Un val de actiuni sindicale in Romania se tot anunta de ceva timp. Noutatea este ca nu bugetarii statului ameninta cu greva, ci muncitorii din companiile privat(izat)e si profitabile.
In conditiile in care activitatea economica romanesca tocmai a iesit din reanimare, in pofida lipsei de resurse umane, si considerand norii grei ce se aduna la orizontul economiei globale, o politica economica nationala este din ce in ce mai necesara. Exemple de simptome ale lipsei de o astfel de politica sunt: cursul alandala al leului, inflatia ridicata, boom-ul din constructiile imobiliare (construim blocuri pe locul fostelor fabrici), importul de forta de munca, distrugerea mediului cu activitati fara valoare adaugata (la nivel european, avem dreptul la externalitati negative de mediu pe care le folosesc altii insa). Se poate spune ca politicienii s-au ocupat de politici electorale, cautand sa rasplateasca sponsorii din lumea afacerilor si sa mituiasca grupuri electorale.
Daca s-ar face mai putina politica electorala poate ca s-ar putea adopta modelul economic german. Sindicatele, patronatul si guvernul sunt parteneri ai unei discutii inceputa dupa razboi, discutie ce continua si astazi sa dea roade economice deosebite pe un fond social echilibrat. PSD-ul din umbra si PNL-ul din Guvern ar putea pune bazele teoretice ale unei astfel de constructii. S-ar putea decide in felul acesta un plan pe urmatorii 10-15 ani, in care sa se ia in considerare unde suntem si unde vrem sa ajungem.
Ce se va intampla in lipsa unui plan economic pe termen mediu si lung? In 30 de ani, Romania va ajunge Grecia in urma.
Da click aici ca sa vezi totul!
VREI SA-I INTALNESTI? cin s-aseamana s-aduna pe lista de discutii peromaneste
Un comentariu:
Greva Loganului: francezii le dau romanilor capitalism peste gura
06 Apr 2008 Viorel Ilisoi
Conflictul dintre patronii si muncitorii de la Automobile Dacia a ajuns intr-un impas perfect pentru ca primii adora prea mult ceea ce detesta aprig ceilalti: salariile mici. Fiecare parte s-a inarmat cu propriile adevaruri.
Silvia Constantin, presator metale la rece, are o vechime in munca de 22 de ani. Salariul sau brut este de 1.257 de lei.
Loganul s-a impotmolit pe banda de productie. Greva de la Automobile Dacia SA il tine pe loc de doua saptamini si nimeni nu intrevede momentul cind uzina va incepe sa scoata iar cite un Logan nou-nout la fiecare 52 de secunde. „Nu vom relua negocierile decit dupa ce muncitorii vor inceta greva!“, au anuntat patronii francezi.
„Nu incetam greva decit dupa ce primim tot ce-am cerut“, striga muncitorii. La masa negocierilor nu mai e nimeni. Lupta dintre patronat si sindicat s-a mutat in tribunal si la conferintele de presa. Cinta in nestire si incrincenati ca doi surzi la toba, pe partituri diferite: cind cineva spune ca e alb ceva, celalalt sare in sus, in alta parte, ca e negru.
Publicitate
Si galagia e mare. In fabrica insa e o liniste de zeci de milioane de euro.
Liderul sindical Nicoale Pavelescu e un taciturn. Asta nu e bine pentru un sindicalist care trebuie sa vorbeasca in numele a mii de tovarasi. Insa adjunctul lui, Ion Iordache, e bun de gura, ar putea suplini mai multi lideri. Si are si muschi de sindicalist. Dupa doua zile de alergatura pe la tribunal, pe la fabrica, prin oras, dupa zeci de interviuri, fara sa inchida un ochi, inca mai poate.
Cu fata botita de nesomn, se agata de o tigara, de o cafea, si rezuma intr-un cuvint strategia sindicatului: „Nu!“. Adica nu se reia lucrul. Un „Nu“ rasunator se aude si dinspre francezi. Sa arunci o privire intre cei doi poli negativi nu se poate, fiindca nu e voie cu ziaristi in uzina.
Purtatorul de cuvint Silviu Sepciu spune ca a fost un acord intre patroni si sindicat, la inceputul grevei, sa nu intre ziaristi in uzina - asta i-ar intarita pe grevisti si cine stie la ce se poate ajunge, poate la vreo bataie. In 2002, la ultima greva de la Dacia, tocmai din cauza unei batai a fost suspendata greva.
Ca la orice afirmatie venita dinspre patronat, viceliderul Ion Iordache sare in sus cu un strigat indignat: „Minte! Pai crezi dumneata ca noi n-am vrea sa vina presa in sectii sa ne vada acolo cum protestam? Dar nu ne lasa. Numai minciuni!“. Si ca la orice afirmatie venita dinspre sindicat, vocea patronatului o contrazice: „E o minciuna. Daca ei s-au razgindit, e treaba lor!“.
Iordache zice „Nu“ si o tine tot asa fiindca nu se mai poate cu bataia de joc a francezilor, zice el. Nu vin directorii cei mari printre muncitori sa-si bata joc de ei, ci fac treaba asta murdara prin sefuletii autohtoni. Ii aleg pe muncitorii mai harnici si mai prostanaci si-i fac sefi de echipe. Si-apoi Dumnezeu sa te fereasca de romanul care din tovaras ti-a ajuns sef. Cind vorbeste de greva, toata lumea se refera doar la cei 550 de lei pe care sindicalistii ii vor in plus la salariu si mai putin la conditiile de munca.
Ion Iordache zice: „Am vazut cu ochii mei, domnule, tineri care s-au pisat pe ei, fiindca nu avem decit o pauza de 10 minute la fiecare doua ore si 25 de minute pentru masa, nici n-ai timp sa te speli pe miini. Eu am fost la Renault, in Franta: acolo, francezii au o ora pauza de masa. S-a marit prea mult ritmul de munca. Daca ai scapat cheia pe jos, pa, a trecut banda. La ritmul asta in care muncim, la cita productie facem, la ce profit are compania, avem si noi pretentia la salarii mai mari, dar care in continuare vor fi mult sub salariul minim din Franta“.
In Contractul Colectiv de Munca (CCM) nu este prevazuta o norma de munca. Nu scrie acolo ca muncitorul trebuie sa faca atitea masini pe ora pentru atita salariu. Iar daca face mai putine, sa fie penalizat; si, invers, premiat daca depaseste norma.
Contractul a fost inregistrat si asa la Camera de Munca, fara specificarea normei, si compania este somata, pe cit de regulat, pe atit de inutil, sa respecte legea si sa precizeze care e norma de munca. „Toate companiile multinationale, spune Ion Iordache, nu vor sa treaca in CCM norma de munca. Si atunci patronii te pot incarca, nene, cu cit vor ei: ia, Ioane, fa-o si pe asta, si pe asta. Asta e tot o bataie de joc.“
Sindicatul mai cere, ca anexa la CCM, un Regulament intern negociat. Macar sa aiba omul timp sa manince. Mincarea si asa e proasta. Cantina e moderna, arata ca in filmele SF, spun muncitorii, dar mincarea e proasta. Si nu e adevarat ca masa la cantina e gratuita. E un drept cistigat de mult de sindicat, pe vremea directorului Emanuel Roldan, de care toti muncitorii vorbesc ca sa-si mai indulceasca limba dupa ce termina de injurat pe francezi.
S-a pus problema atunci sa creasca salariile mai mult si muncitorii sa-si plateasca masa ori sa creasca mai putin si patronatul sa asigure o masa calda din banii pe care nu i-a mai dat la salarii. Sindicatul a ales varianta din urma. „Acum acesta e un drept cistigat la care muncitorii nu renunta, spune viceliderul Ion Iordache. Francezii tot adauga si suma asta la venituri. Nu tine smecheria!“
La Automobile Dacia sint 2.500 de angajati care cistiga sub 600 de lei pe luna, bani in mina. De regula, cei tineri, angajati pe durata determinata. La ultimul punct din lista revendicarilor, sindicatul cere ca numarul contractelor de munca pe perioada nedeterminata sa nu depaseasca 15 la suta din numarul total al contractelor.
O alta categorie, muncitorii calificati, cistiga 700-900 de lei net. Cei cu vechime mare iau chiar 1.000 de lei. Tehnicienii cistiga pina la 1.300 de lei. Inginerii, 1.500-1.700 de lei. „Sint salarii mari pentru economia romaneasca, spune Liviu Ion, directorul de comunicare al companiei Automobile Dacia. Noi tragem in Romania salariile in sus. Noi tragem economia romaneasca in sus. Nu se poate veni cu asemenea cereri, pentru ca nici o companie din lume nu isi poate permite sa faca o marire de salariu cu 70 la suta.“
„Care marire de 70 la suta?, sare sindicalistul. La Dacia, salariul mediu e de 1.064 de lei. Daca facem un calcul la cit ofera ei, iese 12 la suta. Numai minciuni!“
„Salariul mediu brut este de 1.663 de lei pentru muncitori, adica cu 19% peste salariul mediu din Romania“, sustine directorul de comunicare, Liviu Ion. Se calculeaza diferit.
Cum sta treaba cu salariul, dincolo de calculele patronatului sau ale liderilor sindicali, stie mai bine muncitorul, care, satul sa stea degeaba la locul de munca, iese de capul lui din sectie si se duce sa munceasca la locul de odihna: acasa, la tara, la un ciubuc.
„Uite aici fluturasul: 600 de lei, spune Ovidiu Gheorghe. Sint muncitor calificat, presator de metale la rece, am 15 ani de vechime. Si din astia am dat 400 la intretinere. Nevasta-mea e bugetara, cistiga mai bine decit mine, dar tot nu ne ajunge. Avem si un copil. Mie-mi ramine pielea pe piesele Loganului si in Loganul asta sint o gramada de piese mai scumpe decit salariul meu!“
Pe portile rotative ale fabricii, din inox, incep sa iasa muncitori plictisiti, ca intr-un avort continuu al unui monstru cu burta plina de oameni. Cum dau cu ochii de aparatul de fotografiat, se aduna in jurul ziaristilor. Sint si citiva ziaristi francezi, vorbesc numai cu liderii de sindicat, cu interpret. Pe linga grupul de muncitori trece un director cu masina. „Huooo, fir-ati ai dracu’ de hoti!, striga o femeie. Nu ne da voie sa ne stringem multi. Huooo!“
Tot grupul incepe sa huiduie. Ca toti sefuletii astia care te freaca cum vor ei au masini de serviciu... Iar pe ei, pe muncitori, ii plimba cu troacele alea de autobuze cu burduf si francezii spun ca e gratuit si transportul, dar ei platesc abonament... Bine, numai o parte, dar si asta e tot un drept cistigat, nu vor sa renunte la el.
„Ca francezii vor sa luam negocierile de la zero, adica sa nu mai tina cont de ce drepturi am dobindit pina acum, striga Gheorghe Georgescu, lider sindical la sectia Presaj. Sa stie acesti francezi ca noi nu incetam greva pina nu ne dobindim drepturile noastre, paisprezece din lista de revendicari, o tinem, daca e cazul, pina la Paste.“ „Da, pina la Paste!“. „Pina dupa Paste“, striga cei citiva muncitori iesiti din uzina.
Cei mai multi injura anonim si scuipa nervos pe masinile sefilor, parcate la poarta. Se tem ca, daca zic ceva la ziar, dupa greva vor fi dati afara. Nicolae Balaban munceste in uzina din 1979. E dintre cei care indraznesc sa spuna ceva si sa isi dea si numele. „Ce-or sa-mi faca? Ma da afara. Iaca na! Si eu ma duc la Ford - gaseste el solutia. Umbla, bre, oameni de la Ford pe la poarta, discret, asa, arunca pastila ca e de munca la ei... Dar ma duc in constructii, cistig de trei ori mai mult. De patru ori! Bagati, ba, la cap ca in Romania nu se mai moare de foame, trag patronii de tine sa te angajeze.“
Liviu Ion, directorul de comunicare, neaga ca ar fi existat tentative de racolare a grevistilor pentru uzinele Ford de la Craiova. „E exclus, intareste el. Nu e decit o manifestare a psihologiei infierbintate a grevistilor.“ Cu aceeasi siguranta pe sine, Liviu Ion, cind a fost intrebat daca e adevarat ca uzina pierde intr-o zi de greva cit ar acoperi toate revendicarile sindicalistilor pe un an, a raspuns: „Nu am facut aceste calcule“.
Pentru patronat, forta de munca nu e o problema. Pe toate autobuzele de naveta scrie: „Dacia Groupe Renault. Angajam muncitori“. „Da, angajam muncitori pentru ca vrem sa sporim productia de la 222.000 de masini in 2007 la 320.000 in 2008, iar la anul - 400.000“, spune Liviu Ion. Viceliderul Ion Iordache vede lucrurile altfel, adica invers: e o mare problema cu forta de munca. In fiecare zi, 50 de angajati demisioneaza, nemultumiti de salariu, si pleaca la munca mai ales in strainatate, dar si in tara, la alte firme.
Vasile Trica se plinge ca in fabrica e ca la puscarie. La fiecare doi muncitori, in spatele lor e unul cu carnetelul si noteaza tot. N-au timp sa-si traga rasuflarea. Francezii, la ei acasa, nu scot mai multe masini pe ora, desi acolo lucreaza roboti si au salarii de zece ori mai mari. Bine, cei de la Dacia nu cer atit, ca sint totusi romani si isi stiu lungul nasului. Dar nici asa nu se mai poate!
„Sint prea multi sefi si sefuleti, zice Trica. Vedeti cladirea aia mare? E plina pina sus cu sefi cu salarii babane si, cind le pun pe linga ale noastre, la gramada iese ca salariul mediu e mare. Acum cind au vazut ca noi chiar nu vrem sa ne intoarcem la munca, i-au adus pe sefuleti si i-au pus la banda sa lucreze in locul nostru. Dar nu i-am lasat. N-are nimeni voie, prin contract, sa vina peste mine la locul meu de munca, n-are nici calificare, nici protectia muncii.“
„Ba da, e legal sa punem alt angajat sa lucreze la un utilaj in timpul grevei, replica Mihai Acsinte, directorul juridic al societatii. De la inceputul grevei, din 24 martie, pe poarta uzinei au iesit si au fost livrate 3.500 de autoturisme.“ „Ba nu, nu se lucreaza - striga viceliderul Ion Iordache. Acelea sint masini fabricate inainte de inceperea grevei.“ „Salariile lor sint mari.“ „Ba nu, sint mici.“ „La greva participa mai putin de 49 la suta din sindicat.“ „Ba nu, peste 80 la suta.“ „300 de sindicalisti s-au retras de pe lista grevistilor.“ „Ba nu, s-au mai inscris 600.“ Dialogul continua.
Euromiting cu romani la Ljubljana
Zeci de mii de sindicalisti din 22 de tari ale Uniunii Europene s-au reunit simbata la Ljubljana, in Slovenia, intr-un miting dedicat protestului fata de discrepantele dintre salariile muncitorilor din est si ale celor din vestul continentului. La acest euromiting s-au deplasat si citeva sute de sindicalisti din Romania.
Sindicatele europene cer moderatie salariala pentru functiile de conducere si remuneratii egale pentru munca egala, indiferent de tara din care provine muncitorul. Ei sint de asemenea nemultumiti de acordarea de salarii discriminatorii femeilor. Sindicalistii romani, care spera ca eurodemonstratia de la Ljubljana va aduce o imbunatatire a situatiei si in tara noastra, au dorit sa atraga atentia si asupra faptului ca legislatia din Romania nu permite negocierea salariului prin Contractul Colectiv de Munca. (L.C.)
De la Protocol la Primarie
Primarul Mioveniului, Ion Georgescu (foto), fost sef de protocol la Autoturisme Dacia, e ingrijorat ca greva dureaza deja de doua saptamini si nu sint semne sa inceteze. „Prea au venit dintr-o data cu toate drepturile astea: 550 de lei plus la salariu, participare la profit, prima de Paste si de Craciun, prima de vacanta, prima si zi libera de ziua constructorului de masini... Sint drepturi firesti, dar trebuiau capatate progresiv, putin cite putin.
Pe de alta parte, 180-250 de euro, cit iau muncitorii, e putin, nu se poate trai cu acesti bani. In luna decembrie, pentru ca e Craciunul, si in luna cind cade Pastele, numai jumatate din locuitorii din Mioveni isi platesc intretinerea la bloc. Banii se cheltuiesc pentru sarbatori. 60 la suta dintre muncitorii de la Dacia sint din Mioveni. „Daca mai continua greva, zice primarul, e in dezavantajul si al francezilor, si al orasului. Nu au mai fost greve de asemenea dimensiuni, in asemenea conditii, nu stim la ce sa ne asteptam.“
Trimiteți un comentariu