Draghici sa repartizeze cauza altui procuror, lucru care s-a intamplat in octombrie 2004, cand dosarul a fost repartizat doamnei procuror Adina Nastase. Din datele pe care le detinem, cauza pentru care mi-a fost luat acest dosar si a fost dat unui procuror care nu a instrumentat niciodata un dosar in ancheta proprie (deci fara nici un fel de experienta in activitatea de ancheta) a fost angajarea de catre invinuitul Stefan Radulescu a avocatilor Ion Neagu, Bogdan Micu si Mihai Zarafu; acestia au accesat o retea de trafic de influenta cu tentacule pana la Ministerul Justitiei, unde doamna Zarafiu, mama lui Mihai Zarafiu, era consilier la acea data si l-a sunat pe domnul procuror general Ilie Botos pentru a dispune ca eu sa fiu inlaturat din dosar. Exista, totodata, un interes personal al celor trei avocati pentru inlaturarea mea, intrucat aflasem ca onorariul in schimbul caruia acestia trebuiau sa-l apere pe Stefan Radulescu (100.000 de dolari) fusese delapidat din societatile administrate de Stefan Radulescu, cu complicitatea aparatorilor sai, iar Mihai Zarafiu este ginerele lui Mihail Octavian Carcota, director executiv al SC Somaco SA, invinuit, alaturi de Stefan Radulescu, presedinte al Consiliului de Administratie al SC Somaco SA, de mai multe infractiuni cu consecinte deosebit de grave, savarsite in calitate de angajati ai SC Somaco SA. Mai precizez ca tatal domnului avocat Mihai Zarafiu este judecator la Curtea de Apel Bucuresti. La inceputul lunii noiembrie 2004, la fel de suspect si fara nici un motiv, dosarul mi-a fost din nou repartizat pentru efectuarea urmaririi penale, comunicandu-mi-se personal, de catre domnul procuror general Ilie Botos si de catre domnul procuror general adjunct Marcel Sanpetru, ca sunt de acord cu retinerea invinuitului Stefan Radulescu si inaintarea propunerii de arestare preventiva catre instanta competenta, problema pe care o ridicasem verbal inca de la sfarsitul lunii septembrie 2004, ca o masura urgenta si necesara pentru stoparea activitatilor infractionale ale invinuitului Stefan Radulescu. La restituirea dosarului am constatat ca in perioada de aproximativ o luna cand acesta s-a aflat in lucru la un alt procuror nu s-a efectuat nici un act de urmarire penala. In data de 19 noiembrie 2004, am dispus masura retinerii invinuitului Stefan Radulescu, confirmata de conducerea sectiei, am pus inmiscare actiunea penala pentru savarsirea mai multor infractiuni de evaziune fiscala, delapidare, fals si uz de fals, folosirea la Autoritatea Vamala de documente falsificate, care produsesera bugetului de stat, potrivit actelor de constatare intocmite de organele de control fiscal, un prejudiciu de aproximativ 50 miliarde de lei; am propus arestarea preventiva a inculpatului Stefan Radulescu pentru o perioada de 29 de zile, propunere care a fost insusita de catre instanta. In luna decembrie 2004, ca urmare a aparitiei Legii nr. 508/2004, care a produs o bulversare generala a activitatii de urmarire penala, o tergiversare a solutionarii cauzelor si o supraincarcare a procurorilor DICOT cu lucrari, cu consecinta blocarii activitatii, am fost transferat, prin ordin al procurorului general, la nou-infiintata Directie de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism, impreuna cu dosarul 430/P/2003, care a primit nr. 368/D/P/2004, deci in subordinea d-lui procuror George Muscalu, ale carui legaturi cu unele persoane din dosar le prezentasem d-lui procuror general. Pe parcursul desfasurarii urmaririi penale, in perioada decembrie 2004 - martie 2005, nu au existat ingerinte din partea superiorilor, insa, in luna martie 2005, ca urmare a administrarii de noi probe, am stabilit ca intreaga activitate infractionala a lui Stefan Radulescu s-a realizat cu sprijinul si complicitatea domnilor avocati Mihai Bogasiu si Angelica Enache, stare de fapt cu privire la care l-am informat pe domnul George Muscalu, intrucat pentru a incepe urmarirea penala imotriva unui avocat, este necesar, potrivit art. 37 ind. 1 din Legea nr. 51/1995, republicata, aprobarea procurorului general in vederea inceperii urmaririi penale. Acesta mi-a comunicat ca a discutat cu conducerea si ca aceasta nu este de acord, intrucat se risca un conflict cu baroul si ca, oricum, “nu iese nimic”, deoarece si in dosarul “Camatarii” a avut un avocat invinuit, iar instantele au fost reticente. Din expresia fetei si din tonalitate am observat ca dl. Muscalu era vizibil deranjat de noul curs al anchetei. In aceeasi perioada, cu prilejul desfasurarii AGA SC Somaco SA, sotia lui Stefan Radulescu, Mariana Radulescu, a amenintat ca “il va aranja pe George Muscalu” si ca “se va ocupa personal de acesta”, imprrejurare cu privire la care, de buna-credinta fiind, l-am informat pe George Muscalu. Ca urmare a noului context, George Muscalu a inceput sa-i primeasca in audiente pe Stefan Radulescu, arestat preventiv, si pe Mariana Radulescu; de asemenea, a dispus ca acesta sa fie primit in audienta si de doamna procuror-sef serviciu Raluca Botea, lucru care s-a si intamplat. Dupa aceste audiente, am purtat discutii cu doamna Raluca Botea, care sustinea, fara argumente, ca faptele savarsite de Stefan Radulescu nu constituie infractiuni sau ca le-am dat o incadrare juridica gresita. Dupa ce i-am prezentat considerentele care m-au determinat sa dau faptelor o incadrare juridica pe care eu o consideram corecta, doamna procuror-sef Raluca Botea mi-a comunicat ca ea nu a instrumentat niciodata cauze economice si ca va cere conducerii ca altcineva sa faca analiza acestui dosar. Am tras concluzia ca cineva din conducere dispusese o analiza a dosarului pe care il instrumentam. Am fost chemat de catre domnul Muscalu, care mi-a cerut sa duc Dosarul 206/D/P/2005 doamnei procuror-sef Paula Lavric, desi nu ma aflam in subordinea acesteia; ea a facut o analiza sumara asupra unei mici parti a dosarului, sustinand ca am inceput urmarirea penala de mai multe ori pentru aceleasi fapte, apreciere fara absolut nici un suport in realitate si jignitoare la adresa mea, mai ales ca inca din facultate cunosc principiul “non bis in indem”. Mentionez ca, si inianuarie 2004, doamna procuror-sef Paula Lavric, impreuna cu doamnele procuror Alina Bica si Georgiana Hosu, au intocmit 3 note la solicitarea domnului procuror general Ilie Botos, in care si-au prezentat opiniile cu privire la dosarul 430/P/2003; notele cuprind sustineri aberante si nefundamentate in nici un fel inlegislatia in vigoare, in totala contradictie cu starea de fapt; Desi, asa cum precizeaza si incontinutul notelor, cele 3 procuroare nu au citit decat partial dosarul, fac afir*editat* foarte grave, pe care, personal, nu le-as face decat in deplina cunostinta de cauza. Ca urmare a asa-zisei analize, doamna procuror Gratiana Isac, la solicitarea domnului Muscalu, a dispus, la data de 21 martie 2005, ca dosarul 206/D/P/2005 sa fie repartizat spre solutionare serviciului de combatere a macrocriminalitatii, condus de doamna procuror-sef Paula Lavric, fara a motiva in vreun fel decizia de a mi se lua dosarul, iar la aceeasi data, doamna Paula Lavric l-a repartizat doamnei procuror Nadira Spanu. I-am atras atentia doamnei procuror Lavric ca decizia luata este ilegala si ca il favorizeaza pe Stefan Radulescu; aceasta s-a speriat si a taiat cu doua linii oblice rezolutia pe care o scrisese, a discutat dupa spusele ei cu dl. Muscalu, iar acesta a scris o rezolutie fara data, in care se mentioneaza “cauza ramane in lucru la dl. procuror C. Gherta\". In luna martie, a aparut OUG nr. 7/2005, care a produs un nou “exod” al dosarelor, iar dosarele pe care le aveam in lucru au fost declinate din nou la Sectia de urmarire penala si criminalistica, delegarea mea a incetat, cauzele au fost inregistrate la sectie sub numele 303/P/2005 si 330/P/2005 si mi-au fost repartizate spre solutionare. In perioada martie - iunie 2005 nu au existat ingerinte in activitatea de urmarire penala, insaa, cu prilejul unei deplasari la sediul SC Somaco SA, am fost intampinati de catre domnul Ion Gegea, general in rezerva MAI, care ne-a spus, mie si domnului inspector Ionut Bratu, ca a fost trimis special de conducerea Ministerului Administratiei si Internelor sa se ocupe de afacerile lui Stefan Radulescu si ca, desi acum ne bucuram de sprijinul conducerii noastre, oamenii sunt schimbatori si putem sa asistam la o schimbare de atitudine la 180 de grade din partea conducerii. Referitor la desfasurarea anchetei, am extins cercetarea penala fata de Stefan Radulescu pentru savarsirea altor infractiuni si, de asemenea, cercetarea penala fata de alte persoane, astfel incat in dosarul 330/P/2005, urmarirea penala a fost aproape finalizata, trebuind efectuate doua audieri si prezentarea materialului de urmarire penala, iar in Dosarul de urmarire penala nr. 303/P/2005 expertul Iorgoaia Eugenia trebuie sa depuna raportul de expertiza financiar-contabila. Acest raport trebuia depus inca de la 15 martie 2005, insa expertul desemnat tergiverseaza in mod voit depunerea raportului mai multe persoane sustinand ca acesta ar fi ajuns la o intelegere cu Stefan Radulescu, care este direct interesat in tergiversarea prin orice mijloace a urmaririi penale, asa cum am mai mentionat anterior. Probatoriul administrat demonstreaza, fara putinta de tagada, infractiunile savarsite de catre Stefan Radulescu si complicii acestuia, iar apropierea de final a anchetei a generat un nou val de plangeri penale impotriva mea si a domnului inspector Ionut Bratu, formulate de catre Stefan Radulescu si Constantin Chiochiu, impotriva carora am extins cercetarile, fiind singura modalitate de aparare a acestora, in fata evidentei probelor administrate. De asemenea, invinuitul Stefan Radulescu a declansat o noua campanie de presa impotriva mea, in ziarele Evenimentul zilei, Ziua si Romania libera, care au publicat articole denigratoare, construindu-mi-se o imagine de “procuror spagar”, mentionandu-se ca “zilele de libertate ale procurorului Gherta sunt numarate”, cu scopul evident de a se crea presiuni psihice asupra mea si premisele pentru conducerea PICCJ de a-mi lua dosarul. Am fost informat de mai multe persoane, anterior declansarii campaniei, cu privire la negocierile pe care Stefan Radulescu le purta cu mai multi ziaristi, care fusesera de acord cu publicarea de articole denigratoare la adresa mea si cu privire la iminenta declansarii campaniei, motiv pentru care, la data de 15 iulie 2005, am intocmit un referat pe care l-am prezentat conducerii sectiei, incare am mentionat, printre altele, ca impotriva mea s-a declansat o campanie de presa de catre Stefan Radulescu, prin care acesta urmareste sa determine inlaturarea mea din dosarele pe care le instrumentez, iar ulterior sa determine “solutionarea” lor pe cai mai putin legale. De asemenea, aspectele referitoare la incercarile lui Stefan Radulescu de a-si rezolva problemele pe care le are prin acte de coruptie au constituit obiectul mai multor informari pe care SRI le-a transmis PICCJ in cursul anchetei. In luna aprilie 2005, ca urmare a cererilor formulate de partile civile SC Tofan Grup International SA si SC Danubiana SA, am intocmit o rezolutie de repunere a partilor insituatia anterioara savarsirii infractiunilor de catre Stefan Radulescu, insensul restabilirii structurii actionariatului SC Tofan Trans SA. Rezolutia trebuia inaintata pe baza de adresa semnata de conducere Registrului Independent “Monitor” SA, motiv pentru care am prezentat-o domnului procuror-sef Gheorghe Draghici; aceasta a dispus ca rezolutia sa fie analizata de catre domnul procuror-sef birou Irinel Paun si de domnul procuror-sef Andrei Niculae. Domnul Andrei Niculae si domnul Irinel Paun au intocmit doua Note, incare se precizeaza ca masura restabilirii nu este posibila, argumentele folosite demonstrat necunoasterea imprejurarilor cauzei, a legislatiei ce reglementeaza modul de tinere a registrelor actionarilor, transmiterea dreptului de proprietate asupra actiunilor nominative si proba calitatii de actionar, invocandu-se de asemenea lipsa practicii judiciare in materia repunerii insituatia anterioara in astfel de cazuri, desi, in Romania, jurisprudenta nu este izvor de drept in situatia data, ignorandu-se principiul de interpretare a legii “ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”, mai ales ca art. 170 din C.p.p. nu distinge in nici un fel intre diferite infractiuni. Notele intocmite cuprind si alte sustineri netemeinice, incercandu-se a se inocula ideea ca, de fapt, eu, prin aceasta rezolutie, incerc sa anulez inscrisuri false, masura posibila, potrivit art. 14 din C.p.p., doar prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila; in fapt, insa, daca domnii procurori ar fi sudiat dosarul cauzei, sau cel putin ar fi verificat sustinerile mele, ar fi observat ca Stefan Radulescu, fara a falsifica semnatura nici unui actionar, folosindu-se de prerogativele pe care legislatia i le conferea incalitate de administrator, a modificat structura actionariatului SC Tofan Trans SA, societate ale carei active valorau peste 7.000.000 de euro, iar rezolutia nu face decat sa constate ca hotararile si confirmarile emise de Stefan Radulescu nu au suport in transcrierile din registrul actionarilor, singurele in masura sa produca efecte juridice in privinta transferului dreptului de proprietatea asupra actiunilor, ca structurile actionariatului SC Tofan Trans SA comunicate de administrator Registrului Independent Monitor SA sunt nereale si sa restabileasca, cu caracter vremelnic, pana la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile, structura actionariatului ilegal modificata de Stefan Radulescu, astfel incat actionarii SC Tofan Grup International SA si SC Danubiana SA, detinatori a 51%, respectiv 15% din capitalul social, sa-si poata exercita drepturile conferite de calitatea de actionar si sa poata conserva ceea ce a mai ramas din patrimoniul societatii, care a fost devalizata de catre Stefan Radulescu, fapte pentru care, de asemenea, s-a inceput urmarirea penala. I-am prezentat apoi rezolutia doamnei procuror general-adjunct Gabriela Ghita, care a fost de acord cu opinia mea, insa mi-a cerut dosarul spre studiu. Domnul procuror-sef sectie Gheorghe Draghici nu s-a opus masurii, insa mi-a cerut re-analizarea unor aspecte ale rezolutiei, observatiile domniei-sale fiind pertinente. Dupa o saptamana, in biroul domnului prim-adjunct al procurorului general, Marcel Sanpetru, s-a facut o asa-zisa analiza a rezolutiei mele, la care au participat domnii Marcel Sanpetru, Gabriela Ghita, Gheorghe Dragici, Andrei Niculae si Irinel Paun; cei 5 mi-au spus ca nu sunt de acord cu masura repunerii partilor in situatia anterioara savarsirii infractiunilor, iar domnul Sanpetru mi-a comunicat ca, intrucat sunt in minoritate, urmeaza sa renunt la masura. Am comunicat ca nu sunt dispus sa renunt la masura, iar domnul Andrei Niculae mi-a cerut nota pe care o intocmise, fara a sti ca eu aveam o fotocopie a ei. In prezent, rezolutia este la dosarul cauzei, nefiind infirmata, insa nu a putut fi comunicata Registrului Independent Monitor SA, in vederea aducerii la indeplinire, deoarece nici un reprezentant al institutiei nu este dispus sa semneze adresa de inaintare a rezolutiei catre societatea de registru. In iulie 2005, Stefan Radulescu a declansat o campanie de presa impotriva mea prin intermediul ziarelor Evenimentul zilei, Ziua, Romana libera, Cronica Romana\", iar PICCJ nu a luat nici un fel de atitudine, desi intreaga conducere cunostea ca acuzatiile care mi se aduceau erau neadevarate. In 15 iulie 2005, am fost chemat de catre domnul procuror-sef sectie Gheorghe Draghici, care mi-a comunicat ca, din dispozitia domnului Marcel Sanpetru, urmarirea penala va fi realizata in dosarul 330/P/2005 de catre mine si de catre domnul procuror Francisc Hirsman, motivandu-se ca este bine ca rechizitoriul sa mai fie semnat si de catre un alt procuror, avandu-se in vedere si atacurile la adresa mea. La data de 22 iulie 2005, in timp ce ma aflam in concediu de odihna in statiunea Mamaia, judetul Constanta, am fost sunat de catre domnul procuror-sef adjunct sectie Andrei Nicolae, care m-a informat ca la data de 25 iulie 2005 trebuie sa ma prezint la sediul Parchetului pentru rezolvarea unor probleme, evitand sa-mi dea orice fel de relatii cu privire la natura acestora. Conform dispozitiei primite la data de 25 iulie 2005, m-am prezentat la sediul Parchetului, unde domnul Andrei Niculae mi-a inmanat Dispozitia nr. 2522/C/2005, emisa la data de 22 iulie 2005 si semnata, pentru Procurorul General, de catre domnul Marcel Sanpetru, prim-adjunct al Procurorului General, in al carei continut se prevedea ca, in conformitate cu dispozitiile art. 9 alin. 2 din Hotararea nr. 156/2004 a CSM, se dispune rechemarea mea la serviciu pentru perioada 25-26 iulie 2005, in vederea solutionarii unor probleme urgente care fac necesara prezenta mea. Totodata, domnul Andrei mi-a spus ca domnul Sanpetru insistase sa fiu chemat inca de vineri, 22 iulie 2005, insa, la interventia dumnealui, a fost de acord sa fiu chemat pe 25 iulie 2005. Cu aceasta ocazie, domnul Andrei Niculae m-a incunostiintat ca, potrivit ordinului domnului prim-adjunct Marcel Sanpetru, trebuie sa predau dosarele nr. 303/P/2005 si 330/P/2005 privind pe Stefan Radulescu domnului procuror Vladascau Cristian. I-am solicitat verbal domnului Andrei Niculae sa-mi comunice care sunt considerentele care au stat la baza luarii acestei decizii, mai ales ca, anterior plecarii mele inconcediu, la data de 15 iulie 2005, purtasem o discutie cu domnul Sanpetru, in urma careia se stabilise ca dosarele sa fie finalizate in cel mai scurt termen, dupa revenirea mea din concediu, mai ales ca urmarirea penala era aproape de final. Domnul Andrei a precizat ca este un ordin verbal al domnului Sanpetru si ca el nu poate sa nu-l execute, desi i-am invederat faptul ca acesta contravine legislatiei si nu are ca fundament considerente obiective, cerandu-i totodata sa nu se implice in redactarea unei rezolutii de preluare a dosarului de la mine fara a fi primit o dispozitiei scrisa de la domnul Sanpetru, singurele obligatorii daca sunt date in conformitate cu legea. Fara a tine cont de parerea mea, domnul Andrei a redactat pe un post-it de culoare galbena o rezolutie prin care se stabilea ca dosarele penale nr. 303/P/2005 si 330/P/2005 sa fie preluate pentru efectuarea urmaririi penale de catre domnul procuror Vladascau Cristian, care, la acel moment, nu era procuror in cadrul sectiei, iar in prezent s-a pensionat. intrucat rezolutia intocmita pe post-it nu expunea motivele care au determinat masura dispusa, am solicitat domnului Andrei sa redacteze o rezolutie motivata. Domnul Andrei, la data de 25 iulie 2005, a dictat doamnei grefier Anca Iaru o rezolutie pe care a datat-o, nu cunoastem din ce cauza, in 22 iulie 2005, in care mentioneaza ca motivele care au impus preluarea dosarului sunt: a) Dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul persoanelor de a avea un proces echitabil, intr-un termen rezonabil, dispozitii care intra in contradictie cu perioada de instrumentare a acestor cauze; b) Multitudinea plangerilor formulate impotriva organului de urmarire penala. Prin aceste motive, domnul Andrei a incercat sa dea o aparenta de legalitate masurii si sa ascunda motivul real al deciziei sale: ordinul domnului Sanpetru. In privinta motivelor invocate, acestea sunt neintemeiate, din considerente cunoscute si de catre domnul Andrei, dupa cum urmeaza: referitor la perioada mare de instrumentare a acestor cauze, aceasta este perfect justificata de complexitatea situatiei de fapt, de multitudinea de aspecte si diversitatea activitatilor infractionale savarsite de catre invinuiti, de numarul mare de persoane care au participat, cu sau fara vinovatie la savarsirea faptelor, de numarul mare de martori care au fost audiati, de modalitatile concrete de savarsire a faptelor care impun cercetari bine planificate, audieri repetate si confruntari, folosirea unor tactici si strategii de ancheta moderna si care necesita timp, de atitudinea lui Stefan Radulescu, care a interzis martorilor care nu erau angajati sa se prezinte la citatiile organului de urmarire penala, de incercarile acestuia si ale aparatorului sau, avocat Mihai Bogasiu, adanc implicat in activitatile infractionale desfasurate de clientul sau si “creierul” care a gandit multe dintre ele, de procedura folosita de avocat Mihai Bogasiu, care, anterior audierilor, convoca pe martori la cabinet si le indica raspunsurile ce trebuiau date si aspectele ce trebuiau ascunse organului de urmarire penala, de incercarile lui Stefan Radulescu si ale aparatorilor sai de a tergiversa prin orice mijloace urmarirea penala, asa cum rezulta si din documente. Or, a invoca nerespectarea dreptului la un porces echitabil, intr-un termen rezonabil, denota reaua-credinta a celui care le invoca, intrrucat studierea intregului material de urmarie penala de catre un alt procuror necesita foarte mult timp, datorita complexitatii situatiei de fapt si volumului mare de acte de urmarire penala si documente (peste 60.000 de pagini). De altfel, doamna procuror Elena Iordache, careia conducerea i-a repartizat acest dosar, cand a observat ca domnul Vladascau s-a pensionat, a refuzat sa preia cauza, apreciind ca, in noul context legislativ, masura i se pare vadit ilegala, iar pentru a studia un asemenea dosar si pentru a se putea pronunta in cunostinta de cauza are nevoie de 6 luni; este evident ca folosirea unui astfel de argument in justificarea masurii preluarii dosarului este absurda, masura insasi ducand la incalcarea dreptului la un proces echitabil, intr-un termen rezonabil; masura luata il ajuta pe Stefan Radulescu sa-si atinga scopurile urmarite: inlaturarea mea si o noua tergiversare a cauzei, si denota inconstienta celui care a dispus-o, de acum inainte, cu acest precedent periculos, orice persoana cercetata putand sa foloseasca metodele mai sus-prezentate (tergiversarea prin orice metode a urmarii penale, plangeri penale impotriva organului de urmarire penala, campanii de presa etc.), iar apoi sa invoce ca procesul dureaza prea mult si ca i s-a incalcat dreptul la un proces echitabil, intr-un termen rezonabil; recunoasterea de catre domnul Andrei in continutul rezolutiei ca urmarirea penala s-a efectuat in mod sustinut vine in contradictie flagranta cu masura dispusa, avand in vedere si principiul de drept potrivit caruia nimeni nu este obligat la imposibil (ad imposibilium nula obligatio), iar termenul rezonabil de desfasurare a procesului se apreciaza in functie de imprejurarile obiective ale cauzei, astfel incat sa se asigure atat respectarea drepturilor recunoscute de conventie, cat si realizarea scopului procesului penal. Cat priveste cel de-al doilea motiv, respectiv multitudinea de plangeri penale formulate impotriva mea, acesta nu are absolut nici o relevanta, mai ales ca majoritatea au fost solutionate cu neinceperea urmaririi penale si in nici una dintre ele nu s-a dispus inceperea urmaririi penale. Analizand dispozitia nr. 2522/C/2005 si prevederile art. 9 alin. 2 din Hotararea CSN nr. 156/2004, am constatat ca rechemarea mea din concediu a fost ilegala, din urmatoarele motive: Hotararea CSM nr. 156/2004 stipuleaza ca “concediul de odihna poate fi intrerupt in cazul in care magistratul este rechemat, prin dispozitie scrisa a conducerii institutiei, numai in caz de forta majora sau pentru nevoi de serviciu urgente care fac necesara prezenta acestuia”; Vazand motivele invocate in rezolutie, rezulta in mod clar ca nu au existat nevoi de serviciu urgente care sa faca necesara prezenta mea, imprejurarile invocate fiind cunoscute incaa inainte de plecarea mea in concediu, singurele situatii care nu au existat anterior fiind Legea nr. 247/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 653/22 iulie 2005, care, in art. 61 alin. 4, prevede ca “lucrarile repartizate pot fi trecute altui procuror numai in cazul suspendarii sau al incetarii calitatii acestuia, potrivit legii, ori in absenta sa, daca exista cauze obiective care justifica urgenta si impiedica rechemarea sa” si ordinul domnului Sanpetru. Am tras concluzia, justificata in opinia mea, ca singurul motiv pentru care s-a procedat in modul expus a fost aparitia legii sus-mentionate, care lua procurorului ierarhic superior prerogativa de a trece in mod discretionar cauzele de la un procuror la altul si, stiut fiind ca legea intra in vigoare la 3 zile de la publicarea in Monitorul oficial, persoanele sus-mentionate au incercat, prin folosirea in mod ilegal a prerogativelor functiilor incredintate, chemarea mea in mod abuziv din concediu pentru a putea uza de putinul timp ramas pana la intrarea in vigoare a legii care le anula aceasta prerogativa si de a-mi lua dosarul. Nu cunosc motivele care au determinat acest comportament din partea conducerii si am refuzat sa cred spusele mai multor persoane care m-au avertizat ca exista legaturi vechi intre Stefan Radulescu si persoane din conducerea PICCJ. La inceputul lunii august 2005, mi s-a comunicat de catre mai multi colegi procurori ca sunt invinuit in dosare aflate pe rolul Parchetului National Anticoruptie si ca se discuta arestarea mea, situatie care a fost de natura a crea presiuni psihice asupra mea, din cate banuiesc, pentru a renunta la plangerile pe care le formulasem impotriva masurii ilegale de repartizare a cauzei catre un alt procuror. In aceeasi perioada mi s-a comunicat de catre domnul procuror general Ilie Botos, prin persoane interpuse, ca sunt invinuit in dosarele DNA, iar la data de 11 august 2005, ca urmare a refuzului doamnei procuror Elena Iordache de a prelua dosarul, deoarece considera masura ilegala, am fost chemat de catre domnul Sanpetru, care, in prezenta doamnei procuror Iordache, mi-a comunicat ca sunt invinuit in dosarele DNA si ca ma sfatuieste sa renunt la aceste dosare, intrucat este mai bine pentru mine asa. Am cerut explicatii cu privire la infractiunile pentru care sunt invinuit, insa domnul Sanpetru mi-a spus ca nu cunoaste detalii. Avand in vedere situatia creata, m-am deplasat la DNA, unde am discutat cu domnul procuror general adjunct (de la acea vreme) Mircea Zarie, care mi-a comunicat ca nu sunt invinuit de savarsirea nici unei infractiuni. Cu privire la majoritatea aspectelor prezentate, l-am sesizat pe domnul procuror-sef sectie Gheorghe Draghici si pe domnul procuror general, insaa nu am primit nici un raspuns, nici pana in ziua de azi. Avand in vedere cele expuse, si asumandu-mi toate cele scrise in aceasta scrisoare emisa redactiei Exploziv-News, va solicit ajutorul, Dvs, prin mijloacele informative pe care le detineti, si cu profesionalismul care va caracterizeaza, sunt convins ca veti dezvalui, intr-o ampla ancheta de presa, toate itele incurcate ale afacerilor camarilei: Draghici, Muscalu, Radulescu, Tofan. Va multumesc!”
BASE-UDREA-MUSCALU=CORUPTIE
RADULESCU STEFAN : NEWS ALERT Mafia R.A.-A.P.P.S. e dirijată de Traian Băsescu şi Elena Udrea 8 01 2011 Speriat de creşterea în sondajele reale a P.R.M. şi a liderului său, Matrozul Chior a pus la cale mai multe diversiuni pentru scoaterea de pe scena politică a acestei formaţiuni. În primă fază, s-a reuşit scoaterea din Parlamentul României a P.R.M. După acest \"succes\" repurtat de Alcoolicul Naţional, Mafia Portocalie a crezut că P.R.M. va dispărea definitiv din politica românească. Nu a fost să fie aşa, tocmai datorită consecvenţei şi hotărîrii liderului partidului, dr. Corneliu Vadim Tudor, care a continuat să lupte cu şi mai multă fermitate pentru cauza naţională. Aşa s-a reuşit intrarea în Parlamentul European a P.R.M., cu 3 europarlamentari. \"Amanţii morţii\" Elena Udrea - Traian Băsescu au crezut că preşedintele P.R.M. va fi mai interesat de politica europeană şi mai puţin de cea internă. Dimpotrivă, dl. Corneliu Vadim Tudor a muncit tot mai mult, reuşind, în acest fel, să se remarce în ambele planuri. În ultimul an, P.R.M. şi liderul său au crescut permanent în preferinţele electoratului, întrucît toate semnalele trase de noi s-au adeverit, în sensul că România se află de mult timp în faliment. Concomitent cu apariţia unor partide-satelit, cum ar fi U.N.P.R. şi P.P.-ul lui Dan Diaconescu, Traian Băsescu a cerut unor lachei ai săi să-l poarte prin procese pe Tribun, cu scopul de a fi sufocat financiar. Elena Udrea, care este de fapt stăpîna R.A.-A.P.P.S., a declanşat, din umbră, acţiunea de scoatere, din sediul său central, a P.R.M. Din ordinul lui Traian Băsescu, în această acţiune s-au implicat şi Adriean Videanu, precum şi Mafia retrocedărilor ilegale de terenuri şi imobile, care s-a înarmat cu acte false, pe baza cărora sediul central al P.R.M. să ajungă pe mîna lor. Aceste fărădelegi s-au săvîrşit cu sprijinul conducerii R.A.-A.P.P.S., care nu şi-a apărat drepturile în instanţă, ba, mai mult, şi-a adus contribuţia la săvîrşirea acestor mîrşăvii. Investigaţiile noastre au scos la iveală faptul că Mafia din R.A.-A.P.P.S. este coordonată de Elena Udrea şi de colegul său de partid şi de Parlament, William Brânză. În cadrul R.A.-A.P.P.S., Sucursala pentru Administrarea şi Întreţinerea Fondului Imobiliar (SAIFI) a fost angajat, în plină criză economică, în condiţiile în care peste tot se fac restructurări, Daniel Ioniţă, vărul lui Brânză. Cînd este \"voinţă\" politică, totul este posibil. Daniel Ioniţă, fost tractorist şi şofer, a ajuns asistent comercial la SAIFI. Actuala soţie a lui William Brânză, Crenguţa Didu, este prietena Elenei Udrea. William Brânză are, împreună cu Crenguţa Didu, un copil botezat de Narcisa Mirică (fostă şefă a Poliţiei Veterinare în Guvernul Năstase) şi de Elena Udrea. Fostul soţ al Crenguţei Didu, Marian Didu, este finul procurorului Muscalu, cel care a muşamalizat Dosarele Penale ale escrocului Ştefan Rădulescu (prietenul lui Traian Băsescu) şi multe alte dosare, în care Elena Udrea şi Chiriaşul de la Cotroceni au avut interese personale sau de grup. Crenguţa Didu a fost acţionară la o firmă din Prahova împreună cu tatăl procurorului Muscalu, firmă care obţinea licenţele de transport internaţional de mărfuri prin intermediul lui Ştefan Rădulescu, care, la rîndul lui, lua legătura cu Traian Băsescu, în calitatea acestuia de ministru al Transporturilor, şi cu succesorii săi la acelaşi minister - Radu Berceanu, Anca Boagiu şi ceilalţi. Crenguţa Didu a fost acţionară la Firma SOMACO, care a fost vîndută, în urmă cu 2 ani, de sub sechestru asigurator, cu suma de 30 de milioane de euro. Din actele emise de Judecătoria Sectorului 6, în Dosarul Penal nr. 12705/303/ 2010, rezultă că măsurile asiguratorii au fost instituite de către Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi nu au fost revocate nici pînă în prezent. Ne întrebăm de ce nu se sesizează din oficiu procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi, împotriva procurorilor Mihaela Iorga Moraru şi Doru Florin Ţuluş, care au instrumentat cauza şi nu au cerut arestarea celor care au vîndut Firma SOMACO, aflată sub sechestru. Elena Udrea şi William Brânză au instalat-o, la 24 aprilie 2009, în funcţia de directoare comercială la SAIFI pe Virginia Mihailovici, prietena Paraşutei din Pleşcoi, a Narcisei Mirică şi a Crenguţei Didu. Aceste curviştine, împreună cu Traian Băsescu şi Adriean Videanu, stau în spatele acţiunii de evacuare din sediul său central a P.R.M. Elena Udrea a apelat şi la fina sa, Maria Cornea Speranţa, judecătoare la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a V-a Comercială, care stă în spatele multor decizii abuzive şi ilegale ce au vizat P.R.M. şi pe liderul acestuia. Una dintre prietenele Elenei Udrea este Elena Ursulescu, preşedinta Secţiei II Penală a Curţii de Apel Bucureşti, care face presiuni pentru tărăgănarea acţiunilor şi sesizărilor făcute de P.R.M. şi dl. Corneliu Vadim Tudor. Aceasta a fost numită special să-l judece într-un Dosar Penal pe primarul Constanţei, Radu Mazăre. Nu se ştie dacă au căzut sau nu la pace. Aceeaşi judecătoare l-a pus în libertate pe fiul senatoarei Sorina Plăcintă. Şi, pentru ca tabloul evacuării abuzive şi ilegale a P.R.M. din sediul său central să fie cît mai complet, poliţiştii - care şi-au permis să ocupe birourile europarlamentarului Corneliu Vadim Tudor, ale redaţiei ziarului \"Tricolorul\" şi ale celor 2 Fundaţii care funcţionau legal în aceeaşi clădire cu P.R.M. - aparţin Poliţiei Sectorului 1 al Capitalei, condusă de comisarul-şef Marius Voicu, finul chestorului Petre Tobă, cunoscut ca făcînd parte din Mafia retrocedărilor ilegale. Pentru asemenea fapte a fost cercetat informativ de cadrele UM 0962 Bucureşti şi de DNA. Asemenea acte de corupţie din Justiţie, Parchete, Poliţie şi Servicii de Informaţii, Administraţie, Jandarmerie, Guvern şi Preşedinţia României aduc atingere gravă economiei naţionale, afectează nivelul de trai al po*editat*ţiei şi pun în pericol integritatea teritorială a Ţării. Partidul România Mare şi ziarul \"Tricolorul\" sînt incomode pentru Mafia portocalie, acesta fiind, de fapt, motivul real pentru care aceasta a trecut la acţiuni de forţă împotriva formaţiunii noastre şi a liderului său, dl. Corneliu Vadim Tudor.
BASE-MUSCALU-DINESCU-UDREA
RADULESCU STEFAN : Un caz special îl reprezinta Mircea Dinescu, care a fost sponsorizat cu 3 TIR-uri de mobila, un autoturism BMW X-3 (în valoare de 1 miliard de lei), o dubita tip TV si mai multe sume de bani care, însumate, depasesc 500.000 de euro. Printre faptele penale savîrsite de Stefan Radulescu amintim vînzarea sediului SOMACO din Bucuresti, prin care a fost spalata suma de 1,6 milioane de dolari. Fapta s-a savîrsit cu complicitatea lui Marian Didu (finul lui Ilie Botos), Mihai Bogasiu, fost procuror, actualmente avocat, si a procurorului Gelu Muscalu. Ministerul Finantelor a efectuat expertiza tehnico-contabila (pe care o putem pune la dispozitie), din care rezulta ca, prin intermediul unor facturi false, Stefan Radulescu si-a însusit ilegal peste 50 miliarde de lei si a încasat, tot ilegal, aproximativ 10 miliarde de lei, ce reprezentau TVA. Facturile false emise au fost obtinute de la firme ce apartin unor cetateni arabi, care fac parte din anturajul lui George Muscalu, Marian Didu si Mihai Bogasiu. Desi faptele savîrsite de Stefan Radulescu au fost cunoscute de organele financiare, nimeni nu a întreprins nimic pentru recuperarea pagubelor produse bugetului de stat. Stefan Radulescu a vîndut, ilegal, S.C. Mobins S.A., firmei Ropotamo Expert S.R.L., în spatele careia se afla fostul secretar de Stat Flaviu Baias, finul lui Valeriu Stoica. Pretul de vînzare a fost de 7,5 milioane de euro, cu toate ca evaluarea societatii a fost de 13 milioane de euro. Mentionam ca vînzarea s-a efectuat fara a se avea în vedere faptul ca activele erau puse sub sechestru atît al Parchetului General, cît si al Administratiei Financiare a Sectorului 6. Dosarul Penal cu plîngerile înaintate împotriva lui Stefan Radulescu, în care sînt descrise în detaliu prejudiciile aduse de catre acesta bugetului de stat, se afla în prezent în posesia procurorului Daniel Morar, care, din luna martie 2006, nu a luat nici o masura. Ceea ce este mai grav ramîne faptul ca banii încasati din vînzarea S.C. Mobins, în parte, au fost delapidati de catre Stefan Radulescu, care a transformat aproximativ 4,5 milioane de dolari în gestiunea S.C. Somaco Holding S.A. (o societate fara angajati), care deruleaza numai prestatii fictive, în scopul cumpararii creantelor pe care le avea S.C. Rotras S.A. Drobeta-Turnu Severin catre diversi debitori. Ulterior, creantele au fost vîndute catre Euro Tyres Corporation, care a devenit astfel unicul creditor al S.C. Rotras S.A. în procedura de faliment. Contractul încheiat de Stefan Radulescu cu acesta firma a fost ilegal, deoarece a fost garantat cu pachetele de actiuni detinute la S.C. Rotras S.A. Drobeta-Turnu Severin de catre S.C. Transporturi S.A. si S.C. West Mar Logistic S.A. care la acel moment erau sechestrate, conform Ordonantei si Procesului-Verbal din 24.09.2004. Deci, achizitia creantelor de la Rotras S.A. s-a realizat prin delapidarea sumelor încasate din vînzarea ilegala a S.C. Mobins S.A. O alta parte din banii ramasi din vînzarea S.C. Mobins S.A. a fost delapidata prin transferuri bancare în conturile personale. La scurt timp, Radulescu a scos din conturile personale sume importante de bani pentru plata autoturismului BMW X-3, dat cadou lui Mircea Dinescu, si pentru mituirea altor protectori. La data de 23 noiembrie 2005, procuroarea Elena Iordache l-a trimis în judecata pe Stefan Radulescu, iar la cererea procurorului Balcan a pus la dispozitia acestuia ciorna Rechizitoriului întocmit. Procurorul Balcan a dat o copie a ciornei sotiei lui Radulescu, ceea ce demonstreaza complicitatea lui Balcan si a sefului acestuia, procurorul Irinel Paun, prieten al lui Radulescu, cel care a solutionat un singur dosar în viata lui si, în final, l-a scos basma curata pe mafiotul Sorin Ovidiu Vântu. Mentionam ca, în momentul trimiterii în judecata a lui Stefan Radulescu, procurorul Constantin Balcan îl cerceta pe procurorul Constantin Gherta, pe baza unor recla*editat* facute de catre acelasi Stefan Radulescu. Dupa trimiterea în judecata a lui Stefan Radulescu, în mod aberant Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, prin judecatoarea Isabelle Tocan (prietena judecatoarei Gabriela Bogasiu, sotia avocatului mafiot Mihai Bogasiu), a dispus anularea rechizitoriului si restituirea dosarului în vederea refacerii actului de sesizare. Aceasta masura constituie un fapt unic în justitia de dupa decembrie 1989. În martie 2005, procurorul Constantin Balcan a comunicat partilor ca va da solutie de scoatere de sub urmarire penala si a cerut avocatilor sa depuna la dosar concluzii scrise cu privire la solutii. Ne întrebam: ce a determinat schimbarea convingerii procurorului Constantin Balcan, în conditiile în care la dosar nu au fost administrate probe noi, care sa sustina învinuirile? Dupa interventia lui Mircea Dinescu, procuroarea Camelia Sutimanu de la DNA, adjuncta a procurorului Irinel Paun si prietena cu avocatii lui Radulescu, s-a implicat activ în inculparea procurorului Constantin Gherta si a celorlalti, care formulasera plîngeri penale împotriva lui Stefan Radulescu. Tot aceasta a infirmat rezolutia data de procurorul Ion Ciofu de Neîncepere a Urmaririi Penale a procurorului Constantin Gherta si s-a implicat în activitatea procurorilor care aveau dosarul, în sensul de a-i scoate vinovati (?!) pe toti cei care formulasera plîngeri împotriva lui Stefan Radulescu. Mentionam ca procurorul Constantin Gherta, nemultumit de presiunile la care era supus, a înaintat memorii catre Monica Macovei, Daniel Morar si CSM, demersuri nesolutionate, de mai mult de 1 an de zile. Cu toate acestea, la data de 13.09.2006, procurorul Constantin Balcan a emis o Ordonanta de trimitere în judecata a procurorului Constantin Gherta. Cu alte cuvinte, Mafia a ajuns sa aresteze organele de Politie si Justitie, care încearca sa aplice Legea! MIRCEA DINESCU SI-A ABANDONAT TATAL BATRÎN LA AZIL SI FRATELE ORB ÎN MIZERIE Stefan Dinescu: vîrsta 83 de ani, internat în urma cu aproximativ 45 de zile la Centrul de Îngrijire si Asistenta Sociala *editat*ia (Azilul de batrîni). Are amputat piciorul stîng, partea de jos, sub genunchi. Bolnav de arterita în forma avansata, din cauza careia a suferit 2 operatii la piciorul stîng, ultima soldîndu-se cu amputare. Acum 2 saptamîni a avut un usor accident cerebral, fiind spitalizat. În prezent este externat si, din punct de vedere medical, este clinic stabil. Este vizitat, din cînd în cînd, la Centrul de Îngrijire si Asistenta Sociala (Azilul de batrîni) de nora sa, din *editat*ia, sotia fiului cel mare (care este orb). Desi personalul Azilului îi acorda toata atentia, batrînul e foarte amarît si îl macina singuratatea, pe fondul starii de sanatate precare. Tata a 3 copii, \\\"Nea Fane\\\", putine îl alintau apropiatii, a fost de meserie tîmplar-dulgher. Este cunoscut ca un om de isprava, serios, a muncit din greu în viata lui pentru a-si întretine familia. Cunoscutii spun ca relatia cu fiul cel mic, Mircea, s-a deteriorat dupa ce acesta, împreuna cu alti 2 colegi, Oliviu Vladulescu si Radu Opran, a fugit de la scoala. Cînd l-a adus acasa, Nea Fane l-a batut zdravan. În 1998, prezent în *editat*ia, Mircea Dinescu nu i-a dat tatalui sau nici un fel de atentie. De cînd batrînul e internat la Azil, personalul de serviciu nu stie sa fi fost cautat sau vizitat de fiul cel mic, Mircea. Suparati pe fiul nerecunoscator, apropiatii familiei spun asa: \\\"Mircea ar trebui sa nu uite ca tatal sau nu l-a lasat la greu\\\". În perioada cînd era consemnat la domiciliu datorita relatiilor sale cu atasatul militar al Ambasadei URSS (1989) - saptamînal, tatal sau îl vizita, aducîndu-i toate bunatatile posibile, cu autoturismul 1 IL 116, pus la dispozitie de mai-marii vremii (primul-secretar Alexandrina Gainusa si prim-vicepresedintele Gh. Glodeanu), care îi asigurau pachetele cu produse alimentare de prima mîna, pe care lumea de rînd nu le avea niciodata pe masa. Ca prin minune, cînd autoturismul cu numarul de mai sus aparea în fata casei, securistii de serviciu se faceau nevazuti. Apareau, bineînteles, dupa ce masina disparea, iar frigiderul lui Mircea se umplea. Singur, cu problemele sale, \\\"Nea Fane\\\" îsi traieste cu demnitate ultima perioada a vietii. Spera sa i se vindece rana cu ajutorul bunului Dumnezeu si sa i se poata monta o proteza, care sa-i permita sa mearga. Fratele orb al lui Mircea Dinescu a ajuns aproape un cersetor...) 1) Dupa terminarea liceului la *editat*ia, Mircea Dinescu a fost luat în Armata, la Securitate (1970). 2) Înca de la încorporare, s-a remarcat prin betii crunte, duse pîna la coma alcoolica si uneori chiar la delirium tremens. 3) Fiind un soldat extrem de recalcitrant (nu se supunea ordinelor superiorilor, întîrzia cîteva zile peste permisiile primite, fiind o data chiar declarat dezertor), a primit mereu calificative inferioare. De el îsi aminteste un fost ofiter instructor, Radu Dinu (nume conspirativ). 4) Introducea bauturi spirtoase si tigari de provenienta straina în unitate, cu complicitatea unui bufetier (un anume Costel) de la cantina soldatilor, produse pe care le vindea la suprapret colegilor. Din acest motiv, în prima parte a stagiului militar era poreclit \\\"procurorul\\\", pentru ca procura produsele sus-amintite. 5) Era mereu un factor de destabilizare a colectivului de militari în termen, fiind banuit de colegi ca-i toarna la unii ofiteri. Multi militari au fost sanctionati (pedepsiti) din senin, fara o vina aparenta, cu diverse pedepse: corvoada peste rînd la bucatarie, plantoane în schimbul 2 sau 3, uneori chiar carcera. 6) Exasperati de comportamentul si turnatoriile lui Dinescu, cîtiva colegi de Armata i-au pus într-o noapte o patura în cap si l-au batut mar. A doua zi s-a internat la infirmerie. A fost constituita o echipa de cercetare a cazului. Militarii banuiti au fost anchetati, dar nu s-a aflat nimic. Echipa s-a deplasat si la infirmerie, unde l-a gasit pe Dinescu într-o stare avansata de betie. Alaturi de el se aflau o jumatate de litru de alcool sanitar (spirt medicinal), o cana si doua felii de pîine prin care filtrase alcoolul, precum lipovenii. 7) La terminarea stagiului militar, Dinescu a devenit \\\"fruntas\\\", urmatorul dupa simplu soldat. 8) Deoarece nu a reusit sa obtina decît gradul de fruntas, intentia lui Dinescu de a fi angajat la Securitate a fost stopata. 9) Pentru a-si atinge scopul de a deveni ofiter activ de Securitate, Dinescu a acceptat sa colaboreze, chiar fara plata, adica sa-si toarne prietenii si cunostintele gratis, cu speranta ca va fi primit cîndva printre cadrele active. 10) Ca sa-si suplimenteze veniturile, Dinescu facea, cu sprijinul Securitatii, diverse servicii unor cunostinte: procurarea de aparatura audio si recipe din asa-zisele \\\"shopuri\\\" (unde se cumpara numai pe valuta si pe baza de pasaport), obtinea aprobari pentru calatorii în strainatate (excursii, deplasari la studii, meciuri etc.), aprobari (peste rînd) la TV color (cu ajutorul celebrului Neidoni), pentru autoturisme de teren ARO si pentru Dacia, iar în unele cazuri chiar pentru locuinte în Bucuresti. Pentru toate acestea percepea un comision de 10-20% din valoare. 11) Folosindu-se de intimidari (avînd în spate Securitatea) la adresa conducerii Uniunii Scriitorilor, impunea publicarea unor autori total nesemnificativi, în dauna celor talentati. Se pare ca pentru barbati percepea cam 15% din sumele încasate de la Uniune, iar femeilor le cerea sa se culce cu el. 12) În 1988, banuit fiind de legaturi cu Serviciul Secret sovietic KGB, Securitatea i-a impus o serie de restrictii, printre care si asa-zisa \\\"arestare la domiciliu\\\", care era, de fapt, obligatia de a veni acasa înainte de ora 22,00. Acest fapt l-a enervat foarte tare, pentru ca abia dupa ora 22,00 era obisnuit sa mearga în unele restaurante \\\"cu program prelungit la vremea aceea\\\", unde, de obicei, bea pe gratis, amenintînd cu relatiile sale din Securitate si Militie. 13) Dupa 1989, a reusit sa-si scoata din \\\"dosarul de sursa\\\", pe care i l-a facut Securitatea, angajamentele de colaborator si turnator din arhivele care au fost duse initial la MApN. Dar putine aceste angajamente erau întocmite în mai multe exemplare si, mai ales, microfilmate, exista si acum dovada activitatii lui Dinescu în slujba Securitatii. Un cunoscut colonel de Securitate ne-a lamurit putine a devenit \\\"dizident\\\" M. Dinescu si de ce a fost scos din apartamentul de pe Calea Mosilor. \\\"În anul 1985, Gogu Radulescu - un fel de complotist gorbaciovist - i l-a prezentat pe Dinescu atasatului militar al Ambasadei URSS. Între cei doi s-a înfiripat o Ťdragoste la prima vedereť, mai ales ca poetul din *editat*ia se lauda cu soacra lui, cetateana sovietica Ludmila Loghinovskaia. Nu stiu, exact, cîte Note si Rapoarte i-a dat Dinescu atasatului militar sovietic, dar de dat - a dat, în mod sigur. Si nu numai atît, dar rusul venea, uneori, si la Dinescu acasa. Numai ca blocul respectiv era al Gospodariei de Partid si acolo nu locuia oricine, ci numai activisti PCR si cadre ale Securitatii si Militiei. Asa a fost scos Dinescu din acel apartament, nu fiindca ar fi fost dizident (?!). El minte cînd afirma ca ar fi fost mutat, cu forta, prin Balta Alba. Aiurea, s-a întors de unde plecase, în Str. Bitoliei.\\\" Poetul Mascarici a intervenit în favoarea mafiotului Mihai Bogasiu Mihai Bogasiu, fost procuror, în prezent unul dintre avocatii lui Stefan Radulescu, s-a aflat în anturajul lui Omar Hayssam. În cercul lui Mihai Bogasiu si al lui Mircea Dinescu se comenteaza ca Omar Hayssam a parasit România cu un yacht, înmatriculat la Capitania Mangalia, care a navigat pîna în Turcia. Yachtul a fost importat din Germania de catre Stefan Radulescu. Pretul de achizitie a fost de 60.000 de euro! Stefan Radulescu a falsificat factura de import si a introdus în tara yachtul la pretul de 2.595 de euro, producînd în acest fel o evaziune fiscala de peste 1 miliard de lei. Yachtul se afla în custodia SC Balema Trading SRL, cu sediul în Bucuresti, Calea Mosilor nr. 221, Bl. 31A, Sector 2, patronata de Ysmet Ysmail Bayymdyr, cetatean turc. Firma are o filiala la Mangalia, Sos. Constantei nr. 10. Ysmet Ysmail Bayymdyr se afla în relatii cu Nuredin Beinur, \\\"aghiotantul\\\" lui Nicu Gheara. La data de 2 iulie 2006, ei au solicitat de la autoritatile române si, în consecinta, au si obtinut (la 3 iulie 2006) aprobarea de a naviga pîna în Turcia. La aceeasi data (3 iulie 2006), la bordul yachtului a fost îmbarcat si Omar Hayssam. În aceasta operatiune a fost implicat si Mihai Bogasiu, care, prin intermediul SC Bogas Consulting SRL, a spalat banii lui Omar Hayssam obtinuti din afacerile derulate în judetul Buzau. SC Bogas Consulting SRL si celelalte firme ale lui Bogasiu s-au aflat în verificarile organelor financiare, de cercetare penala, iar patronul acestora a fost monitorizat de SRI. La interventiile unor politicieni PNL si ale lui Mircea Dinescu, controalele au fost stopate, asa ca evaziunile fiscale de zeci de miliarde de lei au ramas nesanctionate. Între timp, sotia lui Mihai Bogasiu a fost avansata judecator la Înalta Curte de Casatie si Justitie. Mihai Bogasiu face parte din mafia retrocedarilor ilegale de imobile. În acest fel ne explicam putine detine Mihai Bogasiu zeci de case si terenuri în toata tara, atît pe numele sau si al rudelor, cît si pe numele unor prieteni. Printre societatile falimentare si vîndute de Stefan Radulescu se numara si SC Somaco SRL, în care actionari majoritari au fost Carmen Anghel, Stefan Radulescu si Marian Didu, finul procurorului George Muscalu. Marian Didu este prieten cu Narcisa Mirica, actualmente Georgescu. Aceasta este casatorita cu fostul director adjunct al RAPPS Bucuresti, Georgescu. Fostul director adjunct Georgescu, sotia acestuia, Narcisa Georgescu, Marian Didu si procurorul George Muscalu fac parte din anturajul Elenei Udrea si al sotului acesteia, Dorin Cocos. În cursul anului 2005, RAPPS a vîndut terenurile pe care le detinea în Mangalia si în statiunile din sudul Litoralului Marii Negre. Gruparea mafiota Elena Udrea - Dorin Cocos - George Muscalu - sotii Georgescu si Marin Didu a pus mîna pe aceste terenuri. Acestia au o firma înregistrata în Germania, prin intermediul careia deruleaza afaceri pentru a nu se face legatura cu ei. Marian Didu are, în Eforie Nord, Hotelul Olguta. Lînga acest hotel se afla o vila, despre care se comenteaza ca apartine presedintelui Traian Basescu, fiind ascunsa sub numele unei rude. În curînd vom publica dezvaluiri si mai socante, care vor duce la arestarea infractorului Mircea Dinescu. În afara de sotia sa, nimeni nu l-a turnat la Securitate pe handicapat... Surse din Serviciile de Infor*editat* ne-au precizat ca Mircea Dinescu a dat doua Angajamente scrise la organele de Securitate. Una din persoanele care au vazut cele doua Angajamente a sesizat o anumita diferenta între cele doua înscrisuri. În opinia sa, e posibil ca unul din Angajamente sa fi fost scris de ofiterul care l-a recrutat, fiind doar semnat de Mircea Dinescu. Un lucru este cert, Mircea Dinescu a colaborat cu organele de Securitate! În arhivele fostei Securitati exista Note Informative scrise de Mircea Dinescu. În anul 1988, el a devenit un fel de dizident (dadea rapoarte la atasatul militar al Ambasadei URSS), motiv pentru care Securitatea l-a luat în verificari, concomitent cu exploatarea sa informativa.
muscalu-draghici vasile-frangetti
base radulescu stefan : Conducerea DNA si Parchetul General transeaza categoric razboiul Gelu Tofan - Stefan Radulescu: 2-0 Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pregateste trimiterea in judecata a omului de afaceri Stefan Radulescu in trei dosare penale. Numai intr-unul dintre dosare, impotriva lui Radulescu au fost formulate 20 de capete de acuzare. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pregateste trimiterea in judecata a omului de afaceri Stefan Radulescu in trei dosare penale, ce insumeaza peste 30 de capete de acuzare. Incriminat de auto-proclamarea in fruntea companiilor lui Gelu Tofan, prin metode care frizeaza penalul, Stefan Radulescu a mai petrecut cateva zeci de zile in stare de arest preventiv. Scorul devine astfel, dupa infirmarea urmaririi penale, date de conducerea DNA, 2-0 pentru Gelu Tofan. In paralel, procurorul Constantin Gherta, cel care a instrumentat anchetele privitoare la Stefan Radulescu, aduce grave acuzatii unor procurori DNA, pe care ii suspecteaza ca ar face tot posibilul pentru favorizarea inculpatului. DNA nu comenteaza, iar CSM efectueaza o ancheta. Fostul angajat, apoi asociat si, intr-un final, acaparator al societatilor comerciale din grupul Tofan, Stefan Radulescu are grave probleme penale. Arestat preventiv sub numeroase capete de acuzare, printre care abuz in serviciu, delapidare, evaziune fiscala, fals in inscrisuri si prezentare de acte falsificate la Autoritatea Vamala, Stefan Radulescu a fost ulterior eliberat. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pregateste, insa, retrimiterea lui Stefan Radulescu in judecata, de aceasta data in trei dosare penale. Potrivit procurorului Constantin Gherta – magistratul care a instrumentat ancheta declansata impotriva lui Stefan Radulescu –, dosarele 330/P/2005, 303/P/2005, si 1296/P/2005 sunt foarte aproape de finalizare. In dosarele respective se regasesc zeci de capete de acuzare, numai in cel ce poarta numarul 303/P/2005 fiind retinute 20 de fapte penale. Prejudiciul retinut in sarcina lui Stefan Radulescu este unul de-a dreptul halucinant, in cuantum de zeci de milioane de euro. Dosarele sunt constituite pe baza plangerilor venite din partea fostului sau patron Gelu Tofan, pe care l-a lasat, peste noapte si prin inginerii financiare care frizeaza penalul, fara companiile pe care le detinea. Radulescu a mai fost arestat preventiv Printre dosarele aflate la un pas de finalizare se numara si cel in care Stefan Radulescu a fost arestat preventiv (303/P/2005). Acesta a mai fost trimis in instanta, fiind intors pentru lamurirea unor vicii de procedura penala. In acelasi dosar este cercetat si Marian Didu, finul fostului procuror-sef al DIICOT din cadrul Parchetului General, Gheorghe Muscalu. Una dintre firmele lui Didu, Agromar Beta - in care actionar este si procurorul-sef Muscalu –, este implicata intr-un circuit de instrainare fictiva a unor active ale Tofan Trans, ce au fost re-inscrise, apoi, in aceeasi societate, ca majorare de capital cu aport in natura. In urma schemei, Stefan Radulescu a reusit sa devina actionar majoritar la Tofan Trans. Revenind la schema, Tofan Trans a vandut, chipurile, doua statii de spalare TIR, respectiv turisme societatii Astra, care le-a inscris in contabilitate la o valoare dubla decat aceea cu care fusesera initial achizitionate de prima dintre firme. Statia de spalare TIR a fost, apoi, instrainata (doar in acte) catre firma lui Didu si Muscalu, Agromar Beta, care, la randul ei, a vandut-o persoanelor fizice Stefan Radulescu, Anton Stan si Viorel Bucurenciu. Toate acestea pentru ca, intr-un final, statia sa fie re-adusa in Tofan Trans drept aport in natura la majorarea de capital, iar cei trei sa primeasca actiuni aferente. In realitate, statia de spalare TIR nu a fost niciodata miscata de pe loc, fiind instrainata doar in acte, in acest circuit, pentru ca Stefan Radulescu sa-si poata spori numarul de actiuni detinute la Tofan Trans, in defavoarea celorlalti actionari, in principiu Gelu Tofan. Finalizarea dosarelor lui Stefan Radulescu, pe fondul bilei albe acordate de conducerea DNA lui Gelu Tofan, duce scorul din razboiul cu Radulescu la un 2-0 asteptat. Dosarele 330 si 1.296, pe picior de plecare Tot la un pas de finalizare se afla si dosarul 330/P/2005, in care Stefan Radulescu este acuzat de comiterea infractiunilor de abuz in serviciu si fals in inscrisuri, in ceea ce priveste autoproclamarea de actionar majoritar la „Rotras“ Drobeta Turnu Severin. Prejudiciul cauzat, astfel, firmelor „Tofan Grup“ si „Danubiana“ - adevaratii actionari ai „Rotras“ – este estimat la 52 milioane de euro. Pentru a acapara „Rotras“, Stefan Radulescu a achizitionat, prin intermediul firmei „Astra“, societatea „Transporturi Orsova“, una falimentara de stat, pe care a supraevaluat-o, apoi, la 290 miliarde de lei. Asta pentru a putea dispune, intr-un final, o fuziune intre „Transporturi Orsova“ si „Rotras“ si a acapara actiunile aferente procesului. Acestei operatiuni s-au aduaugat cateva majorari fictive de capital, toate contestate, apoi, de catre ceilalti actionari, intre care Gelu Tofan si SIF Oltenia. Si dosarul 1296/P/2006 se afla tot la un pas de finalizare, precizeaza procurorul Constantin Gherta. Delapidare si fals in inscrisuri – acestea sunt acuzele aduse lui Stefan Radulescu in acest dosar, ce face referire la faptele comise de invinuit in calitate de administrator unic al „Tofan Trans“ SA si director general al „Transporturi Auto Astra“ SA. In acelasi dosar mai este cercetata si sotia sa, Mariana Radulescu, pentru complicitate la delapidare si fals in inscrisuri, in calitate de administrator si unic actionar al „West Mar Logistic“ SRL. Parchetul General continua cercetarile si in alte dosare Un alt dosar rasunator al lui Stefan Radulescu este cel cu numarul 1295/P/2005 deschis de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dar declinat la DNA. Acuzele aduse lui Radulescu in acest dosar sunt abuz in serviciu si inselaciune, legate de investitii fictive in valoare de 50 miliarde de lei vechi. Alaturi de Radulescu, in acest dosar mai este cercetat si directorul uneia dintre firmele din grupul Tofan, „Rotras“ SA Drobeta Turnu Severin, Mihai Ghebaura, bun prieten al sefului Sectiei de Combatere a Coruptiei din cadrul DNA, procurorul-sef Irinel Paun, de asemenea originar din Mehedinti. Sotii Radulescu sunt cercetati si in dosarul nr. 1294/P/2005, constituit tot la nivelul Parchetului General, pentru inselaciune si efectuarea unor investitii fictive de peste 27 de miliarde ROL. Dosarul face referire la modul de dobandire a 54% din actiunile SC „Mobins“ SA, prin transferarea valutei obtinute din exporturile efectuate de aceasta firma la „West Mar Logistic“, apoi revirarea banilor catre „Mobins“ cu titlu de investitii sau aport la capitalul social. Afaceristul Stefan Radulescu este cercetat si pentru sustragere si vanzare de sub sechestru si evaziune fiscala, in dosarul nr. 247/P/2006, constituit tot de catre procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In acest dosar, Radulescu este acuzat ca a instrainat un teren de aproximativ 90.000 m.p. si constructiile aferente, care apartinea SC „Mobins“ si care fusese sechestrat de catre ANAF si Parchetul General. Suma incasata de Radulescu ar fi fost de 12 milioane de euro, dintre care 4 – bani „la negru“. Tot in privinta unor vanzari frauduloase de imobile si a instrainarii ilegale de active s-a constituit si dosarul nr. 1297/P/2005, in care Stefan Radulescu este acuzat de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor in forma calificata. Dosarul este inregistrat tot la nivelul Parchetului General. In fine, Stefan Radulescu mai este anchetat si in dosarul nr. 1298/P/2005, de catre procurorii Parchetului General, cu privire la diverse activitati infractionale desfasurate la SC „Tofan Trans“ SA. Parchetul General acuza, DNA nu comenteaza, CSM investigheaza Va prezentam, in continuare, reproducerea integrala a discutiilor dintre sotia lui Stefan Radulescu, Mariana, si procurorul Constantin Gherta, de la Parchetul General. O copie trunchiata a inregistrarii originale – care nu mai exista - a fost depusa de catre Mariana Radulescu la DNA, insotita de o plangere impotriva procurorului Gherta, cel care a dispus arestarea preventiva a sotului ei. Acelasi procuror a fost, in acelasi timp, reclamat de nu mai putin de 150 de ori la diverse institutii. DNA a apreciat, initial, ca plangerea Marianei Radulescu a fost depusa „in scopul de a intimida si discredita pe procurorul care efectueaza urmarirea penala“. Dosarul a fost, insa, apoi, intors de catre seful Sectiei de Combatere a Coruptiei din cadrul DNA, Irinel Paun – asa cum am mai aratat -, despre care Gherta sustine ca ar fi prieten cu un angajat al lui Stefan Radulescu. Asa se face ca lucrarea a ajuns la procurorul Constantin Balcan, despre care Constantin Gherta este de parere ca „este absolut incredibila disperarea cu care acest procuror, fost senator FSN si primar de Urziceni, actioneaza in scopul evident de a-i asigura protectie inculpatului Stefan Radulescu“. Purtatorul de cuvant al DNA, Livia Saplacan, declara ca nici institutia pe care o reprezinta si nici procurorul Constantin Balcan nu comenteaza acuzele. „Noi nu putem face comentarii pe marginea unor cazuri care sunt de competenta CSM. Iar procurorul Constantin Balcan cu atat mai putin“, a precizat, ieri, Livia Saplacan. Sesizat de catre procurorul Constantin Gherta, Consiliul Superior al Magistraturii urmeaza a se pronunta asupra situatiei.
BASE-UDREA-MUSCALU-DIDU
RADULESCU STEFAN : Apropiatii lui Stefan Radulescu au rupt legea tacerii si au devoalat operatiunile acestuia de devalizare a unor firme de stat si private * Declaratiile fostilor parteneri de afaceri si administratori de la firmele acaparate de inculpatul Stefan Radulescu au oferit procurorilor indicii zdrobitoare impotriva acestuia * Martorii se tem pentru viata si siguranta lor si a familiilor lor ZIUA continua seria dezvaluirilor referitoare la afaceristul Stefan Radulescu - inculpat in opt dosare penale pentru fraude financiare de peste 120 milioane de dolari, cu o serie de declaratii date anchetatorilor si presei de anumite persoane care i-au fost extrem de apropiate. Cand au realizat ca Radulescu distruge toate firmele acaparate prin fel de fel de smecherii, ori prin uzarea fortei, partenerii sai de afaceri au inceput sa vorbeasca. Martorii au relatat anchetatorilor si chiar s-au plans in scris judecatorilor de faptul ca, dupa ce au sesizat autoritatilor ispravile lui Radulescu, au primit amenintari cu moartea din partea unor \"prieteni supusi\" ai lui Radulescu, prin telefoane care le primeau chiar si in perioada cand respectivul se afla in arestul Politiei. Declaratiile finului lui Radulescu Cristian Mihai Buciu a fost cununat in vara lui 2002 de Stefan Radulescu, care l-a numit presedinte al Consiliului de Administratie la SC Tofan Trans SA (devenita ulterior Rotras International Holding) si administrator la Rotras SA. Cand a realizat la finele anului 2004 ca este folosit in manopere frauduloase, Buciu a rupt tacerea si a dat procurorilor o serie de declaratii in care a aratat ca Radulescu a efectuat mai multe acte false in numele lui pe cand se afla plecat din tara, in luna de miere. Buciu a scos la suprafata metodele lui Radulescu de acaparare a unor firme prin acte fictive pentru sedinte AGA fictive, pentru ca apoi, cu documente false sa se schimbe structura actionariatului: \"Se majora fictiv capitalul social pentru ca actionarii majoritari sa devina actionari minoritari, asa cum au patit Gelu Tofan la firmele Tofan Trans, la Transporturi Autor Astra si la Rotras Drobeta Turnu Severin, cum au patit PAS-ul si Dan Nicoara la Mobins SA sau Stan Anton la Somaco SA (...) Radulescu n-a bagat nici un ban, dar dupa majorari fictive de capital in urma carora a ajuns el patron a vandut utilajele noi cumparate dupa 1990 ca fier vechi. A vandut active, terenuri, chiar daca erau sub sechestru, iar pe directorul Dan Nicoara, cel care l-a adus la Mobins ca investitor strategic, l-a dat afara, i-a sechestrat copiii si i-a facut dosare penale\". Buciu a mai aratat ca Radulescu, prin majorarile de capital, a pacalit statul roman, deoarece a diminuat pana aproape de zero actiunile detinute de SIF-uri si a devalizat patrimoniul societatilor prin transferuri si vanzari fictive catre firmele membrilor familiei Radulescu, iar sute de muncitori au fost trimisi in somaj. Buciu a dezvaluit ca \"Radulescu mi-a spus ca putem sa semnam linistiti orice ca are totul aranjat cu generalul Toma Zaharia de la MI, caruia spunea ca i-a dat 200.000 dolari (...) Radulescu ii avea la picioarele sale pe col. Iftimie, seful Politiei Sector 6, pe raza caruia erau firmele lui Radulescu, ca si pe col. Oprisan, seful Sectiei 22 Politie. Aici ajungeau toate plangerile impotriva lui Radulescu si erau ascunse in sertare. Politistii veneau la noi la firme ca la ei acasa. Le dadeam combustibil, cauciucuri, le dadeam bani pentru concedii\". Buciu a precizat ca Radulescu se lauda cu fel de fel de relatii: \"Nastase, Iftimie, Oprisan, Diaconescu, Sorescu, Zaharia\" (...) Radulescu avea un memoriu catre Ministerul Justitiei vizavi de actiunile Parchetului si care era apostilat de Nastase catre ministrul Cristian Diaconescu. Spunea ca a fost la Nastase si cand a iesit de acolo erau persoane importante care faceau anticamera - Gabi Oprea, si ca el a intrat, el a fost mai important decat Gabi Oprea\". Despre dosarul sau penal de la DNA, instrumentat la plangerea lui Radulescu, Buciu a relatat ca acolo \"este o mare combinatie, Irinel Paun, Balcan...Irinel Paun este un apropiat al lui Ghebaura, directorul de la Rotras Turnu Severin. Irinel Paun este din Mehedinti, de acolo a venit la Bucuresti (...) prin acest procuror Balcan, care nu stie pe ce lume traieste si care instrumenteaza dosarul 33 in conditiile in care acest dosar a mai fost instrumentat o data\". Declaratiile doctorului Stan Anton Cetatean german, de profesie medic stomatolog, Stan Anton a fost partener de afaceri cu Stefan Radulescu din momentul in care au preluat impreuna SC Somaco SA, iar ulterior a cumparat actiuni la unele din firmele acaparate de afacerist. Stan Anton a relatat ca \"Radulescu e nascut fiara, are mutatie genetica in el... mi-a furat peste 10 milioane euro, in care intra si profiturile. Eu i l-am prezentat pe Marian Didu, care este finul procurorului sef George Muscalu de la Parchetul General. Eu i l-am recomandat ca avocat pe Mihai Bogasiu (n. red. - care a devenit principalul colaborator al lui Radulescu), care i-a adus toate relatiile cu magistratii. Apoi, Radulescu cu Bogasiu m-au furat. Dupa ce am facut plangere penala impotriva sa, Radulescu a platit sa fiu batut eu si sotia mea (...) Bogasiu mi-a spus clar ca lui ii e frica de Radulescu sa nu cumva sa pateasca si el ce a patit Tofan (...) Radulescu a vrut sa-l faca pe Bogasiu, adica sa-l insele, sa-l aiba la mana pe Bogasiu. Radulescu a introdus in tara un yacht (n. red. - botezat Kalidora) cu acte false, dupa ce l-a introdus i l-a dat lui Bogasiu, care s-a dus si l-a inscris cu numele fetelor lui la Snagov si se lauda peste tot ca are yacht. Pana s-a lamurit Bogasiu ca e cu acte false... Bogasiu i-a spus lui Radulescu sa plateasca si Bogasiu atuncea l-a strans cu usa si Radulescu a platit taxele vamale. Dar infractiunea a ramas, care nu e pedepsita nici pana azi (...) Bogasiu a venit o data sa tradeze. A venit sa tradeze. Ne-am intalnit eu, Tofan, Bogasiu si Marian, la Marian acasa. Bogasiu ne-a spus: dati-mi 250.000 de dolari si vi-l dau pe tava pe Radulescu si va luati si firmele inapoi. Tofan nu a vrut. (...) Bogasiu a ramas tot cu Radulescu. Ei sunt legati prin infractiunile pe care le-au facut impreuna\". Referindu-se la \"pilele lui Radulescu din Politie, Stan Anton a declarat: \"Din surse destul de sigure stiu ca si gen. Toma Zaharia ar fi luat 100.000 sau 200.000 de dolari de la Radulescu\". Declaratiile lui Dan Radu Nicoara, fost presedinte PAS Mobins SA Fost director si presedinte al PAS-ului din cadrul SC Mobins SA, Dan Radu Nicoara a relatat cum a fost inselat de Stefan Radulescu, care a pus mana pe societate promitand investitii puternice, salarii mari si altele: \"Politica lui a fost sa indatoreze fabrica noastra catre firmele lui, ca sa o bage in faliment. Radulescu s-a infuriat pentru ca il intrebam cand baga banii in banca, pentru ca n-a platit nici macar pachetul majoritar de 54% pe care l-a preluat de la noi. M-a dat afara din serviciu, mi-a sechestrat copiii ca sa-i dau masina pe care eu o aveam pe contract de comodat. Am fost amenintat cu moartea, amenintari pe care le-am inregistrat si le-am depus la Parchet. A facut praf fabrica. A concediat 500 de muncitori fara compensatii. Mie mi-a facut peste 100 de plangeri penale pentru ca faceam presiuni la institutiile statului pentru anchetarea lui (...) Radulescu are relatii puternice in Parchet\". Nicoara ne-a declarat ca in 2004 i-a lasat un memoriu procurorului DNA, Maricel Sanpetru (azi - prim-adjunct al Procurorului General al Romaniei), si ca a doua zi i-a fost pus memoriul in fata de catre un apropiat al lui Stefan Radulescu pentru a i se demonstra ca se stie tot ceea ce el face. Referitor la episodul cu sechestrarea copiilor sai, Nicoara a relatat ca din ordinele lui Radulescu, caruia nu a vrut sa-i preda un autoturism Audi pe care il avea cu contract, o echipa de bodyguarzi i-au tinut copiii sechestrati mai bine de patru ore, iar pe el l-au tinut inchis intr-o camera pana dupa miezul noptii, si a fost nevoie de doua ore de negocieri intre politistii de la Sectia 22 si Radulescu ca sa se accepte eliberarea sa. Dosarul penal declansat la Parchetul Sectorului 6, la plangerea lui Nicoara contra lui Radulescu, a fost musamalizat. Razvan SAVALIUC
Un comentariu:
RADULESCU STEFAN ... fost tehnician cu siguranta circulatiei, in Autobaza 6 Transcom , devenita ASTRA-SA ... mi-a fost subaltern - vezi in CURICULUM - ul din barbu-florea, si l-am sanctionat administrativ pentru indisciplina - a refuzat sa faca de serviciu , intr-un 23 August, directorul nostru , domnul Moisescu fiind atunci in CO, iar eu eram atunci adjunctul lui ...
Trimiteți un comentariu