Anunţ publicitar al Statului Român in ziarele mari ale lumii:

Cine a putut, ştiut şi vrut a plecat.

Avem nevoie de ajutor!
Plătim la nivelul pieţei.
Preferăm vorbitori de Româna!

______________________________


poante § intelart § cafeneaua
© 2005
cel mai vechi blog peromaneste

17.2.10

scinteia 13 nov 1947


scinteia 13 nov 1947, originally uploaded by titeldragomir.

16.2.10

"calea" noastra sau cum am invatat sa-l iubesc pe basescu


"calea" noastra, originally uploaded by culiac.



Cu astia a castigat Basescu a doua oara, in pofida celor care l-au votat dintai.

Se pare ca lui Basescu i-a cauzat PUTEREA, asa ca si cu alti oameni mai mici.

12.2.10

Criza....

Pe perioada crizei economice, guvernul roman va asigura slujbe pentru someri.

Ele vor fi oficiate de preoti, episcopi si mitropoliti.

8.2.10

Ne-aţi trădat, emigranţilor! Ba v-am salvat, nefericiţilor!

de Stefan N. MAIER

Aşadar, ne-aţi trădat, emigranţilor!

Aţi plecat din România în căutarea libertăţii, a unui trai
decent şi a fericirii NUMAI PENTRU VOI.
Ne-aţi lăsat fără inteligenţa şi fără priceperea voastră,
fără forţa care s-ar fi putut aduna AICI şi nu ACOLO
pentru construirea unei lumi mai bune. V-aţi construit case,
v-aţi găsit slujbe, v-aţi aciuiat la sânul generos al unor
societăţi care v-au dat o pâine şi v-au ridicat.

Iar noi am rămas singuri cu comunismul românesc, singuri cu
anticomunismul românesc, singuri cu politicianismul de
ev mediu al tuturor acestor partide, partiduleţe şi politicieni care nu
urmăresc decât interese strict legate de maţul lor personal.
Am rămas singuri cu proştii ăştia de colegi de muncă fără
altă preocupare decât de a se mânca la nesfârşit între ei,
într-o societate care ar fi trebuit să renască,
nu să moară progresiv, după Decembrie 1989, adică exact
acum 20 de ani. Am rămas în blocurile noastre insalubre, dintre care
peste o jumătate ar trebui darâmate şi reconstruite din cauza
afecţiunilor cauzate de cutremure, gândaci, ploşniţe, igrasie,
manele, îmbătrânire naturală...
Am rămas marginali într-o lume marginală.

Ne-aţi trădat, emigranţilor, dar asta n-ar fi nimic încă,
dacă nu v-aţi fi trădat şi pe voi înşivă!
V-aţi lăsat în urmă părinţi, copii, fraţi, cei mai buni prieteni,
profesori, oameni pe care i-aţi iubit, locuri dragi, gusturi şi
mirosuri, imagini şi sunete. Aţi lăsat în urmă morminte care au
început să intre în paragină sau au fost vandalizate. V-aţi lăsat
zecile, sutele, miile de cărţi care v-au format dar nu au mai avut
loc în geamantanele voastre mici de fugari. V-aţi găsit scuze şi
consolări pentru toate acestea.

Ne-aţi trădat şi continuaţi zilnic să ne trădaţi dându-ne sfaturi
sau îndemnându-ne de la distanţa şi confortul mediului în care
trăiţi, criticându-ne des şi chiar bucurându-vă parcă de necazurile
noastre, care nu vin decât să justifice o dată în plus faptul că,
din punctul vostru egoist de vedere, aţi luat cea mai bună decizie
când aţi decis să plecaţi. Iar recent ne-aţi decis si preşedintele
prin votul vostru, punănd cireaşa pe tort. Sau, poate, chiar mai
bine zis, bomboana pe coliva...

Ba v-am salvat, nefericiţilor!

Ne-am construit case fără să fie nevoie să furăm, muncind onest,
ne-am găsit slujbe fără să fie nevoie să ne prostituăm, ne-am
integrat în societăţi care i-au apreciat pe cei mai buni dintre noi
şi ne-au făcut loc în primele linii, urmându-ne, nu dându-ne în cap,
aşa cum eram obişnuiţi ori de căte ori încercam să facem
ceva bun in România.

Aţi rămas cu politicienii pe care-i meritaţi, pentru că ei s-au
ridicat dintre voi şi cu sprijinul vostru, nu sunt extratereştri.
Colegii voştri de muncă sunteţi voi înşivă. Blocurile în care
locuiţi, paraziţii, marginalitatea, vă aparţin. Le aveţi cum le întreţineţi.

N-am lăsat nimic în urmă care am fi putut lua cu noi, iar pe cei
dragi şi apropiaţi i-am ajutat cum nimeni n-ar fi îndrăznit să
viseze măcar că i-am fi putut ajuta, rămânând în România. Banii
trimişi de noi şi cheltuiţi de ei pe produse şi servicii au ţinut în
viaţă o economie care ar fi fost altfel în cădere liberă,
echilibrând ani de zile balanţa de plăţi a ţării.

Medicamentele plătite de noi au salvat nenumărate vieţi omeneşti,
cheltuielile noastre ca turişti în ţara din care a trebuit să plecăm
pentru a ne trăi viaţa au reprezentat şi vor reprezenta mulţi ani de
acum încolo o pâine pentru voi. Căci dacă nu venim noi să revedem
imagini, să reascultăm sunete, să ne bucurăm de gusturile şi
mirosurile copilăriei, adolescenţei ori tinereţii noastre, câţi
turişti credeţi că ar prefera Romănia unor destinaţii unde
ospitalitatea nu e doar o poveste pentru pionieri şi utecişti,
preţurile sunt suportabile şi veceurile utilizabile?

Am plecat cu geamantane mici nu pentru că n-am fi vrut să luăm
cărţile dragi cu noi, ci pentru că am plecat în necunoscut!
Dar ce bine vă pare cănd ne vedeţi revenind cu geamantane mari,
pline de cadouri şi atenţii, prin care încercăm, umili, să ne cerem iertare
pentru bunăstarea noastră îndepărtată şi pentru anii în care nu ne-am văzut...

Continuăm să vă împărtăşim din experienţa noastră pentru ca şi voi
să încercaţi să faceţi ceva acolo unde sunteţi, pentru a fi mai
liberi şi pentru a vă realiza, descotorosindu-vă de minciună,
comunicănd direct, cu răspundere şi onoare, renunţănd la
individualismul anarhic atât de copios exploatat de găştile care vă
conduc şi reuşesc să vă fure, cum spunea cineva, şi banii pe care nu-i aveţi.

Ascultaţi şi citiţi limba română vorbită de noi, urmăriţi cum ţinem
în viaţă tradiţiile româneşti autentice, în mod neostentativ şi în
armonie cu cele ale popoarelor care ne-au neau sub el.
Fireşte, subiectul e mult mai complex şi mai nuanţat, de la caz la caz.
Cititorul va trage singur linia introspectivă.

Google
 

Postări populare