Anunţ publicitar al Statului Român in ziarele mari ale lumii:

Cine a putut, ştiut şi vrut a plecat.

Avem nevoie de ajutor!
Plătim la nivelul pieţei.
Preferăm vorbitori de Româna!

______________________________


poante § intelart § cafeneaua
© 2005
cel mai vechi blog peromaneste

1.2.16

Adrian Nastase roaga cititorii sa interpreteze acest desen al lui Gopo
pentru politica românească




  1. miron1947ianuarie 30, 2016 la 2:25 pm
    Mie-mi sugereaza ipocrizia, in general, nu numai in politica.
  2. laurentiuianuarie 30, 2016 la 2:35 pm
    intotdeauna exista ceva in mintea ta care se uita in trecut
  3. Klanus Ciolanis-CioKlosianuarie 30, 2016 la 2:56 pm
    Oricum ar fi, orice ar face, oriunde ar merge, Băsescu o are în minte doar pe Udrea.
  4. Mikael Tincuianuarie 30, 2016 la 4:32 pm
    Fata morgana din politica romaneasca – dupa iluzie urmeaza deziluzia.
  5. fragmentariumpoliticianuarie 30, 2016 la 4:39 pm
    Nu vad niciun titlu langa nume. Probabil in desenele satirice nu se obisnuieste, pentru libertatea interpretarilor. Este cunoscut, in zilele noastre, multumita psihologiei producatorilor si consumatorilor de arta, ca intr-un acelasi produs artistic nu toti privitorii vad acelasi lucru. Explicatia este ca tot ceea ce vedem, vedem cu toata cultura si experienta noastra, care sunt diferite de la individ la individ. Imi amintesc ca pe vremea cand inca nu eram inapoia, ci in fata catedrei, un inalt si vestit demnitar, care era rector, dar si scriitor si jurnalist, a venit la un seminar de istoria culturii, unde a pus o intrebare, ce simtim si cum interpretam un tablou de pictura. Primele raspunsuri, care literalmente au tasnit, tineam la profesorul nostru, care parea mai fastacit decat studentii sai, nu au depasit cu prea mult pragul senzorial al perceptiilor, o colega a spus chiar ca ii cresc pulsul si transpiratia, cand se uita la un tablou celebru (daca imi amintesc bine, s-a referit la un tablou al pictorului care si-a taiat urechea si a trimis-o in plic iubitei). Am zis si eu ceva, simtisem ca explicatia trebuia dusa undeva mai sus, in planul sentimentelor, ideilor, asociatiilor de idei, formatoare de atitudini, comportamente samad, nu am aflat daca sau cat am nimerit-o… Privind la desenul satiric al lui Gopo (desi legate intre ele, fac o oarecare distinctie intre caricatura, care preponderant tinteste persoane, si satira, care mai degraba biciuieste moravuri; este un etalon propriu, pe care nu-l pretind altora), l-as intitula “Ipocrizia si Desfraul”, ori, mai in extenso, pentru a fi mai explicit, Al treilea ochi al Ipocriziei, pe care, spre deosebire de clarvazatori il are la spate, si Ghearele Desfatarii (ei, da, desfatarea vicioasa are intotdeauna niste gheare). Ipocritul, perfect incarnabil in politicienii de pe scena capitalismului romanesc, vrea sa fie perceput ca este ceea ce nu este, vedem cum in timp ce masca priveste inainte, subconstientul intoarce capul, adulmeca viciul, nu-i poate rezista, se lasa sedus, corrupt, poate ca face parte si dintr-un scenariu, dar lucrurile astea nu se vad public, si asta conteaza pentru Ipocrit. Tot asa, rememorez o scena cu un amic, care, pentru mine cel putin, suferea de o dedublare de personalitate: in timp ce in spate ii critica de-i rupea pe unii politicieni, se ducea la actiunile lor, ocupa loc in fata, aplauda, scanda… “Bine, bine, il intrebam contrariat, dar de ce te vari in ochii celor pe care nu ii agreezi?”. Ma privea, nu stiu daca cu mila sau cu dispret, dar imi raspundea, intr-un fel enigmatic: „Ce stii tu. Este bines a fii vazut.” Chestia asta seamana ca doua picaturi de apa cu scenele in care unii se tanguiesc de mama focului in mijlocul strazii, punandu-si tarana in cap, doar pentru a fi vazuti, pentru ca “este bine sa fii vazut”, in timp ce un ochi il are intredeschis, pentru a vedea impresiile si reactiile pe care le provoaca… Inchei cu o clasica precizare, intre personajul ipocrit al lui Gopo si o persoana din realitate, de la Palatul Cotroceni, nu este decat o asemanare intamplatoare.
  6. Sbarnu Ionianuarie 30, 2016 la 5:35 pm
    Tare…
  7. Mihaela Erika Petculescuianuarie 30, 2016 la 6:06 pm
    Puţin probabil ca în concepţia lui Gopo desenul să fi avut vreo relevanţă politică. În context apolitic deci, ar fi vorba de viziunea erotică a unui bărbat pămpălău. Dar dacă trebuie să-i căutăm o conotaţie politică, atunci ar putea deveni imaginea unei colege de partid în mintea unui politician discret – sau care încearcă să fie discret.
  8. vasiloiianuarie 30, 2016 la 6:28 pm
    Barbatul, are un creier care este atasat femeii,sexului,frumusetii,adica usor de manipulat!
  9. Luminita Arhireianuarie 30, 2016 la 6:41 pm
    Oricât ar părea de ciudat, înainte ca Ion Popescu Gopo să-l ”inventeze ” pe omuleț , adică partea stângă a imaginii, el s-a lansat, în presa umoristică din timpul războiului, cu caricaturi în care personajul voluptos din dreapta imaginii era cel mai adesea și cel mai robust reprezentat. Așa că desenul pe care îl postați cred că este mai curând o nostalgie și nu o alegorie…
    Omulețul, realizarea de maturiatate a lui Gopo, privește , cred, cu o oarecare căldură către efigia femeii fatale, ca spre propria-i tinerețe.
    Iată ce declara autorul despre creația sa de maturitate: „Am făcut un omuleț cu mare economie de linii. Ochii lui sunt două puncte, nu și-i poate da peste cap și nici nu se uită galeș. Mi-am redus de bunăvoie posibilitățile. Gura lui este aproape imobilă. Nu am folosit nici expresia feței. Subiectul însă a căpătat forță.”
    Așadar, poate fi sentimental omulețul inexpresiv , așa cum îl descrie ”tatăl” său? Ei bine, desenul pe care îl postați spune că da…
    Nu am știut că există o combinație , dulce-ironică, mi se pare mie, a două epoci total diferite de creație a lui Ion Popescu Gopo.
    Când eram copil, am răsfoit , fascinată, revistele din timpul războiului, ”salvate” de tatăl meu, și pe care mi-era aproape frică să le desfac, pentru că deveniseră fragile ca aripile de fluture și mi se părea că s-ar putea preface în praf, oricând, între degetele mele. Acolo am văzut pentru prima oară caricaturile lui Gopo. Mi le aminteasc perfect…femeile cu piciore lungi și coapse bine exprimate, cu fustele bătute de vânt și cocoțate pe pantofi superbi, cu ”platformă”, erau personajele principale. Ca și în desenul pe care îl prezentați astăzi, erau ÎNTOTDEAUNA dominatoare, supradimensionate, totale…
    ……………………………………………………………………………
    O interpretare politică? Mai bine o amintire frumoasă…
  10. George Banianuarie 30, 2016 la 7:27 pm
    Desenul nu ne arată cine e în față: o babă fleșcăită, în mână cu drapelul american….
  11. fostă basarabeancăianuarie 30, 2016 la 8:35 pm
    O entitate GOALĂ, cu multiple și înșelătoare personalități, conduce o justiție, care, în loc să fie neprihănită și oarbă, este ca o parașută pe centură și chioară?
  12. Iordache Marilenaianuarie 30, 2016 la 9:16 pm
    O femeie frumoasa poate fi de fapt viciul lipsei de stapanire. Tot o femeie frumoasa poate fi si dorinta de putere ( cineva a spus ca a face dragoste este ceva searbad pe langa pasiunea pe care puterea o starneste ). Tot o femeie frumoasa poate fi si dorinta de imbogatire cu orice pret.” Fata Morgana” pe care politicienii o zaresc la orizont si pe care unii o pot atinge ( Basescu de ex. ) crezand ca sunt intr-o oaza si descoperind in cele din urma desertul care-i inconjoara. Sa ne mai miram atunci ca politicienii nostri au fata intr-o directie si mintea in alta ???
    P.S. „Fata Morgana” tenteaza si femeile nu numai barbatii…Desigur ca are multiple infatisari in functie de persoana care „intoarce capul”.
  13. Radu Humorianuarie 30, 2016 la 9:48 pm
    Cu cât e omul mai mic, cu-atât e ispita mai mare !
    Era o ispită mult prea mare !
    Probabil că până la urmă omul lui Gopo nu-i va rezista !
    Crede cineva că oamenii noştri ( politici) vor rezista ?!
    Punând mai presus interesul naţional ?
    Hai să-i numărăm pe cei care încă au mai rămas ! 
  14. Radu Humorianuarie 30, 2016 la 10:21 pm
    „La fapte mari, oameni pe măsură !”
    Că altfel … „dau bir cu fugiţii”.
  15. Adrian B.ianuarie 30, 2016 la 10:40 pm
    Amandoua sunt coorve . Si politica si doamna aceea care fuge dupa acel Cristi Borcea stilizat …
  16. a69153ianuarie 31, 2016 la 3:00 am
    Desenul este incomplet… Ii lipseste „ţinuta” precum politicii noastre. Sa nu mai vorbim de cadenţa , si de simtul proportiilor …
  17. Radu Humorianuarie 31, 2016 la 7:53 am
    Omul lui Gopo – Buşoi şi Primăria Capitalei ! :lol:
    Un om prea mic, pentru o pălărie atât de mare !
    Vor să bată toate recordurile !
    Nu le ajunge că au cel mai înalt şi…străin preşedinte, vor şi cel mai mic şi caraghios primar general. Cu litere mici, cum altfel ?! ;)
  18. ZeVianuarie 31, 2016 la 9:09 am
    Cine este spectrul Evei” ? O fi proiectia astrala a Monicai Macovei, sau Alinutzei Mungiu (Pippidi) ? Ar vrea ele…. (Z)
  19. Cornelia Plavicheanuianuarie 31, 2016 la 9:29 am
    nu se poate opri sa nu se gandeasca la constructia minunata careia i-a’ntors spatele… :D

  20. Oscar Wildeianuarie 31, 2016 la 2:29 pm
    Transpunera în desen a celebrului aforism a lui Nicolae Iorga.
  21. Andiianuarie 31, 2016 la 2:47 pm
    Politica românească e o curvă imensă (atentie! fără chip şi fără maniere, cu gheare în loc de degete, doar oarecare ambalaj) şi oamenii cu demnitate se retrag (o ocolesc) chiar dacă urmaşii lor ar pofti un pic la ea, pentru că încă nu o cunosc (n-au fost sfâşiaţi de ea) ……
  22. Crisianuarie 31, 2016 la 4:22 pm
    Cum „gândește” bărbatul când vede o tipă sexy foc…
  23. teostancianuarie 31, 2016 la 4:31 pm
    Dacă nema putirința ce mai chichirez gîlceava!
  24. Crisianuarie 31, 2016 la 5:10 pm
    Uau! Acum văd că ați zis s-o interpretăm în legătură cu politica românească…
  25. Draghi Puterityianuarie 31, 2016 la 7:24 pm
    Chiar si in politica romaneasca, vine un moment in care privind inapoi constati ca anumite lucruri ti-au adus multe satisfactii. Si, mergand mai departe, regreti despartirea… :)
  26. Ghita Bizonu'ianuarie 31, 2016 la 8:11 pm
    Omuletu este un politician preacinstit care nici usturoi nu a mancat, nici gura nu-i miroase si care este cica extrem de virtuos.
    Silueta voluptoasa la care cica nu se uita este ce viseaza el : bani, viloaie, influeneta, gagici june duse in hoteluri scumpe foc , finatari de campanie samd etc si ce oti mai vrea
    Acum puneti vou numele omuletului!! Care este cel „preacinstit” ?!

  27. serbanflfebruarie 1, 2016 la 12:59 am
    Vai,ce simplu era! Mi-a picat greu fisa.
    (Înseamnă că-am îmbătrânit rău și-o fi venit vremea să mă dau la mă-sa, cum zicea o zicală din vremea telefoanelor publice fără cartelă?!)
    Desenul în sine este clar o posibilă vizualizare a celebrei formulări: „În spatele oricărui bărbat de succes este, întotdeauna, o femeie de succes!”
    Problema propusă este identificarea existenței, în politica vremurilor noastre, a unui asemenea cuplu.
    Am picat, inițial, în capcana: el = băsescu, că tot românul a văzut cât l-au sprijinit femeile, dar mi-am dat seama că pentru ea nu se califică nici mungiu-pippidi, nici macoveasca, nici chiar merkel și nici femeile din rândul doi (sulfina, pora, reading, ș.a.m.d.).
    Mi-au trecut prin minte săftoaica și țurcanca, care, cu puțină bunăvoință ar fi mers, dar astea au sărit pârleazul, cel puțin ca aparență oficială.
    Pistă falsă este și ea = udrea, unde realitarea cere corolarul: „și în spatele unei femei de succes stă un bărbat de succes”.
    ÎNTR-UN FINAL, REUȘIND SĂ IES DIN CAPCANĂ, M-AM DUMIRIT:
    el = klaus johannis
    ea = Carmen Johannis.
    Domnule Adrian Năstase, v-am apreciat întotdeauna umorul și inițial n-am vrut să intru în joc, dar … asta-i viața, m-am dat bătut! Felicitări!

Niciun comentariu:

Google
 

Postări populare