Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări populare
-
Republican presidential front-runner Donald Trump visited the editorial board of The Washington Post on Mar. 21. Here is audio of the ful...
-
Autor: D.I.A.. Toti oamenii de casa ai lui Adrian Nastase s-au adunat sa sarbatoreasca botezul fiicei multimiliardarului Adrian Petrache Pen...
-
La batranete neimplinita pe masura aspiratiilor incercam cumva sa recuperam timpul nefructificat? Punem pe piata ideilor teorii foarte specu...
-
Zbor deasupra unui cuib de cuci”. Atentate, vizite şi simboluri criptice de Ion Maldarescu Inceput de an împroşcat cu sânge. ...
-
În timpul documentării serialului „Prin cenuşa industriei", dedicat distrugerii unor fabrici de renume ale României comuniste, am au...
-
Victor a avut amabilitatea de a ne trimite spre publicare urmatorul text: Ani de zile m-am tot întrebat care este în folclorul nostru locul ...
-
Dmitry Orlov este un rus care traieste de cateva zeci de ani in SUA. Mai nou, el scrie despre experienta sa americana, mai ales din perspec...
-
Stereotipurile negative despre romani nu au aparut o data cu mass-media de sfarsit de secol XX. Sunt mult mai vechi. Un prim caz este cel al...
-
Data fiind istoria plina de "semnalizez la stanga si o iau la dreapta" a romanilor de la formarea statului te poti intreba care va... -
Penitenciarul din Aiud. O sală mai degrabă austeră. O masă lungă, cîteva scaune şi fotolii. Este introdus Nicu Ceauşescu. Pare nesigur. I s-...
17 comentarii:
“Dottore!”
Publicat de Adrian Nastase pe 19 iunie, 2012
Romania a fost condusa in ultimii 8 ani prin santaj, dosare si tot felul de mizerii de acest gen. Stiu foarte bine acest lucru pentru ca sunt una dintre tintele predilecte ale acestor metode securiste. Si vad ca cedarea puterii, chiar si in urma unui vot popular, se face foarte, foarte greu. De altfel, ma asteptam la acest lucru. Ma asteptam si ca, in disperarea lui, Traian Basescu sa recurga la orice, pentru a incerca sa acopere scandalul falimentului PDL la recentele alegeri. Sunt convins insa ca Victor Ponta nu va fi intimidat si nu va ceda la acest gen de atacuri.
Ca profesor de drept, am participat la foarte multe astfel de eforturi academice ale unor doctoranzi de perspectiva, iar Victor Ponta a fost unul dintre ei, in acelasi grup cu Bogdan Aurescu si Cristian Jura. Din comisia respectiva, daca mai tin bine minte, faceau parte profesori reputati, precum profesorul Raluca Besteliu, profesorul Augustin Fuerea, profesorul Viorel Ciobanu, decanul facultatii, sau profesorul Mitrache, specialist in drept penal. Cu totii au facut referate de sustinere pentru acordarea titlului de doctor, la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti. Mai mult, unul dintre profesorii despre care se spune ca ar fi reprezentat o sursa de inspiratie (Ion Diaconu) a scris prefata cartii lui Victor Ponta, publicata ulterior sustinerii tezei.
Teza de doctorat a lui Victor Ponta a avut o tema extrem de relevanta – Curtea Penala Internationala – fiind conceputa chiar in perioada in care aceasta institutie s-a infiintat. De altfel, Victor Ponta a participat la discutiile privind infiintarea CPI, in 1999, la New York, ca reprezentant al Romaniei, din partea Ministerului Public, in cadrul Comisiei pregatitoare privind redactarea regulilor de procedura si a definitiilor infractiunilor. Semnarea documentului constitutiv al CPI, in 1999, a fost urmata de ratificarea sa de catre Romania, in 2002. Era deci o institutie noua care trebuia explicata, inclusiv pentru juristi. Prin urmare, Victor Ponta era mai mult decat potrivit si indreptatit sa-si aleaga si sa trateze acest subiect. Cei care activeaza in invatamant, in domeniul juridic, stiu foarte bine ca in descrirea unor institutii apar adesea formulari seci, descriptive care, asemenea formulelor matematice, nu pot fi schimbate. A specula acest lucru si a fabrica un astfel de subiect este de o josnicie fara margini!
Nu stiu daca realizeaza dar, prin astfel de gesturi, Traian Basescu nu face cinste nici institutiei prezidentiale si nici Romaniei. El a aratat, din nou, ca minciuna, imoralitatea si lipsa de caracter definesc modul sau de a fi. Miza politica a acestei teme fabricate la adresa lui Victor Ponta este mai mult decat evidenta si nu cred ca romanii vor accepta astfel de manevre din partea presedintelui “lor”.
Ştirea despre acuzaţiile de plagiat aduse lui Victor Ponta a fost publicată astăzi în toate publicaţiile majore spaniole, acestea amintind că plagiatul "a devenit o modă printre politicienii europeni".
Subiectul zilei din România nu putea scăpa ochiului vigilent al presei străine. În Spania, aproape toate publicaţiile importante i-au acordat spaţiu ştirii despre premierul Victor Ponta şi acuzaţiile de plagiat care i se aduc. Portalul Intereconomia, însă, a confundat funcţia, numindu-l chiar în titlu "preşedintele României" pe prim ministrul Ponta. Asta chiar dacă mai jos, în text, îl numeşte prim ministru. Explicaţia vine din faptul că, în Spania, premierul este numit şi preşedinte al Guvernului şi, uneori, chiar "preşedintele ţării".
Dincolo de această gafă, Intereconomia contină: "Victor Ponta este al treilea muschetar, ultimul care lipsea. Victor Pontas (sic!), primul ministru al României, se alătură listei negre a plagiatorilor, formând un trio cu Karl-Theodor Zu Guttenberg, ministrul german al Apărării, şi Pal Schmitt, primul ministru al Ungariei".
Ulterior, ştirea aminteşte de dezvăluirile făcute de revista Nature şi de cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitug şi de acuzaţiile care i se aduc premierului român, amintind însă că ceilalţi înalţi demnitari europeni dovediţi de plagiat şi-au dat demisia.
În primele declaraţii de după apariţia acuzaţiilor de plagiat, premierul Victor Ponta a afirmat că în spatele informaţiilor prezentate de revista „Nature" se află preşedintele Traian Băsescu, prin intermediul consilierului său, Daniel Funeriu. Fost ministru al Educaţiei, Funeriu a apărut de mai multe ori în paginile revistei de ştiinţă.
Quirin Schiermeier, autorul articolului din revista „Nature" despre cazul de plagiat al lui Victor Ponta, a declarat pentru „Adevărul" că nu-şi va dezvălui sursele şi că aducerea în discuţie a lui Daniel Funeriu este doar o supoziţie. „Nu suntem implicaţi în niciun fel în războiul politic din România. Noi nu facem jocuri politice.
Motivele pentru care am decis să publicăm acest articol au ţinut de interesul revistei «Nature» în ceea ce priveşte standardele şi integritatea academică. Noi considerăm România o parte a comunităţii academice. Consecinţele şi implicaţiile politice nu ne-au interesat". În România, primele semne de întrebare cu privire la articolul din
„Nature" s-au legat de nepublicarea dovezilor despre plagiatul lui Ponta, ceea ce a dus cu gândul la genul de articol primit „de-a gata". Ziaristul de la „Nature" spune: „Nu am publicat dovezile de plagiat pentru că tehnic nu este posibil. Sunt pasaje foarte întinse şi nu aveam spaţiu. Apoi, sursele pe care Victor Ponta le-a folosit fără să le specifice sunt publice şi oricine le poate accesa în biblioteci".
Schiermeier a admis că povestea a ajuns în redacţie din exterior. „Da, e vorba de un whistleblower (sursă care semnalează public un caz de fraudă, dar care vrea să-şi păstreze anonimatul). Nu ne vom divulga, totuşi, sursele. E o supoziţie pe care Victor Ponta a făcut-o vorbind de Daniel Funeriu". Întrebat dacă îl cunoaşte pe Daniel Funeriu, Quirin Schiermeier a răspuns: „Domnul Funeriu a fost citat în revista «Nature» de mai multe ori, dar nu pot comenta pe acest subiect".
Revista „Nature" a găzduit un amplu interviu, în ianuarie 2011, cu Daniel Funeriu (pe atunci ministru al Educaţiei), în care acesta a vorbit despre războaiele pe care le poartă pentru împrospătarea sistemului educaţional românesc. De asemenea, Funeriu a mai publicat studii preluate sau recenzate de revista „Nature". Publicaţia de ştiinţă a prezentat, luna trecută, cazul de plagiat al fostului ministru al Educaţiei, Ioan Mang. În articol, Daniel Funeriu era citat cu o declaraţie: „Sunt îngrozit de dimensiunea fraudei, care loveşte în credibilitatea internaţională a României. Lumea ar trebui să ştie că cercetătorii români nu sunt precum ministrul Educaţiei".
„Nature", o revistă veche de un secol şi jumătate
Nature Publishing Group, editura care patronează revista săptămânală "Nature", promovează articole de ştiinţă şi medicină. Primul număr al revistei britanice "Nature" a apărut în 1869. Site-ul nature.com are peste 6 milioane de vizitatori lunar. Nature Publishing Group deţine birouri în 12 ţări din toată lumea. Semnalarea cazurilor de plagiat este o practică obişnuită a revistei "Nature". Quirin Schiermeier scrie pentru revista „Nature" din 1999 şi acoperă zona fostelor ţări comuniste. El lucrează la biroul din Munchen al prestigioasei publicaţii din Marea Britanie.
Cazul Ponta, în ziarele Europei
Declanşat chiar de un articol apărut în presa internaţională, scandalul în care premirul Victor Ponta este acuzat de plagiat a făcut cu repeziciune înconjurul Europei. Majoritatea publicaţiilor importante de pe Bătrânul Continent fac referire la situaţia stânjenitoare în care a fost pus prim-ministrul României.
Publicaţia germană „Frankfurter Allgemeine Zeitung" a scris în ediţia electronică, imediat după apariţia articolului din revista „Nature", că Victor Ponta ar fi plagiat între 130 şi 300 de pagini, pe care le-a introdus în lucrarea sa de doctorat.
Ziarul a comparat situaţia premierului român cu cea a lui Karl-Theodor zu Guttenberg (fost ministru al Apărării în Germania) şi a lui Pal Schmitt (fostul preşedinte al Ungariei), care au demisionat din funcţii în urma unor acuzaţii similare.
„Le Figaro" aminteşte şi cazul Mang
Cazul Ponta a fost preluat şi de agenţia de presă Reuters, care preia declaraţiile unor analişti potrivit cărora Ponta ar trebuie să demisioneze. Agenţia France Presse notează că premierul îl acuză pe preşedintele Traian Băsescu pentru declanşarea scandalului, în timp ce publicaţia franceză „Le Figaro" publică un amplu articol în care aminteşte şi cazul lui Ioan Mang, fostul ministru al Educaţiei.
Despre cazul Ponta au mai scris şi alte publicaţii renumite, precum „Il Messaggero" (Italia), „El Mundo" (Spania) şi „The Guardian" (Marea Britanie).
Publicistul Cristian Tudor Popescu a explicat, pentru RTV, că dacă acuzația de plagiat atribuită lui Ponta se dovedește adevărată, premierul Ponta trebuie să își dea demisia. Jurnalistul consideră că acuzația de plagiat este într-adevăr orchestrată de Traian Băsescu, însă vina o poartă în totalitate Ponta pentru că a îndrăznit să copieze discursul unui alt autor.
„De la copiatul la Bac, care ani de zile a fost o regulă, până la lucrări de licență luate de pe Internet pe care nu le citește niciun profesor, care se distrug după câțiva ani și lucrările de doctorat ajung să fie plagiate. Dacă s-ar iniția o acțiune de verificare pe baza modulului în care s-au primit diplome în România, ar fi un peisaj înspăimântăror", a declarat Cristian Tudor Popescu.
CTP consideră că problema este complicitate dintre student și coordonatorul de lucrare, în sensul în care studentul își ia libertatea de a plagia, iar coordonatorul își ia libertatea de a nu citi lucrarea cu atenție.
„Și în cazul premierului, ne aflăm în aceeași situație. Diaconu spune cu relaxare că el e mulțumit dacă a fost citat. Or, lucrarea de doctorat nu este lucrare de licență. Trebuie să fie într-o proporție mare o lucrare originală. Patruzeci de pagini copiate cuvânt cu cuvânt înseamnă foarte mult, fără a se indica pagina și lucrarea", a explicat Cristian Tudor Popescu.
Publicistul consideră că atitudinea lejeră a lui Ponta cu privire la titlul de doctor este „blamabilă, având în vedere cât de greu este să obții acest titlu și cât de multă muncă presupune".
„Într-o lucrare științifică pot să apară documente, ca stenograme. Dar acesta este document și este comentat ca atare alături. Or, acesta nu este cazul în lucrarea premierului. Acolo sunt copiate discursuri ale altor autori", a mai spus jurnalistul.
În opinia lui Cristian Tudor Popescu, orchestratorul întregii scheme este președintele Traian Băsescu, care l-a și anunțat pe premier că va regreta, atunci când l-a numit de mai multe ori doctor, inclusiv „dottore", însă Ponta s-a pus singur în această situație alegând să copieze discursul altui autor într-o lucrare cum e cea de doctorat.
„Ponta trebuie să demisioneze din funcția de premier, dacă se validează acuzația de plagiat", a concluzionat Cristian Tudor Popescu.
În scandalul „Plagiatul“, cei din tabăra premierului Victor Ponta îl apără, considerându-l victimia unui atac politic. Mai mult, actualul ministru al Educaţiei promite răzbunare.
Plagiatul lui Victor Ponta a născut reacţii în special în tabăra partidului pe care îl conduce, PSD. Colegii de partid acuză că fapta acestuia a fost dată în vileag cu scopuri politice. În celelalte partide, politicienii nu vor să intervină în acest subiect, iar societatea academică aşteaptă sentinţa experţilor.
Adrian Năstaseîl acuză pe Băsescu
Profesorul şi mentorul lui Victor Ponta, fostul premier Adrian Năstase, a reacţionat, în scandalul „Plagiatul" pe blogul său. România a fost condusă în ultimii opt ani prin şantaj, dosare şi tot felul de mizerii de acest gen. Ştiu foarte bine acest lucru pentru că sunt una dintre ţintele predilecte ale acestor metode securiste. Şi văd că cedarea puterii, chiar şi în urma unui vot popular, se face foarte, foarte greu. De altfel, mă aşteptam la acest lucru.
Mă aşteptam şi ca, în disperarea lui, Traian Băsescu sa recurga la orice, pentru a încerca să acopere scandalul falimentului PDL la recentele alegeri. Sunt convins însă că Victor Ponta nu va fi intimidat şi nu va ceda la acest gen de atacuri", susţine Asdrian Năstase.
„Formulări carenu pot fi schimbate"
Profesorul Adrian Năstase, care i-a şi coordonat lucrarea acuzată de plagiat a lui Victor Ponta, are şi explicaţii tehnice în apărarea fostului său doctorand. „Ca profesor de Drept, am participat la foarte multe astfel de eforturi academice ale unor doctoranzi de perspectivă, iar Victor Ponta a fost unul dintre ei, în acelaşi grup cu Bogdan Aurescu şi Cristian Jura. Din comisia respectivă, dacă mai ţin bine minte, făceau parte profesori reputaţi, precum profesorul Raluca Besteliu, profesorul Augustin Fuerea, profesorul Viorel Ciobanu, decanul facultăţii, sau profesorul Mitrache, specialist in drept penal.
Cu toţii au făcut referate de susţinere pentru acordarea titlului de doctor, la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. Mai mult, unul dintre profesorii despre care se spune că ar fi reprezentat o sursă de inspiraţie (Ion Diaconu) a scris prefaţa cărţii lui Victor Ponta, publicată ulterior susţinerii tezei", explică Adrian Năstase.
De asemenea, fostul premier consideră că Ponta cunoştea foarte bine subiectul tezei de doctorat, „Curtea penală Internaţională", întrucât a participat la discuţiile de înfiinţare a acestei instituţii, în 1999, şi că, fiind o instituţie tânără, era normal ca ea să fie explicată chiar şi pentru jurişti.
„Cei care activează în învăţământ, în domeniul juridic, ştiu foarte bine că în descrirea unor instituţii apar adesea formulări seci, descriptive care, asemenea formulelor matematice, nu pot fi schimbate. A specula acest lucru şi a fabrica un astfel de subiect este de o josnicie fără margini!", îşi încheie Adrian Năstase pledoaria pentru Ponta.
Liviu Pop îl caută la doctorat pe Boc
Ministrul interimar al Educatiei, Liviu Pop, consideră că acuzaţia de plagiat la adresa premieruluiVictor Ponta e o „făcătură". Pop se consideră vinovat, susţinând că plagiatul lui Ponta a fost dat în vileag din cauză că el urma să facă plângere penală împotriva unuia din predecesorii săi, pentru modul în care s-au făcut evaluările universităţilor .
„E o făcătură, exact în ziua în care mă pregăteam să fac plângere penala împotriva celor vinovaţi de clasificarea universităţilor din Romania", a declarat ministrul Liviu Pop pentru ziare.com. În ceea ce priveşte plagiatul, Pop a anunţat că mâine se va întruni Comisia de Etică „ pentru a se decide ce se întamplă cu toate cererile", a transmis Pop.
Întrebat dacă un demnitar care este găsit vinovat de plagiat ar trebui să demisioneze, Pop a spus că nu ştie. „O să cer şi eu tezele de doctorat ale foştilor premieri, Mihai Răzvan Ungureanu şi Emil Boc, că văd că e la modă", a declarat el pentru tvrinfo.ro
Gyorgy Frunda nu crede în plagiat
Senatorul UDMR Gyorgy Frunda crede că preşedintele Traian Băsescu stă în spatele scandalului în care premierul Victor Ponta este acuzat de plagiat.
„Pentru mine este destul de clar că există un fundament politic, care vine dinspre Palatul Cotroceni. Toate speculaţiile privind implicarea preşedintelui în acest scandal sunt întemeiate", a spus Frunda. Senatorul UDMR consideră că lucrarea premierului Victor Ponta nu poate fi catalogată drept plagiat. „Sunt jurist şi ştiu ce înseamnă un doctorat în domeniul juridic. În acest sector nu poţi inventa, trebuie să interpretezi normele juridice. Lucrarea lui Victor Ponta nu este un plagiat", a declarat Frunda.
Gyorgy Frunda susţine că instituţia unde Victor Ponta şi-a susţinut doctoratul trebuie să clarifice acest caz.„Normal ar fi ca Universitatea să constituie o comisie, formată din jurişti de prestigiu, neimplicaţi politic, care să verifice lucrarea.
Dacă această comisie demonstrează că lucrarea de doctorat este plagiată, atunci, lucrurile se încheie. În caz contrar, Ponta poate fi sancţionat", a arătat Frunda. Acesta a mai adăugat că premierul „a creat un val de simpatie în jurul său prin explicaţiile oferite, iar lumea juridică este de partea lui".
"În descrierea unor instituţii apar adesea formulări (...) care nu pot fi schimbate."
Adrian Năstase coordonatorul lucrării lui Ponta
" O să cer şi eu tezele de doctorat ale foştilor premieri, Mihai Răzvan Ungureanu şi Emil Boc."
Liviu Pop ministrul Educaţiei
"În acest sector nu poţi inventa (...) Lucrarea lui Victor Pontanu este un plagiat."
Gyorgy Frunda senator, jurist
În ediția Nașul de marți, 19 iunie, Radu Moraru a făcut o farsă in direct sunând o persoană care anunțase pe internet comercializarea de lucrari de licență, masterat și doctorat. Persoana care a dat anunțul a dat un termen de trei săptămâni pentru finalizarea doctoratului și a cerut un preț de 1.000 de euro.
Moraru a explicat că lucrează în Ministerul de Interne și că are nevoie de titlul de doctor pentru a avansa în funcție.
Radu
iunie 19, 2012 la 4:47 pm
Parerea doamnei Andronescu, candidata la postul de ministru al invatamantului referitoare la acuzatia de plagiat adusa lui Ponta: (remarcati ca am precizat ca sunt cele spuse de dumneaei si am pus ghilimelele)
“Pot cel mult să comentez în calitate de conducător de doctorat. Orice teză de doctorat are o parte inspirată din literatură care poate fi, de la domeniu la domeniu, mai mare sau mai mică. La noi, de exemplu, este de aproximativ 25 %. Se face o scanare a literaturii pentru a ști de unde pornești în lucrare și apoi este partea de contribuție. Eu m-am uitat pe ce am văzut pe site-uri. Eu cred că reprezintă sub 30% din teză, dar sigur că trebuie să vadă specialiștii și să-și spună cuvântul cei care sunt de meserie”.
Adicatalea sa copii 25% din lucrare (nu tu ghilimele, nu tu trimiteri la lucrarile originale, nu mentionezi explicit ca citezi pe altul) e OK !!! Dansa e de parere ca Ponta a copiat sub 30%, deci e normal !!!
Mai urmeaza sa ne spuna ca e normal sa nu-ti platesti 25-30% din impozite, sa dai 25-30% din contractele statului prietenilor, etc. si sa ne asigure ca asta e cutuma, deci ciocu’ mic si joc de glezne !
Dan
iunie 19, 2012 la 5:06 pm
Domnule Năstase,
Am crezut dintotdeauna că sunteți o persoană inteligentă. Știți foarte bine care sunt regulile de citare într-o lucrare științifică, după cum știți foarte bine și că argumentul pe care îl aduceți în apărarea lui Ponta nu stă în picioare.
Chiar și presupunând că ce spuneți ar fi corect, separarea textului pe paragrafe este, de asemenea, importantă pentru substanța textului? Pentru ca paragrafele din teza lui Ponta sunt identice cu cele din cartea lui Crețu.
În mod similar, ordinea în care se face o enumerare este cumva mai importantă în științele juridice decât în alte științe? Întreb, pentru că într-o enumerare de 13 puncte din teza lui Ponta, toate cele 13 puncte sunt prezentate în aceeași ordine, și cu aceleași litere, ca în lucrarea lui Crețu.
Și cum aveți de gând să apărați concluziile, de asemenea plagiate, unde se presupune că nu se mai descriu instituții ci că viitorul doctor prezintă principalele rezultate ale cercetării sale?
Mă așteptam de la dumneavoastră să înțelegeți cât de mult rău provoacă pentru absolvenții de învățământ superior un furt de acest tip realizat chiar de prim ministrul țării. Ce autoritate morală mai are Ponta în acest moment?
Uricariul
iunie 19, 2012 la 5:24 pm
“In descrirea unor institutii apar adesea formulari seci, descriptive care, asemenea formulelor matematice, nu pot fi schimbate. A specula acest lucru si a fabrica un astfel de subiect este de o josnicie fara margini!”
Domnu’ Năstase, la fel de bine ştiţi că nu poate omul să copieze zeci, poate chiar sute de pagini de “formulări seci”, din întâmplare, inclusiv cu punctuaţia şi greşelile gramaticale aferente. Scuza aceasta penibilă a adus-o şi Mang (care a zis că nu se poate reinventa Legea lui Ohm).
Domnu’ Năstase, un universitar trebuie să fie şi cercetător, căci acesta este modelul academic humboldtian. Este penibil să-i luaţi apărarea lui V. Ponta, aducând asemenea argumente, care sunt de aceeaşi calitate ca ideea lui Ponta (“nu am pus la subsol, am pus în bibliografie”). Susţinând asemenea lucruri, vă discreditaţi (cel puţin eu nu v-am pus la îndoială statutul academic; trebuie?). Şi eu am scris un doctorat, dar nu mi-a trecut prin minte să iau o frază fără să o citez. Dacă politicienii nu pot fi cercetători şi universitari, nu înţeleg de unde orgoliul de a avea acest statut? Oare e nevoia imposturii de a-şi căuta legitimitate?
blogideologic
iunie 19, 2012 la 6:20 pm
@ Uricariul spune : “Şi eu am scris un doctorat, dar nu mi-a trecut prin minte să iau o frază fără să o citez.” Ia citează te rog, binevoieşte, doar Concluziile tezei dumitale de doctorat. Dacă nu cer eu prea mult.
Uricariul
iunie 19, 2012 la 7:30 pm
@blogideologic: Se pare că vă îndoiţi de faptul că în ţara asta mai există oameni de bună credinţă sau capabili de a scrie ceva original. Această atitudine nu mă irită, ci mă dezamăgeşte. Motivul pentru care am rămas în ţară a fost ca să schimb ceva aici, unde familia mea încă trăieşte. Domeniul meu de activitate este direct influenţat de activităţile analfabetului funcţional Liviu Pop, ministrul Educaţiei, de ale proaspătului Comitet de Etică (cu reformarea căruia mi-a pierit speranţa că în viaţa ştiinţifică de la noi se va mai lupta pentru etică), cu Autoritatea de Cercetare Ştiinţifică… Cred că cele enumerate sunt suficiente pentru a-l convinge pe cineva cu capul pe umeri să renunţe la speranţa de a mai… lupta. Iar Ponta uită că, dacă în ţară îl ţine încă partidul împreună cu presa pro, pe Internet dovezile plagiatului nu au nevoie de un Consiliu de Etică: ele sunt citite şi înţelese de români şi străini, lucrurile fiind clare. Mă întreb dacă onoarea a dispărut cu totul la noi.
Adrian Năstase a fost condamnat cu închisoare, a doua zi după ce a fost descoperit plagiatul lui Victor Ponta. Această condamnare s-ar putea să-i dea fiori reci pe şira spinării tânărului premir, care a porinit cu stângul în cariera sa, crezând ca va putea reedita faptele mentorului său, cu aceeaşi aroganţă şi cu acelaşi sâmbet superior.
Adrian Năstase şi Victor Ponta au fost complici în guvernarea 2000-2004, s-au despărţit după ce fostul premier a fost pus la zid de colegii săi din PSD, iar acum se află pe baricade diferite, deşi sunt legaţi printr-un fir al amintirilor greu de tăiat. Chiar înainte de a primi verdictul final, Adrian Năstase a fost nevoit să-i ia apărarea lui Victor Ponta, primul său doctorand descoperit că a copiat fără ruşine, dar între ei există lucruri mult mai serioase care-i apropie, chiar şi atunci când se dispreţuiesc mai mult.
La 31 de ani Victor Ponta vroia să parvină repede, pe toate planurile şi prin orice metodă. De aceea nu ideologia l-a atras lângă Adrian Năstase, ci puterea, care se putea trasfera şi asupra sa. La 31 de ani Victor Ponta a devenit doctor în ştiinţe juridice cu o teză pe jumătate copiată, după ce în prealabil fusese numit în guvern, mâna dreaptă a protectorului său. Victor Ponta a furat pentru a-şi obţine doctoratul şi pentru a ajunge astfel mai repde la fel ca modelul său politic, Adrian Năstase, dar între cei doi există şi alt fel de intimităţi.
În 2003, când actualul premier şi-a terminat teza de doctorat sub îndrumarrea mentorului său, Adrian Năstase, acesta conducea cu mână forte guvernul şi nu-i rămânea prea mult timp pentru studenţii şi doctoranzii săi de la drept, în vreme ce Victor Ponta ca şef al Corpului de Control al Primului Ministru era ocupat nu doar cu treburile de la Palatul Victoria, ci şi cu tranşarea dosarului Cristian Panait, tânărul procuror care a murit în condiţii suspecte în timp ce insturmenta două dosare grele, ambele legate de clienţi importanţi ai PSD. Cristian Panait avea 29 de ani când s-a sinucis, acum 10 ani, în condiţii suspecte, iar ultima persoană care l-ar fi văzut în viaţă ar fi fost se pare chiar actualul premier Victor Ponta, care ar fi fost trimis cu misiunea de a-l convinge să nu-l scoată de sub urmărire penală pe procurorul bihorean Alexandru Lele, care a dispus arestarea fiului prefectului PSD de Bihor din acea perioadă pentru contrabandă cu produse petroliere şi spălare de bani. Atunci premierul Adrian Năstase a dat celebra replică: "nu cred în arestările de vineri seara", iar favoritul său a fost eliberat două zile mai târziu, în vreme ce procurorul curajos a fost demis şi pus sub anchetă.
Profesorul de dreapt Adrian Năstase a ştiut cum să jongleze cu justiţia în perioada când conducea guvernul, iar principiul său enunţat în 2001, imediat după ce a ajuns la putere era extrem de simplu: alegerile au tranşat procesele în care erau implicaţi oameni din partidul său. Acest principiu nu l-a putut scăpa pe fostul premier de pedeapsă, după opt ani de anchete, cercetări şi procese, în vreme ce Victor Ponta începe la rândul său să pună în practică învăţăturile lui Adrian Năstase. Pentru tânărul premier plagierea tezei de doctorat este un amănunt nesemnificativ, care nu-i va afecta cariera şi de care nu-i este ruşine. La fel ca marii lideri autohtoni, Victor Ponta are obrazul gros şi stomacul puternic şi nu se jenează să apară în lumea bună europeană cu plagiatul la butonieră. Ştie că nimeni nu-l va da în judecată, fiindcă este puternic şi va fi şi puternic la toamnă după ce câştigă alegerile generale. Aşa că Legea referitoare la dreptul de autor şi drepturile conexe prin care plagiatul este pedepsit cu închisoare de la 3 la 5 ani nu-l va afecta.
Înainte de a veni la putere Victor Ponta s-a asigurat de amiciţia multor procurori din Bucureşti şi din ţară, care i-ar putea fi de folos atât pentru prieteni, cât şi pentru duşmani, iar metodele sale sunt copiate punct cu punct din Cartea guvernării Năstase.
Victor Ponta a învăţat repede şi a ajuns departe, urmându-şi modelul în cele mai mici amănunte, ajungând până acolo încât i-a preluat chiar şi aerul arogant, de care fostul său maestru s-a debarasat în ultimii ani.Pentu tânărul premier pedeapsa cu închisoare primită de Adrian Năstase este un semn de rău augur, care-ar trebui să-l pună în gardă pe Victor Ponta, arătându-i că puterea nu te mai poate salva şi că sistemul nu te mai poate apăra, de ilegalităţile pe care le faci.
Premierul Victor Ponta este acuzat de un plagiat grosolan în teza de doctorat în care rolul de coordonator l-a jucat nimeni altul decât mentorul său, Adrian Năstase.
Pentru că este vorba de un prim-ministru şi pentru că, recent, un scandal similar la vârf s-a produs în imediata vecinătate a României, soldându-se cu demisia preşedintelui Ungariei, Pal Schmitt, ştirea Ponta-plagiat s-a rsotgolit în presa europeană încă din primele ore. Şi continuă să o facă.
Semn că dosarul va beneficia de o atenţie specială pe plan internaţional în perioada care urmează.
Însă din toată apărarea pe care şi-a pus-o rapid la punct Victor Ponta, ca reacţie la dezvăluirile revistei "Nature" despre neregulile din doctoratul său, este de reţinut un amănunt interesant: în perioada premergătoare izbucnirii scandalului, un anumit serviciu de informaţii ar fi derapat masiv de la menirea sa constituţională şi ar fi făcut, exact, poliţie politică.
Acuzaţia, altminteri una gravă dacă s-ar şi confirma întocmai, a fost lansată, ca într-o notă de subsol, chiar de către prim-ministrul Ponta.
A făcut-o imediat după ce l-a acuzat pe Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi actual consilier prezidenţial, de faptul că ar fi sursa jurnaliştilor de la "Nature" şi că s-ar fi deplasat în acest scop la Munchen.
Or, întrebat fiind de unde are informaţii despre pretinsa călătorie a lui Funeriu, Victor Ponta a retezat-o textual: "De unde are şi Traian Băsescu informaţii despre mine". Sau: "am şi eu, din umila funcţie pe care o ocup, am acest - nu aşa mult - acces la aceste inofrmaţii. Funeriu i-a căutat pe oamenii din presa română, iar «Natura» spunea că i-a spus un anonim (despre plagiat - n.r.), nu că au constatat ei (...)".
Dacă ar fi să-l credem pe actualul premier, înseamnă că un serviciu de informaţii plătit din bani publici îi face informări cu privire la diversele obiceiuri de călătorie ale unor cetăţeni sau demnitari din statul român, iar din acest punct de vedere întrebările sunt două: de ce ar fi fost monitorizat turistul Daniel Funeriu şi de ce rezultatele unei asemenea monitorizări ar fi trebuit să ajungă în mapa de la Palatul Victoria a prim-ministrului?
Cert este că acuzaţia, deopotrivă gravă şi interesantă, îl obligă pe acuzator să revină imediat cu precizări suplimentare sau, dacă e cazul, cu retractările de rigoare. Iar dacă explicaţiile vor fi insuficiente sau, din contră, dacă va fi nevoit să retracteze, demisia lui Victor Ponta va fi imperioasă.
Până atunci, de la cel mai înalt nivel, serviciile sau un anumit serviciu au fost izbite în plex de buzduganul decredibilizării. Că e vorba de plagiat sau că e vorba de serviciile de informaţii care i-ar spune pe unde se plimbă Funeriu şi cu cine îşi bea cafelele, tot Victor Ponta are cuvântul.
Lămuriţi-ne, domnule premier!
"Pare-se că un premier român trebuie să fie prins, mai întâi, furând argintărie la un summit UE pentru că lumea să înţeleagă cine este el", scrie pe Facebook jurnalistul austriac Karl Peter Schwarz, autorul anchetei publicate în ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung despre cazul de plagiat al premierului Victor Ponta. Jurnalistul a precizat, într-un interviu pentru HotNews.ro, că aceasta este opinia sa personală şi nu este poziţia ziarului.
Schwarz consideră că acest caz este "chiar mai grav" decât cel al fostului preşedinte maghiar Pall Schmitt şi al fostului ministru german al Apărării, Karl-Theodor zu Guttemberg - care au demisionat după ce fuseseră acuzaţi de plagiat - "pentru că ei nu au copiat pagini întregi ale tezei, aşa cum a făcut el".
"Este suficient dacă confrunţi textul tezei cu sursele. Asta este. Nu înţeleg nici ce alte analize ai mai putea face. Doar dacă nu cumva, şi este o teorie foarte improbabilă, întreaga această teză a domnului Ponta a fost falsificată fără consimţământul lui. Dar cred că este foarte puţin probabil să fie vorba despre aşa ceva", spune jurnalistul.
Karl Peter Schwarz crede că Ponta ar trebui să demisioneze din funcţia de premier în urma acestui scandal. "Dacă vrei să te raportezi la standardele europene, atunci trebuie să faci acelaşi lucru ca domnul Guttemberg în Germania şi ca domnul Pall Schmitt în Budapesta. Nu cred că este printre chestiunile minore, este trişare. Este obţinerea unui doctorat, fără să munceşti pentru asta. Şi este o ofensă pentru toţi ceilalţi care chiar studiază şi muncesc. Nu cred că acest lucru trebuie acceptat", spune el.
Unul dintre experţii consultaţi de "Nature" înainte de publicarea articolului despre teza de doctorat a lui Victor Ponta ne-a explicat că acuzaţiile de plagiat aduse premierului vizează redactarea defectuoasă a notelor de subsol, a bibliografiei şi reproducerea unor texte din alţi autori.
Vlad Perju este doctor în drept al Universităţii Harvard şi profesor de drept la Boston College în Statele Unite. Cadrul universitar ne-a precizat că "primul lucru care frapează la lucrarea de doctorat, presupunând că textul pe care l-am văzut eu este cel original, este lipsa notelor de subsol. In experienţa mea, lucrările de doctorat, în drept ca de altfel şi în alte domenii, conţin foarte multe asemenea note. Notele de subsol sunt mai importate atunci când teza de doctorat (sau orice publicaţie) nu doar se inspiră din ideile altori autori, ci reproduce exact textul altor lucrări. In asemenea situaţii, convenţia academică universală este că textul preluat se pune între ghilimele iar sursa se citează în nota de subsol. Mai mult, preluarea a pagini întregi dintr-un alt autor este contrară oricăror convenţii academice (cu excepţia cazurilor când textul citat este apoi comentat)."
Bibliografie şchioapă
Vlad Perju ne-a mai precizat că includerea autorilor într-o bibliografie la finalul lucrării nu poate înlocui notele de subsol. Profesorul de la Boston College susţine că "în bibliografia acestei tezei de doctorat, este menţionată doar una dintre cărţile din care există suspiciunea că s-a plagiat, şi anume lucrarea d-lui Diaconu, Curtea Penală Internaţională: Istorie şi Realitate (1999, Editura All Beck). Bibliografia nu menţionează alte lucrări care, din câte arată tabelele comparative procesate, par a conţine texte identice, şi anume V. Creţu, Drept Penal Internaţional (1996, Editura Tempus) şi Diaconu, The International Criminal Court: A New Stage (2002, Romanian Institute of International Studies Nicolae Titulescu). Este adevărat că autorul lucrării de doctorat intitulează bibliografia de la finalul lucrării ca "selectivă" însă, într-o asemenea situaţie, neincluderea acestor lucrări în notele de subsol şi bibliografie este contrară standardelor academice universale."
Standardele academice sunt aceleaşi în toate domeniile
Profesorul Perju a comentat şi declaraţiile lui Victor Ponta potrivit căruia i se pare comic ca o revistă ştiinţifică să se pronunţe pe marginea unei lucrări de drept. "S-a vehiculat ideea că standardele academice ar fi diferite în cercetarea juridică, dat fiind că textele normative sunt identice. Această idee este complet falsă. Cercetarea juridică este la fel de riguroasă ca cercetarea din orice alt domeniu. Oriunde în lume, o teză de doctorat trebuie să aducă o contribuţie originală la domeniul pe care îl studiază şi trebuie să respecte standardele academice universale", ne-a spus cadrul universitar de la Boston College, Vlad Perju.
Premierul Victor Ponta și-a schimbat CV-ul oficial și a scos din acesta masteratul obţinut la Universitatea din Catania, în Sicilia.
Victor Ponta
Până acum, în CV-ul său, el trecuse un masterat obţinut în perioada martie-iunie la această universitate italiană. Surse din mediul academic contactate de evz.ro susțin că este practic imposibil să obții un masterat în doar patru luni.
Și alte informații au dispărut din noul CV al premierului: masterul "Management Politic" acordat de Institutul Social Democrat în noiembrie 2003, precum și titlul de absolvent al Colegiului National de Aparare în iulie 2002.
În schimb, Ponta și-a trecut în biografia oficială o serie de cursuri și vizite în străinătate: iulie 2002 - stagiu de pregatire în domeniul luptei anti-frauda OLAF, ținut la Bruxelles, martie 2001 - stagiu de pregătire în domeniul infracțiunilor financiar - bancare și informatice, Departamentul Trezoreriei al SUA, Washington D.C., decembrie 2000 - februarie 2001 - Procuratura Națională Anti-Mafia - Roma, Italia, octombrie 1998 - curs de pregătire în domeniul combaterii infracțiunilor financiar-bancare FBI (Federal Bureau of Investigation), în cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, București.
Aceste modificări apar în perioada în care Victor Ponta este acuzat că și-a plagiat lucrarea de doctorat.
Ponta: „Nu mai e cazul să mă mândresc”
Premierul a răspuns astăzi întrebărilor legate de schimbarea biografiei sale oficiale. „Am fost acolo. Trebuie să dovedesc că am fost acolo?”, a întrebat Ponta, retoric. El a susținut că a trecut în CV-ul său doar ceea ce îi cere legea pentru a fi premier.
„Nu mai e cazul să mă mândresc foarte mult cu multe alte lucruri pe care le-am făcut, dar vreau să fac o precizare în continuare: sunt foarte mândru de ceea ce am făcut ca procuror, sunt foarte mândru de ceea ce am făcut ca student şi am fost un student cu rezultate bune, un elev cu rezultate bune. Sunt foarte mândru de munca mea pentru teza de doctorat şi de faptul că am fost cel mai tânăr reprezentant al României în cadrul comisiei pregătitoare de la New York, comisie care a pregătit regulile de procedură şi definiţie a infracţiunilor în cadrul Curţii Penale Internaţionale şi evident că, în ciuda oricăror bătălii politice, care au o singură miză şi anume participarea pe 28 - 29 iunie la Consiliul European, cred că am făcut foarte multe lucruri bune, sunt foarte mândru de activitatea mea”, a declarat premierul.
Trimiteți un comentariu