1. Lege pentru restabilirea integritatii teritoriale
La 22 iulie la initiativa Presedintelui Voronin, Parlamentul a adoptat in doua lecturi " Legea cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stinga nistrului(Transnistria) ". Legea votata si promulgata fiind organica, apare intrebarea, daca nu cumva era nevoie de o lege constitutionala prin care sa fie revizuita Constitutia pentru a reglementa statutul de baza al Transnistriei, asa cum este art.111 din Constitutie care defineste statutul Gagauziei. Alta intrebare este daca denumirea legii este adecvata, caci formula " din stinga Nistrului " este una folosita mai mult de presa si provoaca confuzie, in special la expertii straini, carora le vine greu sa inteleaga unde este stinga si unde dreapta Nistrului. Probabil ca formula " din estul Nistrului " ar fi fost mai reusita. Utilizind termenul " Transnistria " legislatorii nu au stabilit continutul juridic al acestuia, ce teritoriu al tarii cuprinde aceasta notiune ? Care va fi soarta Tighinei si a satelor din partea vestica a Nistrului, teritoriu istoric, care se afla sub ocupatia regimului Smirnov ? Declarind in preambul ca scopul legii este "restabilirea integritatii teritoriale a statului", parlamentarii s-au abtinut sa dea o apreciere politica separatismului, fapt care diminuiaza calitatea documentului.
Drept un progres evident fata de proiectul Sova al legii, discutat anterior , trebuie mentionat art.3 al legii votate - " In componenta R. M. se va constitui unitatea teritoriala autonoma cu statut juridic special Transnistria ". Astfel parlamentarii au exclus notiunea " Republica " din lege, ceruta de planul Iuscenko, care ducea la federalizare si ulterior la separare prin referendum. Pentru moment in lupta dintre federalizare si autonomie, a cistigat ratiunea pastrarii integritatii statului integru. Astfel parlamentarii au optat pentru formula de "stat unitar complex" in detrimentul confederalizarii. Alineatul trei al art. 3, prevede ca vor putea intra in componenta Transnistriei sau iesi localitatile din stinga Nistrului in baza referendumurilor locale, ceia ce este corect. Insa aceste referendumuri trebuie sa fie realizate inainte de alegerile in Consiliul Suprem al Transnistriei, pentru a stabili teritoriul autonomiei, altfel ce rost ar mai avea ele ?
In art.4 al legii se stabileste ca organul reprezentativ al Transnistriei va fi Consiliul Suprem, pregatirea si desfasurarea alegerilor in care se va face cu acordul OSCE de catre o Comisie Electorala Internationala(CEI) sub egida OSCE, cu monitorizarea Consiliului Europei. Chiar daca parlamentarii au conditionat petrecerea alegerilor in Consilul Suprem al Transnistriei de democratizare si demilitarizare, trebuie sa recunoastem inca o data ca principiul acesta a reglementarii de jos in sus este pagubos si periculos. Este clar pentru oricine ca Smirnov si ortacii sai dupa ce-si vor vedea Consiliul Suprem ales recunoscut de OSCE nu vor mai dori sa stea la masa tratativelor cu Chisinaul oficial, ci asa cum ne sperie Smirnov vor organiza un referendum de separare. Aceasta prevedere a legii este in dezacord cu Constitutia R.M. care in art.62 spune despre Comisia Electorala Centrala, iar art.16 al Codului Electoral stipuleaza ca Comisia Electorala Centrala este organul de stat constituit pentru organizarea si desfasurarea alegerilor. Astfel asa numita CEI sub egida OSCE nu este constitutionala. Cu legislatorii nostri nu este de acord si multcriticatul de unii seful misiunii OSCE William Hill care a declarat, ca organizatia pe care o reprezinta cu siguranta nu va monitoriza alegerile, daca autoritatile autoproclamatei republici vor decide sa desfasoare alegeri independent in luna decembrie curent. Hill a mai declarat ca OSCE nu obisnuieste sa monitorizeze alegerile in regiuni autoproclamate si in cazul in care acestea vor avea loc, le va declara nelegitime. Seful misiunii OSCE a mai afirmat ca, dupa exemplul Bosniei si provinciei Kosovo, un asemenea scrutin ar putea fi organizat de o Comisie Electorala Internationala, sub mandat OSCE, insa numai dupa democratizarea regiunii transnistrene. In interviul din 29.07.05 din ziarul " Timpul " domnul Hill mai declara -" si modelul de autonomie, si cel de federatie sunt acceptate ca standarde europene. Din 1993, OSCE considera ca reglementarea conflictului transnistrean numai in cadrul unui stat unitar va fi greu de realizat ". Cu aceasta afirmatie nu putem fi de acord caci statele care au acordat autonomie unor regiuni ale sale se considera " state unitare complexe ".
Tot in art.4 al legii se stabileste ca Consiliul Suprem al Transnistriei va adopta legea fundamentala a Transnistriei(Constitutia?), iar in art.11 se declara ca " delimitarea atributiilor intre autoritatile publice centrale ale RM si autoritatile Transnistriei se va face in baza Legii RM cu privire la statutul juridic special al Transnistriei ". Lupta cea mare in viitor se va da la delimitarea atributiilor intre centru si regiune, in dependenta de volumul de competente oferit Tiraspolului se va putea judeca daca RM va fi sau nu o federatie. Consideram ca aceasta lege poate fi apreciata ca un prim pas, drept o declaratie de intentii si un cadru general juridic al unui plan de actiuni pentru reglementarea conflictului , care trebuie sa duca la elaborarea unei legi complete " cu privire la statutul juridic special al Transnistriei " in toamna . Abia atunci vom vedea daca Parlamentul este capabil sa impuna secesionistilor interesul national
Citeva concluzii
Adoptind legea respectiva, Parlamentul a reusit sa demonteze unele mecanisme din planul Iuscenko(Smirnov-Porosenko) de recunoastere internationala a Transnistriei folosind Parlamentul Moldovei. Este vorba in primul rind de inlocuirea notiunii de republica cu autonomie in textul legii si conditionarea alegerilor in Consiliul Suprem al Transnistriei de demilitarizarea si democratizarea regiunii. Inca in 1992 era clar ca solutia cea mai eficienta pentru reglementarea conflictului era acordarea unui statut de autonomie Transnistriei(fara Tighina), cum de fapt i-a fost acordata Gagauziei in 1994. Apropo, Parlamentul Moldovei de atunci la 10 iunie 1992 a adoptat o hotarire prin care insarcina o comisie speciala sa examineze practica internationala si sa elaboreze un proiect de statut special pentru regiunea din estul tarii. Atunci Tiraspolul ar fi fost de acord sa accepte un asemenea model, astazi insa separatistii doresc independenta sau confederatie pe modelul Serbia-Muntenegru si va fi foarte greu sa le impunem statutul de autonomie. In 2003 cind am lansat din partea MP "Moldova Europeana Unita " un proiect care prevedea acordarea Transnistriei a unui stat de autonomie sub forma unei regiuni politico-administrative in spiritul european al subsidiaritatii si descentralizarii, am fost atacat dur de unii lideri de partide , astazi insa au ajuns si ei la aceiasi concluzie, ca acordarea unui statut de autonomie, in detrimentul (con)federalizarii e singura sansa onorabila pentru a reglementa conflictul si a restabili unitatea teritoriala a statului. Este pozitiva si prevederea din lege conform careia se vor organiza referendumuri locale in localitati pentru aderarea la autonomie. Insa asa cum se mentioneaza si in art.11 al legii, delimitarea atributiilor intre autoritatile centrale si cele ale Transnistriei se va face in baza Legii RM cu privire la statutul juridic special al Transnistriei. Astfel elaborarea acestui proiect de lege trebuie sa devina sarcina principala pentru legislatori si consideram ca ar fi oportun ca in sesiunea de toamna Parlamentul sa adopte aceasta lege in prima lectura, apoi sa o transmita mediatorilor si separatistilor pentru a aduce amendamente. Este foarte important ca intreg pachetul de legi privind reglementarea conflictului transnistrean sa corespunda Constitutiei si in acest sens trebuie consultata Curtea Constitutionala.
Este vizibil faptul ca guvernarea de la Chisinau a inceput elaborarea si implementarea unei politici noi pe directia transnistreana care poate fi numita cu termenul " realpolitic ". In aceasta directie se inscriu si noile hotariri ale guvernului "Privind confirmarea garantiilor principale pentru populatia Transnistriei" si "Cu privire la regularizarea fluxurilor de marfuri ce constituie obiectul activitatii de comert exterior a Transnistriei ". Este clar ca transnistrenii simpli si oamenii de afaceri de acolo trebuie sa vada un model atractiv economic, social si politic pe malul vestic al Nistrului daca dorim reintegrarea tarii. Democratizarea si modernizarea este un imperativ pentru ambele maluri ale Nistrului. Consider ca este salutabil efortul comun al tuturor fractiunilor parlamentare pentru identificarea solutiilor privind reglementarea conflictului transnistrean, insa la elaborarea legii complete privind statutul juridic special al Transnistriei, trebuie respectate procedurile democratice, inclusiv trebuie publicat proiectul legii in presa sa-si expuna opiniile toti cei interesati.
E. Cretu
Da click aici ca sa vezi totul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu