Basescu surprinde prin a nu mai surprinde

Va prezentam doar cateva din răspunsurile preşedintelui Băsescu la întrebările adresate în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, 25 ianuarie 2006, de la Strasbourg. Comentariile promaneste sunt intercalate:


Janusz BARGIEŁ (Polonia): România vrea să adere la Uniunea Europeană. L-am întrebat ieri pe primul ministru al Bulgariei, acum aş vrea să vă adresez dvs. aceeaşi întrebare. Constituţia europeană este moartă sau, ce credeţi, poate ea să fie resuscitată?

Traian BÃSESCU: Ei bine, România într-adevăr sprijină o Europă unită şi noi vom fi confruntaţi cu efectele acestui proces de globalizare. Nici o ţară din Europa nu poate să facă faţă acestor efecte ale globalizării, dacă noi ne gândim ca UE să rămână o simpla piaţă. România va sprijini şi sprijină Tratatul constituţional şi de îndată ce va deveni membru al UE, aşa cum am decis împreună cu Comisia Europeană, în 2007, România va sprijini puternic ratificarea acestui Tratat constituţional. Noi considerăm că fără acest Tratat, fără Constituţie, Europa este condamnata sa ramana o simplă piaţă, iar noi toţi nu vom putea să avem o politică externă comună, nu putem să ne apărăm, nu putem să-i apărăm pe cetăţenii noştri de efectele globalizării. Un singur cuvânt aş vrea să adaug, şi anume că Europa unită, cu un Tratat constitutional, va putea să fie partea care conduce acest proces de globalizare. Dacă nu suntem uniţi de acest Tratat constituţional, vom fi undeva pe partea celor care doar primesc efectele globalizării şi nu care le poate influenţa. De aceea, România sprijină acest Tratat constituţional.

peromaneste: S-a facut, nu de putine ori, aluzie ca Basescu ar face jocul anglo-saxon de slabire al UE - vezi si cazul Poloniei. Din declaratia de mai sus se vede ca presedintele e un realist si, mai mult decat atat, intelege un lucru sau doua din globalizare, aceasta spaima a vechii Europe. De fapt, Basescu intelege destul din globalizare pentru a o transforma intr-o oportunitate pentru o UE ce sa cuprinda si Romania.


Konstantin KOSACHEV (Federaţia Rusă): Domnule preşedinte, întrebarea mea se referă la instalarea, în perioada următoare, a bazelor militare americane în România. Cum puteţi să combinaţi acest lucru cu prevederile tratatului în ceea ce priveşte forţele convenţionale din Europa şi angajamentele statelor membre NATO referitor la controlul armelor, în special acela de a nu a desfasura forţe combatante substanţiale pe teritoriul noilor membri ai alianţei?

Traian BÃSESCU: Instalarea unor baze americane pe teritoriul românesc este în total acord cu legislaţia internaţională, pe care şi România, şi Rusia, şi statele UE, şi SUA au semnat-o, adică sunt membre ale acestei Convenţii. Vă pot garanta în plus că instalarea acestor forţe americane pe teritoriul românesc nu este direcţionată împotriva unei anumite ţări. Pur şi simplu, noi vrem să protejăm progresele democratice. Ca preşedinte al României, eu urmăresc securitatea ţării mele. Poate că nu este momentul potrivit ca să discutăm, dar eu însumi, în februarie 2005, i-am informat pe şefii politici ai Federaţiei Ruse asupra acestei probleme. Acesta este răspunsul. Noi respectăm toate obligaţiile noastre internaţionale, aducând aceste facilităţi militare americane în România şi pe coasta Mării Negre. După cum am înţeles, dvs. reprezentaţi Federaţia Rusă. 30 de ani aţi stat în România şi nu v-am întrebat niciodată de ce aţi stat.

peromaneste: Aici foarte multi comentatori au sarit pur si simplu pe ultima replica a presedintelui: ba ca-i prea tupeista, ba ca e neprecisa din punct de vedere istoric. Din moment ce tot platim asa de scump gazul metan rusesc, ce anume ni s-ar mai putea intampla? Cand am fi avut nevoie de cumsecadenie ruseasca ne-am ales cu ce ne-am ales.


Zsolt NÉMETH (Ungaria): Domnule preşedinte, în România există 1,5 milioane de unguri, alături de alte minorităţi, care încearcă să aibă autonomii şi coaliţia trebuie să adopte o lege asupra minorităţilor, care să aibă o prevedere despre autonomia culturală. Am înţeles că Senatul Romaniei a respins acest proiect de lege. Care este poziţia dvs., domnule preşedinte, în privinţa acordării autonomii culturale acestei minorităţi din România?

Traian BÃSESCU: Mulţumesc foarte mult. În ceea ce priveşte minorităţile din România, nu vă voi da multe argumente, vă voi da însă nişte exemple. În România, minorităţile se pot adresa în limba lor maternă în Justiţie, au şcoli în limbile lor materne. Toate cele 19 minorităţi din România sunt reprezentate în Parlament. În România, avem trei miniştri plini, care sunt membri ai guvernului din partea minorităţilor. În zonele unde minorităţile reprezintă 20% din locuitori, administraţia locală este obligată să emită documente şi în limba minorităţilor. Toate deciziile sunt prezentate atât în română, cât şi în limba minorităţii din acea zonă.

Cred că România are unul dintre cele mai moderne sisteme de legi care protejează minorităţile. În acelaşi timp, avem o problemă. Este vorba de o dezbatere la nivelul clasei politice în ceea ce priveşte autonomia culturală. Încercăm foarte serios sa găsim exemple într-o lege, din altă ţară care este membră a UE, de cum a fost rezolvată în aceasta ţară autonomia culturală şi cum a fost ea garantată în condiţiile în care ei, de fapt, sunt liberi să folosească limba lor maternă, maghiara sau ucraineana sau orice altă limbă, chiar şi în sistemul juridic. Judecătorul este obligat să asigure minorităţilor o traducere, din acea limbă minoritară în limba oficială română. Nu găsim un model de o astfel de legislaţie în alte ţări. Vă rog chiar, dacă aveţi un asemenea model, aş vrea foarte mult să-l iau cu mine şi să găsesc soluţii, pe care să le aplicăm, soluţii care sunt aplicate în alte ţări din UE.

peromaneste: Probleme cu minoritatile de un fel sau altul incep sa se auda din inima Europei. Nu numai din Irlanda de Nord, ci si din Catalonia, suburbiile Parisului si Corsica, pana in Tirolul italian se aud din ce in ce mai multe glasuri pestritze. Presedintele Basescu a raspuns bine raportand 'problema' maghiara din Romania nu numai la realizarilor maghiarilor romani, dar si la abordari europene a unor chestiuni mai mult sau putin similare.

François ROCHEBLOINE (Franta): Domnule preşedinte, credeţi că, într-adevăr, sunteţi gata să intraţi în UE la data prevăzută, 1 ianuarie 2007, şi care sunt domeniile în care o cooperare cu ţările europene, care au aceleaşi valori ale democraţiei, pot să faciliteze acest demers al dumneavoastră şi ce aşteptări aveti de la Franţa? Şi poate îmi răspundeţi în franceză, o limbă care este foarte vie şi folosită la dumneavoastră în ţară.

Traian BÃSESCU: Nu vă pot răspunde în franceză. Ce înseamnă franceza pentru România? Toţi românii vorbesc franceză, francezii ştiu acest lucru, iar ca să vă dau un exemplu, în acest an, Congresul mondial al Francofoniei va fi organizat în România. 63 de ţări francofone vor participa la acest congres de la Bucureşti. Franceza este o parte a culturii noastre, căci cultura franceză insăşi este o parte a culturii române. Franţa a contribuit la cultura noastră şi, după cum ştiţi sculptorul Brâncuşi a trăit în Paris şi ştim că există foarte mulţi români care au creat şi în Franţa. Nu stiu dacă sunteţi foarte satisfăcut cu răspunsul. Îmi pare rău ca eu nu vorbesc franceză şi asta pentru ca eu am fost căpitan în marina comercială şi enlgeza e limba în care poţi să te salvezi.

peromaneste: Aici nu te poti gandi si la sensul metaforic al ultimei fraze. Romania, in viziunea lui Basescu, incearca sa se salveze si prin spatiul englez.

Pe de alta parte, nu se poate sa nu se observe atitudinea patronatoare a oficialilor rus si francez. E bine sa le mai dam si de gandit acestora, mai ales cand tot rau o ducem, desi sub Iliescu si comunisti am fost neegalat de aproape de rusi si francezi...

Pentru toate raspunsurile presedintelui Basescu, dati click aici!

Da click aici ca sa vezi totul!